Publicitate
Știri

Tot ce trebuie să știi despre cât de frică le e politicienilor români de votul într-un singur tur

Textul ăsta îți va arăta că ne-am bătut gura de pomană cu remanierea clasei politice.

de Laura Bretea
20 Ianuarie 2016, 8:24am

Secție de votare din Dobreni, județul Giurgiu, fotografie de Vlad Brăteanu, via Analfabeții sunt o categorie vulnerabilă manipulată de politicieni

Ne-am obișnuit deja că legile electorale se schimbă când vor politicienii. În funcție de tendința zilei în sondajele de opinie, partidele politice sar pe textul legislativ în ultimul minut și îl pimpuiesc în speranța că o să câștige ceva mai multe mandate. De unde reiese multă confuzie privind modul în care se votează și senzația că partidele nu ascultă de nimic decât de interesele proprii.

Alegerile într-un singur tur – bucuria primarilor în funcție

Emil Boc, unul dintre principalii beneficiari ai votului într-un singur tur, fotografie via Facebook

Până în 2012 primarii erau aleși ca și președintele țării – în două tururi de scrutin. Dacă niciun candidat nu strângea 50% din voturi la primul tur, primii doi clasați treceau în al doilea tur. Legea a fost modificată în 2011, când s-a adoptat votul într-un singur tur – în care primul clasat câștigă. Modificarea a fost sprijinită și de PDL și PSD, fiecare cu speranța că-și vor ajuta candidații proprii.

La nivel macro această schimbare n-a avut efecte mari asupra comportamentului votanților. Bucureștenii i-au votat masiv pe primarii de tristă amintire Oprescu (55%), Vanghelie (55%), Chiliman (74%), Piedone (80%). La Constanța Mazăre ar fi câștigat dansând din buric încă din primul tur (63%). Noul sistem l-a ajutat doar pe Emil Boc să câștige alegerile pentru primăria Cluj Napoca la mustață (41% Emil Boc, versus 40% Marius Nicoară), într-o competiție în care rezultatul ar fi putut fi răsturnat la al doilea tur.

Citește și Bucureștenii își iau țepe de la primari de mai bine de 150 de ani

În primăvara anului 2015, Parlamentul votează cu o largă majoritate o nouă lege care a reconfirmat sistemul electoral pentru alegerile locale cu scrutin în două tururi. Organizații din societatea civilă grupate sub sloganul Politica fără bariere(PfB) condamnau aranjamentul dintre marile partide. PfB, ca fel ca și Asociația M10, Centrul pentru Studiul Democrației și alte ONG-uri cereau atunci revenirea la scrutinul în două tururi pentru alegerile locale.

PNL a încercat introducerea unui amendament la legea alegerilor locale pentru revenirea la alegeri în două tururi. Însă, chiar și după ce acest amendament nu a fost votat, PNL tot a susținut legea alegerilor locale.

PNL se răzgândește

Alina Gorghiu, această fostă tânără speranță a politicii românești, fotografie via Facebook

În septembrie 2015 însă, lucrurile se complică din nou: PNL introduce în Parlament un nou proiect de lege și cere două tururi la alegerile locale. Liberalii declară că au fost trași pe sfoară și că au sacrificat votul în două tururi pentru o lege a votului prin corespondență. În prezent un proiect de lege pentru modificarea legii alegerilor locale se află pe ordinea de zi în Senat.

În același timp cu evoluția legilor electorale în Parlamentul României se petrece dezastrul de la Colectiv și apoi schimbarea de guvern. În propunerea de program de guvernare pe care o prezintă Dacian Cioloș se strecoară și ideea modificării legii electorale pentru revenirea la două tururi de scrutin. Gestul de susținere al Premierului repune în discuție problema alegerilor locale.

Citește și De ce Guvernul Cioloș este un fel de Consiliu Jedi din Star Wars

Grupuri vocale ca Inițiativa România, sau partidul M10 reiau apelurile la modificarea legii alegerilor locale. Aceste grupuri spun că „strada" dorește scrutinul în două tururi și că politicienii sunt obligați să accepte o deschidere a competiției electorale pentru noi actori politici. Pe 18 ianuarie 2016 Alina Gorghiu de la PNL anunță că îi va solicita premierului Cioloș o ordonanță de urgență privind votul în două tururi la alegerile locale.

Sigur, majoritatea argumentelor sunt în favoarea scrutinului în două tururi pentru alegerile locale. Scrutinul într-un singur tur favorizează primarul în funcție, cel care și-a crescut notorietatea construind spații de joacă si fântâni arteziene. În plus, regulile adoptate în 2015 pentru campania electorală le interzic partidelor să mai tapeteze orașele cu figura candidaților, deci va fi cu mult mai greu pentru noii veniți să se facă cunoscuți.

Un scrutin în două tururi îi permite și alegătorului să își exprime preferința pentru candidați fără multe șanse, dar fără a simți că își risipește votul. Votul în două tururi permite obținerea de rezultate mai reprezentative: nu există riscul ca un primar să fie ales cu un număr mic de voturi, să zicem 30%, în cazul în care sunt mulți candidați cu notorietate.

Și atunci care ar fi problema dacă legea alegerilor locale ar fi modificată?

Două probleme apar cu ideea de a modifica legile electorale la mai puțin de șase luni înainte de alegeri. În primul rând, e vorba de nerespectarea standardelor internaționale, mai exact o recomandare a Comisiei de la Veneția privind modificarea legilor electorale. Recomandarea prevede că „ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna imbunătăţite - ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic".

