Prima romă din România care candidează la europarlamentare

Linda are 37 de ani, este organizatoare comunitară și activistă pentru drepturile omului în Cluj-Napoca. E foarte activă în ghetoul din Pata Rât, unde a locuit până recent.

|
15 Februarie 2019, 10:46am

Linda Greta Zsiga, în Pata Rât. Fotografie via pagina sa de Facebook

„Me sem Rom” (eu sunt rom) este o rubrică ce va conține mai multe episoade cu poveștile unor romi care au reușit în viață în ciuda discriminării și a nepăsării statului român. VICE vrea să-i arate pe cei care n-au uitat de unde au plecat și astăzi fac tot ce pot pentru a-și ajuta comunitățile defavorizate în care au crescut.

Alegerile europarlamentare bat la ușă, iar statul român se pare că face orice să împiedice partidele mici și noi să candideze. Pentru a participa cu liste complete, partidele politice au nevoie să strângă două sute de mii de semnături, iar listele propriu-zise încă nu pot fi accesate, deoarece legea privind alegerile europarlamentare va fi dezbătută la CCR abia pe 6 martie. Asta va periclita efortul partidelor mici să poată strânge semnăturile la timp. Pe lângă asta, România este singura țară din UE care cere atâtea semnături pentru a candida la alegerile europarlamentare.

Se preconizează un scrutin destul de încărcat din punct de vedere ideologic și al mizelor politice. Cel mai recent studiu arată că o treime din locurile din Parlamentul European vor fi câștigate de partidele naționaliste, anti-europene, ceea ce ar putea compromite proiectul european cu totul.

În România, pe de altă parte, pentru prima dată în istoria noastră recentă, o femeie romă, Linda Greta Zsiga, candidează și este prima pe listele Partidului Democrației și Solidarității (Demos), o formațiune politică ce se prezintă a fi printre puținele voci de centru-stânga într-o țară dominată de politici de dreapta.

Linda are 37 de ani, este organizatoare comunitară și activistă pentru drepturile omului în Cluj-Napoca, activând în ghetoul din Pata Rât, unde a locuit până recent.

VICE: Având în vedere că în ziua de astăzi multă lume fuge de partide politice, ce te-a făcut să candidezi alături de Demos?
Linda: Mărturisesc că de-a lungul vieții mele nu prea am fost la vot, deoarece aveam impresia că toată lumea vrea doar să fure și nu luptă pentru binele cetățenilor. Dar acum, în Demos, simt că am regăsit persoanele de care am nevoie și care doresc binele cetățenilor, doresc să schimbe ceva. Persoane care luptă pentru binele celorlalți, nu doar pentru al lor, care vor să lupte împotriva nedreptăților din România.

Ce este Pata Rât și care este povestea locului?
Pe 17 decembrie 2010 am fost evacuați de pe strada Coastei și am fost mutați la periferia Clujului, în apropierea gropii de gunoi, unde se colectează toate gunoaiele din Cluj și nu numai. Acolo s-au format patru comunități de-a lungul anilor. Comunitatea Cantonului, care are în jur de patru sute și ceva de familii, comunitatea din Dallas, cu același număr de familii, comunitatea Coastei, 70 de familii, și comunitatea de lângă rampa de gunoi, care are 50 de familii. Aceste comunități s-au format de-a lungul anilor prin evacuări, dar au venit și din alte orașe, să muncească în colectarea selectivă a gunoaielor.

Sunt majoritatea romi la Pata Rât? Afectează în mod deosebit comunitățile rome politica evacuărilor?
Da, majoritatea sunt romi, dar sunt și neromi - maghiari și români. În Cluj-Napoca mai sunt foarte puțini romi care locuiesc în oraș. Avem o așezare pe Meșteru Manole, dar acolo și ei au primit notificare că anul acesta vor fi evacuați. Și mai avem în cartierul Iris, acolo au noroc că sunt proprietăți, a fost o investiție imobiliară, cineva a dorit podurile acelor case, iar atunci a făcut în așa fel încât toți să fie proprietari. După, proprietarii au vândut podurile caselor acelui agent imobiliar.

