Publicitate
Povești din Ferentari

Cum se văd cele mai dubioase și frumoase zone din Ferentari, prin ochii unei tipe care a copilărit acolo

Geanina a copilărit în Ferentari și va fi ghidul tău turistic printre viețile oamenilor de la marginea Bucureștiului.

de Geanina Petre; fotografii de Mircea Topoleanu
19 Aprilie 2017, 12:55pm

Toți se chinuie să facă fel și chipuri de tururi alternative prin București, dar fac pariu că nimeni nu a mai făcut pe ghidul pentru tine în Ferentari. M-am gândit să-ți prezint câteva din zonele cheie prin ochii mei, că tot am copilărit acolo alături de prietenele mele.

Parcul Livezilor, unde își făceau veacul drogații si ciorditorii 

Oricât de frig era afară, niciodată nu am vazut pe vreunul de aici cu mâinile în propriile buzunare, întodeauna își încalzesc mâinile în buzunarele altora. De fapt, tot parcul era plin de ciorditori și drogați.
Aici își făcea veacul și Anton. Ăsta a fost șmecher la viața lui, vindea droguri și avea femei la produs. Avea cele mai tari mașini și umbla numai cu femei d-alea piesă, toți aveau dușmanie pe el. Și acum îmi amintesc, aveam vreo 14 ani, eram în parc și mă jucam, iar pe Anton îl alerga poliția și el arunca bilele (drogurile) prin iarba din parc, ca să își bată joc de ei. Stăteau mult ăștia până le găseau, dar o și incurca după Anton, că îl luau la secție și îl loveau doar în cap.

A trecut repede perioada de glorie a lui Anton, că l-au luat ăștia la pârnaie. A stat ceva ani și a ieșit de acolo sonat, că îl băteau când pușcăriașii, când polițiștii. Abia acum vreo trei ani l-au eliberat și nu mai are bani, e sărăcie, stă într-o casă d-aia vai de mama ei și i-a mai dat și foc iarna trecută. Voia să se încălzească și a pus un covor d-ăla mic in sobă, că nu-l mai ducea capul de la atâta bătaie. Acum îl vezi în fiecare vară cum face ture de bloc, nu caută nimic, doar se plimbă. 

Cele mai mișto nunți se făceau aici în parc, zici că erai la Sala Polivalentă. Venea Sorinel Puștiu, Mihăiță Piticu. Un vecin, Nea Marin, le făcea nepoatelor lui mereu nunți. Vindeau tot ce aveau prin casă numai să iasă bine, să vadă lumea că au lăutari buni. Cheltuia ăsta banii degeaba, că oricum bărbații nepoatelor lui le lăsau la nici un an de căsătorie.

Îmi amintesc când i-a facut nuntă Monalisei, una dintre nepoate. Îi cânta lui Nea Marin Sorinel Puștiu: „Mariiin, Mariiin, cel mai șmecher, cel mai fin". Nu mai putea de bucurie ăsta, se umfla în pene, se îmbătase atât de rău încât făcea pe acolo: „Hop, hop, hop, bine maicăăă" și dărâma masa lăutarilor. După aia, când începuse Sorinel cu melodii d-alea de suflet, voia să o îmbrățișeze pe mireasă și era să cadă peste ea. A fost panaramă rău atunci. 

Eram și eu acolo cu prietenele mele. Când au luat pauză lăutarii îl auzim pe Mihăiță Piticu cum ne zice „Ce face feteleee?" Noi ne-am uitat la el și nu l-am băgat în seamă. Până când a băgat Mihăiță melodia aia „Dute și fă-ți viața", când a bufnit-o plânsul pe o prietena de-a mea, că își amintise de un gagic de-al ei. Eu încercam să o împac, dar nu mă puteam abține să nu râd, nu a mai vorbit cu mine mult timp.
Tot în acest parc își vindea și Tanti Anica merele glazurate. Era o ursăreasă d-asta a dracu' și mereu mă certa că de ce nu cumpăr de la ea. Eu aș fi luat, că aratau bine, dar mama nu mă lăsa, pentru că Tanti Anica nu spăla niciodată oalele alea în care le făcea și într-o zi asta a dus la o discuție ciudată: 

„Fata mea, da tu de ce nu cumperi de la mine?"
„Păi nu mă lasă mama să cumpăr de la matale. A zis că ești jegoasă și nu speli oalele!"

