économie

Am vorbit cu trei experți și am înțeles de ce ți-a crescut chiria în euro și cine-i de vină

Politicienii mai rău fac decât ajută.
29.1.19
dragnea
Liviu Dragnea a pus poza asta pe Facebook și a scris: „Viitorul arată bine!”. Profesorii de economie îl contrazic. 

Fotografie via contul de Facebook al lui Liviu Dragnea

Dacă te-ai enervat zilele astea că euro s-a scumpit și trebuie să dai mai mulți bani pe chirie și că prețurile la magazin cresc în cascadă, sau te-ai întrebat de ce politicienii sunt în război total cu băncile și mai ales cu șefii BNR, atunci nu ești singurul. Da, sunt multe semne de întrebare legate de viitorul economiei românești, iar asta te afectează mai mult decât prostiile debitate de Dăncilă în Parlamentul European. Din nefericire, cu scumpirea euro și cu sărăcia din buzunare nu prea se pot face meme pe Facebook.

Publicitate

Creșterea aia economică, anunțată de Dragnea pe Facebook, e zero barat, în condițiile în care leul se devalorizează, prețurile cresc, iar salariul tău (dacă nu lucrezi la stat, evident) rămâne la fel.

În același timp poți să urăști cu spume băncile din România, vestea proastă e că niciun guvern din lumea asta nu se poate descurca fără sistemul bancar privat. Și ca să înțelegi ce spun, uite ce se întâmplă acum, când Ministerul Finanțelor vrea să se împrumute de la băncile din România și, pentru a șaptea oară în acest an, nu reușește să obțină niște condiții rezonabile de creditare. Cum ar veni, Dăncilă și Teodorovici se miră acum că bancherii nu se îngrămădesc să le dea bani, după ce tot ei le-au impus așa-numita taxă pe lăcomie la acest început de an. Niște genii, dar știai deja asta.

Scandalul e departe de final. Mugur Isărescu a fost chemat în Parlament să dea socoteală pentru acuzațiile de manipulare a ROBOR-ului, iar șeful BNR a zis pas.

Pentru a afla ce se află în spatele furtunii de pe piața bancară am sunat doi profesori de economie și un analist financiar din România și i-am rugat să-mi răspundă la câteva întrebări. Este vorba despre profesorul universitar (doctor în macroeconomie) Mircea Coșea, profesorul universitar Cristian Păun și analistul financiar Aurelian Dochia.

Iată ce mi-au răspuns.

De ce credeți că, în ultima lună, euro a crescut atât de mult raportat la leu?

Mircea Coșea, profesor universitar

Principala cauză este structura economiei românești. Economia românească are o structură învechită, iar asta înseamnă că, atunci când crește consumul, economia nu face față. Consumul a crescut pentru că au crescut veniturile populației prin salarii și pensii și cu ocazia sărbătorilor, pentru că oamenii au cumpărat lucruri care nu se produc în România. În principal elemente de bază, cum ar fi mâncarea. Aproape 50% din bugetul unei familii se duce pe mâncare. Tot acest consum a dus la importuri masive și la o cerere importantă de valută, euro. Cum facturile pentru decembrie se plătesc în ianuarie și începutul lui februarie, iată de ce cursul euro a crescut exact în acest moment.

Publicitate

Cristian Păun, profesor universitar

Motivele sunt clare și sunt sistemice: România are o serie de dezechilibre macroeconomice în creștere apărute pe fondul erorilor de guvernare. Enunț doar câteva care pot fi susținute ușor prin date și grafice:

Balanța comercială (n.r.-raportul dintre exporturi și importuri) e negativă.

Contul curent, care include și balanța comercială, dar și veniturile (remitențe, dobânzi & dividende plătite străinilor, fondurile europene) e NEGATIV. Adică, chiar dacă intră remitențe sau fonduri europene, ele nu acoperă deficitul dintre aceste intrări și ieșirile de valută ca urmare a deficitului comercial.

Datoria externă (publică și privată) e în creștere exponențială, banii trimiși de românii din afară sunt într-o scădere constantă.

Chiar dacă încă intră ceva investiții străine, ele sunt în scădere evidentă, fără a lua în calcul efectul ultimelor măsuri.