De fel ești din Cluj-Napoca?
Sunt născută în Cluj-Napoca, bunicii mei au avut casă, după a avut mama mea casă, dar în timp n-am mai avut cum să o plătim și ne-am mutat într-una mai mică, pe strada Coastei. Acolo am avut contract cu primăria, că a fost casă socială, unde plăteam chirie. Aveam contract de locuință, eram legați la curent, gaz, apă, dar terenul a fost vizat. Însă a mai fost o miză, Sorin Apostu, care la vremea aia era primar, locuia pe o stradă paralelă de noi, iar copiii se mai duceau cu bicicleta pe acolo, se mai jucau și a fost deranjat de prezența noastră, pentru că e un rasist.

Dar să trimiți pe cineva chiar la groapa de gunoi?
Sigur, pentru că unii au tendința să asemene persoanele de etnie romă cu gunoaiele, cu animalele, cu un om fără valoare, cu un om fără niciun Dumnezeu, un om fără nimic. Dar asta e total greșit, în fața lui Dumnezeu toți suntem oameni, toți suntem creația lui și toți suntem egali. De asta s-au creat legi și legislații, scrie clar, toată lumea are drepturi egale. Statul trebuie să răspundă de fiecare familie, familiile să beneficieze de toate facilitățile din societate. Dar cum face statul român asta când evacuează forțat oamenii și nu le dă acces la apă curentă? Dacă stai să analizezi istoria romilor, am fost tot timpul evacuați, dați la o parte, în timp ce hitleriștii ne-au deportat în Transnistria.

Autoritățile nu fac nimic în privința asta?
Autoritățile nu pot să rezolve problema deoarece terenurile pe care le deține primăria sunt tot mai mult vândute agenților imobiliari care construiesc locuințe de lux și spații private, unde oamenii de rând nu prea au acces. În loc să construiască locuințe sociale, vând acele terenuri, iar după spun că nu au terenuri sau bani să construiască. Nu vin cu soluții, sunt nepăsători, lasă să se formeze ghetouri peste ghetouri. Sunt locuri care nu vor fi deghetoizate niciodată, vor rămâne mereu acolo. Cluj-Napoca a pierdut titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că noi am invitat oamenii din comisie la Pata Rât, să vadă ce e acolo.

Câți dintre locuitorii din Pata Rât lucrează?
În jur de 80% din oamenii din comunitatea Dallas lucrează la rampă de colectare, dar restul oamenilor sunt angajați la salubritate, femei de serviciu și în alte locuri, toți au contracte de muncă, medic de familie, sunt contribuabili.

Există o problemă a actelor de identitate?
Am avut un proiect, Pata Cluj, am fost și noi parteneri prin Asociația Comunitară a Romilor din Coastei, iar în cadrul proiectului am avut o arie și pentru actele de identitate. Le-am făcut tuturor buletine, certificate de naștere, iar după asta i-am mobilizat pe oameni să se ducă singuri să-și facă acte, pentru că, în România, dacă nu ai proprietate, nu poți avea acte de identitate. Tot în cadrul proiectului s-au făcut 37 de locuințe sociale. Printre norocoșii care au primit una mă număr și eu. Practic, 37 de familii au reușit să plece din Pata.

Crezi că poți schimba ceva dacă ajungi în Parlamentul European?
Dacă ajung acolo, sigur voi putea să schimb ceva. Eu am mai fost la Parlamentul European, prima dată când am prezentat evacuările, iar un grup de preoți britanici au ajuns să-i scrie lui Boc, ceea ce pe el l-a deranjat, că au auzit până și acolo de evacuările forțate la care am fost supuși. Știu că o să reușesc să pun foarte multă presiune, iar presiunea duce la lucruri înfăptuite.

Majoritatea edililor ridică din umeri că nu sunt bani, ce spui despre asta?
Sunt bani și se pot accesa fonduri europene, dar românii se tem de ele, pentru că știu că sunt verificate până la sânge. Dar dacă primim banii ăia, trebuie să ne folosim de ei, să construim locuințe, dispensare, școli adecvate pentru copii, pentru că încă există unele care pică pe copii.

Există voci care spun că romii și persoanele defavorizate în general se victimizează, e adevărat?
Nu, nu ne victimizăm. Dacă tu vrei să integrezi niște oameni cu adevărat, dă-le o locuință decentă, pentru că toate se leagă. Dacă ai o locuință decentă, ai acces la educație, ai acces la sănătate publică, ai acces la toate facilitățile societății. Dar dacă ei te trimit la marginea orașului, fără curent, fără apă, fără gaz, nu poți să te speli, nici toaletă nu ai, cum poți să integrezi un om?

Editor: Răzvan Filip