18+

Am întrebat oamenii care a fost cea mai proastă melodie pe care au făcut sex

Se dovedeşte, odată pentru totdeauna, că a asculta muzică în timp ce ţi-o tragi nu poate să ducă decât la dezamăgire sau la spital.
Emma Garland
London, GB
23.3.17

(Imagine principală via YouTube) Există un episod din Sex and the City în care Carrie se gândeşte să se despartă de cineva pentru că sexul e super dubios (dintr-un motiv sau altul, nu se gândeşte să se despartă de el pentru că numele lui sună fix ca „burger" şi pentru că-i un mare pămpălău, dar am divagat). Descrie experienţa drept „tăcută – atât de tăcută încât auzeam autobuzul M11", şi se simte că lipsesc atotştiutoarele acorduri de bas de porno softcore care încep să se audă pe nesimţite, ori de câte ori Samantha ridică din sprânceană şi spune ceva sexy, gen „woof".

Publicitate

Indiferent dacă e vorba de „Colorblind" în Cruel Intentions sau „Lascia ch'io pianga" de la Rinaldo în Antichrist, muzica e o prezenţă constantă în mai toate scenele de sex de pe ecran, care dictează dacă vibe-ul e super încărcat emoţional – ca în Twilight, în care un montaj de lună de miere are loc cu o baladă de pian pe fundal, iar Edward, virginul de o sută de ani, rupe tot patul fără probleme – sau super caterincos, ca în Knocked Up, când Katherine Heigl şi Seth Rogen şi-o trag pe „Rock Lobster". Prin contrast, tăcerea e de obicei un mare şi temeinic indiciu de coitus nesatisfăcător, dar eu zic oficial că-i o tâmpenie să susţii aşa ceva. Cea mai mare minciună pe care-a vândut-o vreodată industria de film cuiva e că e marfă şi sexy să ţi-o tragi pe muzică.

Evident, ficţiunea şi realitatea sunt super diferite. În ce priveşte experienţa cinematică, muzica are un scop foarte clar. E acolo ca să facă sexul să pară o treabă măcar vag mai puţin ridicolă decât e, de fapt. M-am uitat la un episod vechi din Footballers' Wives acum câteva zile, în care două personaje şi-o trag pe o masă de biliard în tăcere totală, iar realismul a fost tulburător. Sunetul de fermoare desfăcute, haine mototolite dizgraţios, gemete. Dac-ai da 7,80 lire să vezi aşa ceva pe Vue ţi-ai cere banii înapoi. Industria de film ar intra în faliment.

Citește și 6 mituri stupide pe care oamenii încă le cred despre sex

În viaţa reală, muzica e introdusă ca să ascundă faptul că faci sex de oamenii cu care locuieşti. Şi chiar şi-atunci ţine mai mult de politeţe decât de eficienţă. În loc să audă cel puţin două perechi de organe genitale care se plesnesc una de alta pe un cadru scârţâitor de pat de la IKEA, vor auzi cel puţin două perechi de organe genitale care se plesnesc una de alta pe un cadru scârţâitor de pat de la IKEA pe fundalul tânguielilor Radiohead de pe In Rainbows – ceea ce e oarecum mai bine, dar acum, pe bune, chiar e? Oare ciripiturile lui Thom Yorke despre moarte chiar compensează gândul că ştii că cineva e pe punctul de a ejacula într-o cameră care clar conţine cel puţin un bol cu resturi de paste şi maioneză? Cât despre ăia care O Fac, nu se bucură deloc de ea. Regretă din plin faptul că şi-au pus iPod-ul pe shuffle într-un moment de panică erotică oarbă, iar acum, drept urmare, trebuie să-i dea înainte pe „A Horse With No Name". Se surprind că dau din pelvis pe ritm şi devin conştienţi de sine, ca atunci când devii brusc teribil de conştient de faptul că clipeşti şi, gen, păi, acum nu mai poţi să întrerupi ritmul, pentru că s-ar observa, dar, în acelaşi timp, ritmul e un pic prea rapid şi-acum gâfâi fiindcă ai rămas fără suflare.