Inflația este semnificativ mai mare în comparație cu Zona Euro și SUA (chiar dacă și acolo prețurile sunt în ușoară creștere).

Dobânzile au o tendință de creștere în ultima perioadă, agravând și mai mult deficitul bugetar, încetinind investițiile și accesul la capital.

Aurelian Dochia, analist financiar

De fapt, putem la fel de bine să ne întrebam de ce cursul leu/euro a fost atât de stabil în ultimii ani, în condițiile în care inflația a urcat semnificativ, deficitul balanței comerciale s-a adâncit iar dobânzile la lei au crescut?

Publicitate

Devalorizarea accelerată din ultimele săptămâni este pe de o parte un fenomen normal de recuperare a unei deprecieri care ar fi trebuit să se producă de mai multă vreme, dar și, pe de altă parte, este rezultatul unei tot mai mari lipse de încredere în perspectivele de creștere ale economiei românești după măsuri precum ordonanța 114/2018 (taxa pe lăcomie), sau din cauza multor declarații sau inițiative care măresc incertitudinea pentru mediul de afaceri, mai nou conflictul declarat cu Banca Națională.

Există un atac speculativ asupra leului românesc (adică niște oameni lacomi vor să câștige bani de pe urma devalorizării leului)?

Mircea Coșea, profesor

Nu cred în atacuri speculative. Nu cred că a fost un atac masiv care să destabilizeze moneda.

Cristian Păun, profesor

Nu, nu poate fi. Un atac speculativ presupune ca cineva să cumpere multă valută așteptând o depreciere și mai mare a leului. E complicat să ataci leul pentru că achiziția de valută presupune foarte mulți lei. Adică lichiditate. Care taman aceea lipsește cel mai mult din piață în momentul de față.

Aurelian Dochia, analist

Nu exista niciun indiciu că ar fi vorba de un atac speculativ. Acesta se produce atunci când un investitor sau grup de investitori apreciază că o moneda națională este supraevaluată și vând masiv deținerile pe care le au în această monedă.



Guvernul îi cere BNR să intervină și să vândă din rezerva de euro, astfel încât leul să crească. BNR spune că asta ar fi o prostie. De ce nu face BNR ce spune Guvernul?

Mircea Coșea, profesor

E o întrebare foarte delicată. Conform legii, cursul este sarcina băncii. De aceea BNR ar trebui să facă ceva. Eu nu știu ce să facă, ar trebui să facă ceva. Așa cum a făcut întotdeauna, a menținut cursul retrâgând sau aruncând pe piață lei. Baca și Guvernul ar trebui să se informeze permanent pentru a menține echilibrul pe piață, la noi e luptă corp la corp.

Publicitate

Cristian Păun, profesor

Pentru simplu motiv că aruncăm banii în vânt. Cursul apărat de BNR acum va reveni ulterior la acest nivel pentru că avem aceste tensiuni și dezechilibre în piață. În piață sunt depozite bancare în lei care echivalează cu rezerva internațională a băncii centrale. Și tot cam atâtea investiții străine (ca stoc). Ce semnal dai când, disperat sau presat, arunci în piață valută? Că nu poți controla altfel situația. Că echilibrele nu se pot reface. Și atunci ce vor face românii (indivizi, companii) sau străinii? Se vor proteja și vor absorbi instantaneu această cantitate de valută aruncată în piață. Banca centrală o va reface prin tipărire de lei sau prin împrumuturi externe de la FMI. Care vor genera inflație și mai multă panică.

Aurelian Dochia, analist

BNR are o rezerva valutară de peste 30 miliarde de euro și își poate permite, din când în când, să intervină pe piață cumpărând sau vânzând valuta. În momentul de față însă, o intervenție în favoarea menținerii cursului leului nu este binevenită din mai multe motive.

Unul dintre acestea ar fi că o intervenție de amploare a băncii naționale ar trimite un semnal interpretat de piețe ca îngrijorător și tocmai asta ar putea declanșa niște atacuri speculative la adresa leului.