Mai erau și niște copii în spatele meu și, când au auzit, n-au mai vrut să cumpere. Se uită Tanti Anica la mine și îmi zice:

„Arzăv-ar focul și pe tine, și pe mă-ta! Să nu te mai prind prin parc, că ești obraznică și faci și gălagie."

Ciudat că, până să îi zic că e jegoasă, îmi zicea că-s cel mai cuminte și frumos copil de pe Alee. Prinsese dușmanie baba pe mine, nici semințe nu îmi mai dădea, trebuia să trimit vreo prietenă să îmi ia. Dar baba era șmecherită, își dădea seama că-s pentru mine. Îmi zicea mama că, în tinerețe, Tanti Anica a fost cea mai șmechera curvă de pe Calea Plevnei. 

Oricum nu prea cumpăra lumea de la ea și își mutase taraba cu mere glazurate și semințe în colt, la noi, că acolo făcea mai multă vânzare. Dar cum vedea vreo mașină de Poliție, o vedeam cum își lua taraba aia în brațe si fugea repede în scară, să nu o vadă „javrele alea", cum le spunea ea. 

În parc mai întalneai și d-ăștia de se jucau barbut. Era unul, Mihai, când câștiga la barbut asculta pe telefon melodia aia a lu Florin Salam – „Iar am pus-o". Odată îi cazuseră pe jos banii câștigați la barbut. o prietenă îi găsise și doar nu era proastă să îi dea inapoi, s-a dus în mall să își cumpere adidași Puma de ei. Și fraierul ăsta de Mihai a plâns muuult timp după banii aia, că era sărăcie și mereu îl auzeam prin parc cum urla: „Prafuuu să se aleagă de ăla care a găsit banii".

Adevărul e că și prietena asta a mea se împiedica mereu când purta adidașii ăia, de la blestemele lui. Până la urmă nu i-a mai purtat că își rupea picioarele de la ei.

Deci în mare acum știi ce găsești în parcul ăsta – lăutari, drogați și ciorditori. 

Aleea Imașului, unde locuiau multe curve 

Și aici mă jucam mereu, că stătea o prietenă de-a mea, Anca. Parinții ei zici că erau ăia din familia Bundy, amândoi cu capul. Pe tac-su îl chema Paghini. Fura câini de pe stradă și îi aducea în casă. Cică iubea animalele și voia să le dea mâncare și să îi crească. Abia aveau ei ce să manânce, mai repede găseau câinii ăia de mâncare pe afară decât în casă la ei.

Cu toate că erau amărâți rău, zici că era Hanul Drumețului la ei acasă. Melodia preferată a lui Paghini, când se certa cu nevastă-sa că era cam curviștină, se numea „La inimă m-ai ars" de Florin Salam. Iar, după fiecare bataie luată de mă-sa Ancăi, mă jur că-și punea melodia aia „De ce imi faci amare zilele?" de la Copilul de aur.

O asculta mă-sa și își plangea soarta într-un colțișor pe canapea. Eu eram acolo cu fii-sa, ne jucam și ne zicea că iar a bătut-o săracul ăla. Ar fi vrut să fumeze și ea, dar nu avea țigări și o bufnea plânsul și mai rău. Pe mine mă umfla râsul, dar îmi făcea semn Anca să tac, că ne înjură mă-sa. 

Citește și Poveștile din Ferentari legate de Facebook îți arată că nu ești singurul care se dă mahăr pe net

Mama Ancăi, Silvia, era și tare în gură. Se certa și cu vecinii mereu, i-a zis unuia de la aprozar odată:

„Pleacăăăă, bă, săracule. Nu îmi dai pe datorie? Te-ai ajuns. Dacă nu îți făceam eu vânzare, mureai de foame."

Dar de unde, că mai mult de două ouă nu cumpăra Silvia niciodată, că n-avea bani. O lăsa în pace omul ăla, că știa că n-are cu cine discuta. 

Paghini, tac-su, o luase și razna. L-au dus la Spitalul 9. Îi povestea Ancăi, că în primele zile îi furau nebunii ăia prosopul si săpunul, până când a intrat în ei, i-a batut și apoi era șef de cameră.

Ieșise după câteva luni de la 9 și l-a luat un frate de-al lui în Franța. De atunci nu mai știu nici mă-sa, nici Anca nimic de el. 

Anca semăna un pic cu Narcisa a lui Guță, se uita strâmb ca ea. Și la gusturi tot cu Narcisa semăna, se îndrăgostise de unul de venea pe Aleea Imașului cu o tarabană si îi cânta mereu. Ea era foarte fericită dădea din buric pe acolo. 

