Foto: Fred SpoorCei care nu sunt oameni de știință tind să vadă evoluția ca o serie lineară de îmbunătățiri, ca peștișorul care iese din apă, îi cresc picioare, apoi merge drept, apoi ține în mână și o servietă. În realitate lucrurile sunt mult mai halucinante.Suntem ceea ce suntem astăzi ca rezultat a milioane de ani de mutații (unele total inutile) aleatorii. Calea de dezvoltare incorectă a umanității s-a reafirmat luna trecută când un studiu de cercetare publicat în Nature a confirmat faptul că în urmă cu aproximativ două milioane de ani în urmă existau mai multe specii de hominizi în aceeași regiune din Africa, în același timp, și nu doar strămoșii noștri direcți, Homo erectus. Adică, super echipă ce aveau.
Publicitate
Articolul prezintă câteva fragmente de fosile, inclusiv o bucată mare de maxilar care dovedește că specia de la care provine - una cu față plată, numită de cercetători Homo rudolfensis - n-are nicio treabă cu erecții noștri. Speciile astea două au conviețuit alături de un al treilea strămoș uman cunoscut sub numele Homo Habilis într-o perioadă a evoluției noastre pe care încă n-o înțelegem.„Nu avem cunoștințe legate de o perioadă încadrată cu două mii și trei mii de ani în urmă", a spus Fred Spoor, unul dintre autorii lucrării. „Zonele în care au trăit strămoșii noștri nu aveau condițiile adecvate să producă fosilele din care provenim."Perioada asta este foarte importantă, în timpul ăsta am făcut trecerea de la cimpanzei la cuceritorii la cuceritorii universului de astăzi.Șansele sunt să tot descoperim noi varietăți de fosile mai apropiate de cele umane, așa cum s-a întâmplat în 2003, când au fost descoperite în Indonezia rămășițele unor uriași umani, Homo floresiensis.„Animalele izolate pe o insulă se dezvoltă diferit.", mai spune Spoor. „Spunem că asta nu li s-a întâmplat și predecesorilor noștri, dar avem dovezi că, de fapt, încă se mai întâmplă. Încercăm să tot aflăm cum. Ține doar de găsirea fosilelor.”