Acest text este repetat de Curtea Constituțională, într-o decizie din 2012, prin care declara neconstituțională modificarea legii electorale la mai puțin de un an înainte de alegeri (era vorba de tentativa PDL de a comasa alegerile locale și legislative din 2012). Avem deci un text internațional, la care România este parte, și o decizie a Curții Constituționale: ambele se potrivesc de minune cu scenariul nostru.

O parte din societatea civilă reinterpretează recomandări internaționale după ureche

Alina Mungiu Pippidi crede că schimbarea legii ar fi în avantajul alegătorilor, fotografie via Facebook

Sigur, voci din societatea civilă au ieșit împotriva acestui argument. Alina Mungiu Pippidi a transmis că s-o credem pe cuvânt că știe mai bine, o modificare a legii electorale care e în avantajul alegătorilor se poate face și „cu o săptămână înainte de alegeri". Această butadă exagerată a fost apoi multiplicată de sprijinitorii ideii de modificare imediată a legii alegerilor locale. Aceștia susțin că, de vreme ce schimbarea sistemului de vot pentru alegerile locale „corectează o problemă de reprezentativitate", atunci modificarea nu mai este interzisă de documentele internaționale.

Însă reinterpretarea această e după ureche. Conform Comisiei de la Veneția, „pot fi acceptate excepţii de la regula de un an, de exemplu, dacă este necesar să fie remediate pe cale legislativă probleme neprevăzute, sau pentru a rectifica legislaţia electorală, acolo unde aceasta ar aduce atingere drepturilor recunoscute la nivel internaţional".

Citește și Nepotismul şi plicul cu bani rămân baza administraţiei româneşti

Alegerile într-un singur tur nu sunt o problemă neprevăzută, cu atât mai mult cu cât legea a fost reconfirmată recent, iar sistemul acesta de vot nu aduce nici un fel de atingere la drepturile alegătorilor sau candidaților. ONG-urile de sub umbrela Politica fără bariere resping ideea modificării legii alegerilor locale, și cer respectarea deciziei Curții Constituționale din 2012.

Legea electorală este lege organică, nu poate fi modificată prin ordonanță de guvern

Ca urmare a acestor reinterpretări favorabile venite din partea unor personalități cu greutate, PNL a prins curaj și nu se mai mulțumește să promoveze o lege în Parlament, ci escaladează situația la nivelul superior: adoptarea de urgență a unei noi legi pentru alegerile locale. Idee care aduce suspans pe scena politică și îl pune pe jar pe Primul Ministru Cioloș.

PNL se face că uită că legile electorale sunt legi organice (conform articolului 73 din Constituție), care nu pot fi modificate prin Ordonanță de urgență (conform articolului 115.6 din Constituție). „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora" (Art 115.4 din Constituția României).

Citește și Elevii români ar introduce votul cenzitar şi educaţia politică, dacă ar fi parlamentari

Modificarea sistemului electoral nu este o urgență, decât atunci când o țară iese dintr-o dictatură sau nu are nici un fel de organisme democratice. Nici chiar „presiunea străzii" nu justifică această urgență.

De ce sunt partidele brusc interesate de o modificare pe care au refuzat-o acum șase luni?

Traian Băsescu, unul dintre motivele pentru care politicienii se zbat să schimbe legea votului, fotografie via Facebook

PNL și-a adus aminte brusc de dorințele societății civile atunci când modificarea legii electorale i s-a părut o urgență. Chiar și de la PSD au fost semne că există deschidere pentru negocieri – Dragnea afirma, în decembrie 2015, că subiectul e încă în discuție. În plus proiectul de lege PNL pentru modificarea legii alegerilor locale a fost adoptat de Comisia Juridică a Senatului cu tot cu voturile PSD.

În condițiile în care DNA a trimis în arest o mare parte din generația prezentă de baroni locali, competiția pentru localele din 2016 este imprevizibilă. Atât PSD cât și PNL au probleme mari în a găsi profile de politicieni noi cu care să convingă alegătorii din marile orașe, chiar și în București. Rezultatul acestei nesiguranțe este că partidele mari o iau razna și nu mai sunt sigure dacă au calculat corect procentele atunci când au adoptat din nou alegerile cu un singur scrutin.

Citește și Zece semne că Băsescu se transformă în Vadim Tudor

Scenariul cel mai periculos atât pentru PNL cât și pentru PSD ar fi candidatura lui Traian Băsescu la primăria Bucureștiului în fața unor personalități mult mai șterse și mai lipsite de experiență.

Pentru Dacian Cioloș cel mai bine ar fi să uite de ideea de impunere a unei modificări a legii electorale. În cel mai bun caz, o ordonanță de urgență ar însemna asumarea unei decizii neconstituționale și care avantajează unele partide. În cel mai rău caz, o asemenea mutare ar putea înfuria baronii locali care au de pierdut în cazul în care se revine la alegerile în două tururi.

Aceștia și-ar putea asmuți parlamentarii devotați pentru a-l sancționa pe Cioloș cu prima ocazie. Dacă într-adevăr există o susținere pentru alegerile locale în două tururi, atunci PSD și PNL ar trebui să se pună de acord și să treacă prin Parlament o modificare legislativă în acest sens. Iar apoi să își asume decizia Curții Constituționale și/sau furia baronilor locali din ogrăzile proprii.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre primarii din România:
Primari români cu pantalonii în vine: enciclopedia aventurilor sexuale ale edililor
Am făcut steme pentru comunele din România și primarii lor ciudați
Sectorul 4 arată ca naiba din cauza lui Piedone