Cum rămăsese fară tac-su, că nu mai dădeau nici de el, nici de frati-su, si Anca si mă-sa își făceau de cap. Curvăsăreau amândouă. Asta cu Gelu cu tarabana, mă-sa cu unul din zonă, Neluțu. Omul ăsta avea bani ca lumea, avea o casă la țară și încă una lângă blocul Ancăi. Pusese ochii pe mă-sa de mult și o lăsase să stea în casa lui de lângă bloc, cât era el la țară. 

Citește și Poveștile oamenilor din Ferentari cărora Poliția le-a distrus viața

Îi promisese că are grijă de casă în lipsa lui, că e femeie cinstită, să fie liniștit. De unde, cum a rămas singură în casă, i-a vândut omului din curte motocoasa și cauciucurile de iarnă de la mașină. A fost scandal mare atunci, nu a mai băgat-o în seamă Neluțu. Relația Ancăi cu Gelu de la tarabană nu a durat mult, că era vagabont ăsta. S-a culcat cu ea, apoi i-a zis că el e ursar și că, în familia lui, baieții si fetele se promit de mici și el are deja o aleasă. Mințea, că ne ziceau baieții ăia din zonă că, de fapt, nu îi plăcea de ea, că era chioară.

N-am umblat prea mult pe Aleea Imașului, că auzise mama că-s curve și mă-sa, și fiică-sa, așa că nu m-a lăsat să mai vorbesc cu ea. Nu mai știu nimic despre ele de la 15 ani. 

Blocul 8, unde-s cei mai plictisitori oamenii din Ferentari

Aici locuiau cei mai plictisitori oameni din cartier, toată ziua erau la scară cu cafeluța. Unul nu muncea, nu pot să îmi explic de unde aveau bani. Ăștia știau întotdeauna ce se întâmplă în zonă. Știau pe cine au ridicat mascații, cine urmează să facă rachiu, care fată a mai fugit de acasă cu vreun drogat. 

Cel mai informat vecin era de departe Nae. Ăsta avea un baiat pe care nu îl suferea, îi spunea Omul Negru, pentru că era înalt si negru. Abia așteptase să facă Omul Negru majoratul, ca să îl dea afară din casă. Nici nu știa sigur dacă e fii-su, din ce ne povestea, de aici și ura lui față de el. Oricum, nici omul Negru nu îl suferea, așa că la 18 ani a plecat de acasă. Nu știu unde, că n-am mai auzit de el de atunci. 

Nea Nae era foarte zgârcit, focul lui erau banii. Făcea orice ca să economisească din pensie. Se ducea vara în parc, la Tineretului, pe Cocioc, să facă baie, numai să nu consume. Bine, uneori făcea și duș acasă, după cum ne povestea:

„Dau drumul la duș, dau repede odată cu jetul de apă pe mine, apoi opresc apa. Mă săpunez repede, apoi foarte repede, dau de maxim două ori cu dușul să mă limpezesc. La cap nu fac la mine acasă baie, că durează mai mult, mă duc la soră-mea, ca să consum la ea." 

Îi povestea administratora mamei că lui Nae îi veneau atât de puțini bani la apă, încât uneori nici nu îi mai cerea. 

Citește și Poveștile de iubire din Ferentari îți arată că toți suntem la fel de proști când dăm de dragoste

Era și foarte mincinos Nae. Era odată în vizită la părinții unei prietene, nu știu ce povestea el și, la un moment dat, îi zice omului: „Mă jur pe icoana asta, dacă te mint!" în timp ce arată cu degetul spre tabloul de nuntă al omului cu nevastă-sa. Am murit de râs când mi-a povestit prietena mea. Neveste-sii lui Nae îi plăcea de tata, dar taică-miu evident că nu o băga în seamă, se știau doar din vedere. Eu eram cu el la un supermarket din zonă. Asta îl vede și, ca să se bage în seamă cu el, îl lovea cu căruciorul peste picioare. Tace tata, o dată, de două ori, oricum avea nervi, că avea lucrare la dantură. Îi terminase doar partea de sus și avea dureri. Așa că strigă la ea:

„Fă, femeie, dar tu nu vezi că mă lovești?"

„Aha, după ce că n-ai dinți, mai ești si tare în gură, uite d-aia te bate lumea! 

Ne-a bufnit râsul și pe mine, și pe tata, și am lăsat-o în pace.

Tagged:
Features
hot
curve
locale
Ferentari
Mircea Topoleanu
copilarie