Am fost să văd Dacul Nobil care va păzi aeroportul din București până la finele timpului
Știri

Am fost să văd Dacul Nobil care va păzi aeroportul din București până la finele timpului

Istoricul chemat de ei a explicat cum statuile cu daci îți arată ce era în sufletul lor.
ED
fotografii de Eli Driu
13.9.17

În Aeroportul Otopeni, cel mai mare al țării, pe culoarul care leagă terminalele Plecări și Sosiri, Asociația Identitate Culturală Contemporană a dezvelit o statuie: bustul unui nobil dac. De fapt, este portretul lui Decebal. Deci, de-acum înainte, de fiecare dată când vei merge cu avionul, vei avea ocazia sa citești despre daci și să duci peste hotare aceste învățături. Statuia a fost o donație din partea AICC si nu este clar dacă are legatură cu statuia de dac pe care Gabriela Firea dorește să o pună în Parcul Izvor. Bustul din aeroport este așezat într-un colt, înconjurat de niște panouri cu imagini cu daci celebri (Burebista, Decebal), pe care sunt menționate câteva momente importante din istoria acestei civilizații. Oamenii care au făcut-o au anunțat și că strâng donații pentru o statuie în mărime naturală a unui dac. În curand, o să avem mai mulți daci decât cei de pe Columna lui Traian.

De ce un dac în aeroport?

Aș fi vrut să aflu treaba asta de la directorul aeroportului care, din nefericire, s-a fofilat și nu a mai fost prezent la eveniment. A lăsat marea misiune în sarcina lui Valentin Iordache, directorul adjunct.

„Ne gândim că, dacă punem faptele la locul lor și atragem atenția pasagerilor, români sau străini, asupra unor simboluri esențiale pentru identitatea noastră, dăm contur viitorului. Ne uităm la origini și prindem încredere, inspirație, viziune pentru ziua de maine", a precizat Iordache.

N-ar fi rea o reîntoarcere la origini. Primul pas spre Antichitate l-a făcut premierul, când ne-a sugerat că e mai bine să nu ne ținem banii în bănci, ci să îi ascundem în șosete, în spatele curții sau dacă stai la bloc, acolo unde e hidrantul. Domn' director adjunct a ținut să aibă și un moment umoristic, din categoria mândru de a fi dac și a făcut putină caterincă de sărăciile alea de francezi. Vezi Doamne, ei au avut nevoie să îl fabrice pe Asterix ca să creeze în jurul lui o mitologie. „Noi avem eroi reali, nu a trebuit să îi inventăm!"

Bine, uită să spună că strămoșii francezilor, galii, au fost și ei războinici și există mult mai multe informații istorice reale despre ei, dar ce mai contează când faci istorie contrafactuală ca să dai de mâncare naționalismului?

Proiectul cu dacii e identitar și cultural, numai cu istoria nu prea are treabă

Florin Parlea, inițiatorul acestui proiect, „un bun prieten al companiei Aeroporturi Bucuresti", a ținut să explice că „dacii sunt din istoria veche a României. Proiectul a pornit de la teza de doctorat scrisă de istoricul Leonard Velcescu". În anul 2016, AICC a lansat proiectul «Vreau un dac in Bucuresti», o replică a unei statui antice amplasată în Grădinile Boboli din Florența, ce reprezintă un dac. Laura Ostafe, reprezentanta ICC, a adus explicații suplimentare:

„Proiectul are o dublă conotație: identitară și culturală. Discutăm despre un moment important dedicat spațiului cultural românesc. În București nu exista niciun monument dedicat civilizației dacice. Amplasarea unei statui de dac îmbogățește cultural Bucureștiul. Este un act de normalitate și în strânsă legatură cu spațiul european bucureștean."

În timpul ăsta, am pus mâna pe un pliant despre daci în care scria că renumitul lor curaj era explicat prin faptul că ei plângeau la nașteri și râdeau la înmormântări. Plângeau gândindu-se la nenorocirile ce avea să le înfrunte nou-născutul și râdeau când îl îngropau pentru că a scăpat de lumea ăsta. Păreau un pic bipolari, aș spune, dar să nu luăm în derâdere istoria României. Pardon, a Daciei.

Istoricul chemat de ei a explicat cum statuile cu daci îți arată ce era în sufletul lor

Așadar, Compania Națională Aeroporturi București a vrut să îi invite pe pasageri la reflecție, să le reamintească despre originile poporului roman, mai ales dacă mai rămân suspendați pe undeva, prin Portugalia.

A explicat istoricul Leonard Velcescu: „Aceste reprezentări de daci nu sunt stereotipice. Artiștii români i-au studiat pe dacii care au fost duși la Roma. Figurile dacilor prezintă afinități cu modelele sculptate. Au o fizionomie aparte, demnă si nobila, viguroasă și dârză. Marea majoritate a sculpturilor au fost realizate când arta romană era la apogeu. Avem de a face cu două portrete, cel psihic și cel fizic. Chipul reprezintă oglinda sufletului."

Din pliantul menționat am aflat că vracii din Antichitate realizau intervenții chirurgicale pe creier. Că dacii au fost capturați atunci când arta romană era la apogeu și că sculpturile de daci spun mai multe decât o sculptură normală. Dacul era un om dedicat luptei și fidel stăpânului, însoțit de câinele său care l-a acompaniat pretutindeni.

Super știință. Super istorici. Super statuie.