Un alt motiv, poate cel mai important: vânzarea valutei din rezerva băncii centrale vulnerabilizează România în cazul foarte probabil ca economia națională, cea europeană și mondială se vor confrunta cu o instabilitate crescută.

economie

Gata, a găsit PSD-ul vinovatul suprem

Ar putea fi vorba și de un meci Guvern-bănci, plecând de la acuzațiile de manipulare a ROBOR și care ar fi miza acestui meci?

Mircea Coșea, profesor

Categoric da.

Publicitate

Cristian Păun, profesor

Nu cred asta. Sigur, comportamentul nu e în regulă, mai ales din partea Guvernului sau Parlamentului. Politicienii trebuie să se țină deoparte de tiparniță (banca centrală). Independența băncii centrale e similară libertății de exprimare. E un pilon al democrației. E un garant că lucrurile nu se amestecă, în defavoarea noastră, a tuturor. Ce vedem acum? Taman opusul. Un asediu păgubos la acest principiu democratic fundamental pe care îl apără orice țară civilizată. Noi, constat cu părere de rău, nu înțelegem de ce aceste instituții ale statului e bine să rămână cât mai independente de factorul politic. Le aservim fără nicio remușcare sau semn de întrebare.

Aurelian Dochia, analist

În acest an avem două runde de alegeri, plus alegeri ale unui nou Consiliu de Administrație al BNR. În acest context, toate mesajele și pozițiile exprimate au o componentă politică pe care nu întotdeauna o putem izola foarte corect. Asistăm și la un meci politic a cărui miză evidentă este câștigarea de voturi.

Este deprecierea leului o reacție la așa-zisa „taxă pe lăcomie” impusă de Guvernul Dăncilă?

Cristian Păun, profesor

În bună măsură da. Acea ordonanță a aruncat în aer trei sectoare economice vitale pentru România: cel bancar, cel energetic și cel al producției de gaze. Pe lângă importanța lor în PIB, vorbim și de faptul că multe companii și bănci sunt listate la bursă. În momentul în care suprataxezi aceste sectoare (unele plătesc deja de mult timp și supraaccize, taxe pe stâlp etc) nu ai cum să nu generezi dezechilibre majore în piață. Capitalurile pleacă rapid. Se reorientează spre alte sectoare sau, de ce nu, spre alte piețe (de producție, de desfacere). Din producători și exportatori de energie am ajuns rapid să importăm energie. Problemele vor crește. E doar un exemplu simplu de răspuns economic la toate aceste lucruri. Testul economiei nu te iartă.

Publicitate

Aurelian Dochia, analist

Desigur, dar nu numai. Există mai multe declarații, inițiative si evoluții interne și internaționale care produc îngrijorare și care duc la devalorizarea leului.

La ce ar trebui să ne așteptăm anul ăsta din punct de vedere al economiei/ curs euro?

Mircea Coșea, profesor

La un an foarte complicat, din punct de vedere economic. Cele două momente electorale, europarlamentarele și alegerile prezidențiale, ne vor duce la momente complicate din punct de vedere economic. În anii electorali sunt pusee populiste, pe de altă parte atacuri. Este o luptă de cuvinte, s-a ajuns la niște discuții de o violență verbală extraordinară, iar alegerile nu vor fi benefice pentru țară.

Cristian Păun, profesor

Va fi și mai multă tensiune. E clar că nu se vor opri aici. Orgoliile sunt mari. Interesele sunt mari. E vorba de voturi, de mulți bani, de resurse. De control și de putere. Probabil că alegerile ce urmează la banca națională vor îndepărta cea mai mică urmă de independență a aceste instituții. Iar de aici lucrurile o pot lua pe o pantă foarte urâtă. E drumul spre faliment generalizat. Cu cât politicienii vor insista mai mult pe acapararea politică a aceste instituții, cu atât riscul sistemic va crește. Deci, nimic bun.

Aurelian Dochia, analist

Perspectivele sunt foarte neclare, presiunile pe curs vor continua și orice noi dispute, măsuri sau chiar declarații care măresc incertitudinea pentru investitori si mediul de afaceri reprezintă tot atâți factori care contribuie la apropierea leului de pragul de cinci lei prognozat de unii analiști.