Pretutindeni, tot timpul, cele mai îndrăgite compoziţii ale unora sunt întinate de futaiuri pe repede înainte şi felaţii neglijente. Chiar şi melodiile artiştilor despre care se presupune că există pentru sex – Ginuwine, Rihanna, The Weeknd – devin incidente jenante, atât de fruste încât s-ar putea (sau nu) să se termine cu lacrimi sau cu o crimă. Am ajuns odată să mă bulănesc pasional pe coloana sonoră de la It Follows şi mi-a afectat psihicul pe vecie, dar asta-i o poveste pentru altă zi.

Publicitate

Aşa că, într-un efort de a dovedi concludent, cu argumente ştiinţifice, ipoteza că „muzica de sex" nu prea e deloc bună şi sexy, ci, de fapt, proastă şi de căcat, m-am decis să cer pe Internet poveşti despre cele mai nasoale piese pe care-au încercat oamenii să şi-o tragă. Consider că rezultatele importantei mele cercetări vi se vor părea destul de tulburătoare.

În afara cadrului: Beats Pill trebuia să condimenteze un pic situaţia!! (Photo by Adam Kontor via Pixabay)

„Ştiam că eram pe punctul de a mă despărţi de ea, aşa că mi-am zis: «De ce nu? Mi-am dorit dintotdeauna să fac asta.» Aşa că am pus What's The Story (Morning Glory) de la Oasis. N-a fost cu nimic mai mediocru decât celelalte partide de sex dintre noi. Sincer, îmi amintesc mai mult muzica decât sexul." — Sophie

„Am cunoscut un luptător de MMA de 1,62 metri înălţime la Zante, iar el îşi punea propriul album EDM. Avea cearşafuri din satin gri şi un exemplar din The Game pe noptieră. Sincer, un alt contracandidat bun e chiar „Energy" de la Drake, pe care ăsta îl punea cu mare amabilitate pe repeat încontinuu în timpul evenimentelor. Probabil vă daţi seama că povestea asta de amor s-a încheiat rapid." — Amelia

„Mă vedeam mai demult cu un tip care ne punea să ne-o tragem exclusiv pe „Ocean" de la John Butler Trio. Zău că avea prezervative cu aromă de patchouli, care erau sinistre. Şi un steag cu Bob Marley. Dar m-am „răzbunat" când m-am despărţit de el cu Pig Destroyer pe fundal şi mi-am tras-o cu colegul lui de apartament în aceeaşi noapte." — Ed

Publicitate

„Mi-am pierdut virginitatea când aveam 14 ani şi ascultam Nirvana MTV Unplugged. A început „Lake of Fire" şi a început să sară: „Where the bad, bad, bad, bad, ft-f-f-f-f-f folks go when they d-d-d-d-d die." M-am enervat atât de tare încât m-am oprit în timp ce i-o dădeam, ca să dau skip cu mâna liberă. Efectiv, era prima oară când făceam sex." — Jay

„Mi-amtras-o pe tot albumul Kings of Leon, Only by the Night, şi o să recunosc asta doar când mor. Mi-am mai tras-o şi-n public, pe o stradă rezidenţială, în timp ce ascultam „Birthday Sex"." — Femi

„Gen, ieşeam cu un hipster normcore din Bushwick. Eram mai degrabă «doar prieteni», iar foştii noştri fuseseră împreună, deci era întotdeauna amuzant. Am decis să ne combinăm complet treji şi cred că îşi făcea griji c-o să ne audă colegii lui de apartament că ne-o tragem la el în cameră, aşa că şi-a băgat iPod-ul în priză, a dat play şi-a început în pula mea „American Pie" a lui Don McLean, deci ne-o tragem din plin în timp ce Don întreabă dacă am scris cartea iubirii şi dacă cred în Dumnezeu din ceruri, dac-aşa scrie în Biblie, iar eu, în capul meu, îmi zic: este efectiv cel mai nasol moment din viaţa mea.

În timp ce începe refrenul mă gândesc: frate, ce pula mea, nu pot să fac asta, de ce-ai pusAmerican Pie"? Ulterior, el mi-a zis că sunt fratele lui, ca să mă enerveze că ne-o ardem atât de platonic – S-A UITAT LA MINE, CU PULA ÎN CONTINUARE ÎN MINE, CU „AMERICAN PIE" ÎN CONTINUARE PE FUNDAL ŞI-A ZIS: „HEI, FRATE" – iar vaginul meu practic s-a ofilit şi n-am mai făcut sex niciodată. Până în ziua de azi susţine că era pur şi simplu prima piesă de pe iPod-ul lui, pentru că începe cu «A», dar zău că nu există nicio scuză să pui „American Pie" în timp ce faci sex." - Helen 

Publicitate

„Odată, un tip alb, slăbănog, din clasa de mijloc, student la doctorat, mi-a cântat „Ignition (Remix)" la chitară acustică, înainte de ceea ce-a fost, pe bune, cel mai nasol sex din viaţa mea." - Sirin

„Simply Having A Wonderful Christmas Time." -  Monica

„Weekend-ul trecut am făcut sex după ce băgasem mult cocs pe „Broccoli" de la Big Baby D.R.A.M şi Lil Yachty, la 4 dimineaţa, cu o tipă de pe Tinder, şi cred c-am şi rappăit nişte versuri în timp ce ne-o trăgeam, înainte ca ea, mă jur, să se uite în ochii mei şi să-mi spună – tot în timpul ăla: «Îmi aduci aminte de Hermione Granger.»" — Jessica

Citește și De ce unii oameni plâng după ce fac sex

„Mă uitam la un episod din Doctors în camera de aşteptare a unei secţii de urgenţe ginecologice. Soarele din miezul verii se revărsa pe fereastră, iar din cauza agitaţiei panicate din încăpere era greu să urmăresc Doctors. Nu mai fusesem niciodată într-o astfel de cameră de gardă şi, de fapt, abia dacă fusesem vreodată în vreo altă cameră de gardă. Aerul era stătut, îmbâcsit şi nu m-aş fi aşteptat să ajung acolo în una din puţinele mele zile libere de la muncă. Dar iată-mă, mă uitam la Doctors şi mă întrebam unde aveam să fiu peste câteva ore. Speram că nu tot în camera de gardă.

Puteam – şi încă mai pot – să pun prezenţa mea acolo pe seama unei singure persoane: R Kelly. După cum s-a dovedit ulterior, avea să mă bântuie nişte ani de zile, dar în momentul acela mi-am închipuit că-l expulzez în Siberia, îl închid într-un gulag în care nu există publicitate. Avusese loc un accident, iar accidentul ăsta era motivul prezenţei mele în camera de gardă, transpirat şi anxios, furios ca dracu' şi traversând din plin efectele sevrajului de zahăr, în timp ce, în depărtare, se auzea Doctors, fără niciun motiv anume. Accidentul, ale cărui detalii nu necesită să fie explorate aici, din motive numeroase şi diverse, se petrecuse cu R Kelly pe coloana sonoră. Mai exact, pe single-ul festiv al lui R. Kelly, „A Love Letter Christmas". Spotify-ul dusese în ispită doi tineri amorezi şi iată-ne acolo: culori, atâtea culori care se contopeau, în timp ce R pizda mă-sii Kelly tot ciripea şi ciripea despre cum e să fii om de zăpadă.
Lucrurile s-au întâmplat rapid. Apoi lucrurile s-au întâmplat foarte încet. Doctors s-a terminat, dar ziua a continuat. Au trecut orele. Camera de gardă a dispărut din raza vizuală. Am traversat poduri şi am prins trenuri. Fusese bine. Nu fusese un dezastru."— Jack

Deci, după cum vezi, când ţi-o tragi pe muzică nu poţi să ajungi decât foarte dezamăgit sau la spital. Vă rog, potoliţi-vă.

Nota editorului: Acest articol susţine că scena de sex pe tabla de snooker din Footballers' Wives nu e pe muzică, deşi, de fapt, e pe muzică. O muzică sinistră, genul „suntem într-un film cu Bond, iar cineva o să împiedice un rău să-şi împlinească planul". Dar toate celelalte sunete sunt scoase atât de mult în faţă, încât coloana sonoră e complet eviscerată, iar spectatorul nu reuşeşte decât să reţină că Tanya şi cu ăla, cum l-o chema, se sărută cu limba într-o tăcere mormântală.

Traducere: Ioana Pelehatăi