mediu

Toate modurile în care să faci din România un loc în care poți trăi sănătos, de la A la Z

România e la coada Europei la: deșeuri, calitatea aerului și conștientizare pe probleme de mediu. Ca lista asta să nu fie și mai mare, uite ce s-ar putea face.

de Roxana Bucată
30 Martie 2019, 11:18am

Gunoiul o să ne sufoce într-o zi, dacă nu ne oprim din risipă. Imagine de Eli Driu via „Fotografiile astea cu gunoaie și animale moarte pe Lacul Morii îți arată de ce-ți place primăvara”

Când vine vorba de mediu și de măsuri anti-poluare, dacă îți lași soarta în mâinile politicienilor, te vei scufunda tot mai mult. Chiar dacă marile probleme de mediu - tranziția energetică, schimbările climatice sau acapararea terenurilor agricole - țin de decizii la nivel înalt, sunt lucruri pe care le poți face și tu pentru o viață mai suportabilă pe această planetă.

Pe 30 martie, sărbătorim Ora Pământului, una dintre cele mai longevive și răspândite campanii de conștientizare pe teme de mediu din lume. Așa că ți-am făcut o listă de probleme, dar și soluții, de la A la Z.

AER

1554013447991-Londra-poluare
Numeroase orașe din întreaga lume au o problemă cu poluarea. Nu te mira dacă București o să ajungă ca Beijing sau Londra (cum e în imagine). Fotografie de DAVID HOLT via Flickr

Care e situația: Poluarea aerului e una dintre cele mai grave probleme de mediu în România. Traficul e vinovat în proporție de 50%, după care urmează încălzirea caselor și industria. În 2016, limitele pentru praf au fost încălcate timp de 38 de zile. Anul următor, România a fost trimisă în fața Curții Europene de Justiție pentru încălcarea constantă a limitelor de poluare. În 2018, 25 de mii de români au murit prematur din cauza aerului pe care îl respirau. Iată de ce, până implementează ăștia Planul ăla Integrat pentru Calitatea Aerului, care conține măsuri teoretice de îmbunătățire a transportului în comun, piste de biciclete sau semafoare inteligente, trebuie să faci și tu ceva.

Ce e de făcut: Lasă mașina acasă de câte ori poți! Un studiu demonstrează că înlocuirea drumurilor scurte cu mașina cu mersul pe bicicletă îți prelungește viața cu trei până la 14 luni (aerul poluat îți reduce viața cu 0,8 până la 40 de zile). Stinge becul când nu ai nevoie de el și asigură-te că electrocasnicele din casă sunt eficiente energetic. Fundația Caritas, din Germania, are un program național prin care analizează consumul de energie per locuință și oferă soluții de reducere a acestuia. Calculul lor arată că, după toate măsurile astea, o familie economisește 130 de euro pe an.

Pont: Frigiderul consumă 25 la sută din toată energia electrică din casă. Dă-l la Rabla pentru electrocasnice, ia voucherul și cumpără-ți un frigider A+++.

BIODIVERSITATE

Care e situația: Ariile naturale protejate ocupă 23 la sută din suprafața României, dar, în total, ecosistemele naturale acoperă 47%. Printre miile de specii de plante și animale, zimbrul, gâsca cu gât roșu, balaurul dobrogean, morunul sau râsul sunt în pericol de dispariție. Pădurile virgine din România sunt ultimele din Europa, dar ministerul se lălăie cu protejarea lor. Deși în 2016 promiteau un catalog cu pădurile în șase luni, nici în prezent nu e gata, deși ONG-urile de protecție a mediului au făcut toată treaba de cartare.

Ce e de făcut: Florin Stoican, de la Parcul Natural Văcărești și Ashoka fellow recomandă: „Respectă natura, nu rupe flori, nu părăsi potecile, nu deranja animalele, nu le lăsa hrană! Nu elibera animale în ariile protejate fără să consulți specialiști! Informează-te de la organizațiile pentru conservarea biodiversității și implică-te în activități de conservare!

Pont: Data viitoare când mergi la picnic, ia cu tine niște farfurii comestibile de la Biodeck.

CLĂDIRI VERZI

1553943819083-foto-1-centrul-green-mogo
Centrul Green Mogo este o casă pasivă din Mogoșoaia, sediul ONG-ului de mediu Greenitiative. Imagine via Centrul Green Mogo / Facebook

Care e situația: Clădirea în care locuiești este una dintre chestiile care consumă foarte multă energie. Mai multă chiar decât industria sau construcțiile. Asta dacă te gândești că lumea petrece 90% din timp înăuntru. Consumul e pentru nevoile locatarilor: încălzire, răcire, becuri, electrocasnice, computere, totul înseamnă energie. Eficiența energetică înseamnă să reduci pierderile și consumul. Statul ar trebui în primul rând să izoleze clădirile și căldura să nu mai iasă din apartamente. Din 85 000 de blocuri care trebuie reabilitate în România, până acum s-au „rezolvat” doar 4%.

Ce e de făcut: Cel mai ieftin și mai eco e să nu consumi. Sau măcar să consumi cât mai puțin. Dacă te apuci de construit o casă, pune accent pe izolare, folosește cât mai mult ventilația și lumina naturale. Alege o sursă curată de energie, cum ar fi panourile solare.

Pont: GreenMogo, sediul asociației Greenitiative, este un exemplu de clădire pasivă.

DEȘEURI

Care e situația: E dezastruoasă. România e în procedură de infringement din cauza gropilor de gunoi neconforme încă neînchise. 68 de depozite care ar fi trebuit închise din 2009 încă poluează mediul. România e pe penultimul loc în Europa la colectare selectivă și reciclare, iar sistemele alea integrate, cool și ecologice de eliminare a deșeurilor nu există încă. Tone de gunoaie zac prin pădurile și apele patriei. Aproape 500 000 de saci de gunoaie au fost strânse din natură la ultima curățenie generală pusă la cale de Let’s Do It, Romania!

Ce e de făcut: Trebuie să reduci consumul (mai ales cel aiurea) și să fii critic cu privire la ce cumperi. Mergi la cumpărături cu propria sacoșă, renunță la „punguța” de plastic de la magazin, cumpără vrac, elimină produsele de unică folosință de pe lista de cumpărături și din casă. Înainte de a arunca lucrurile, încearcă să le repari. Deșeurile pe care nu le poți evita, colectează-le selectiv. Caută soluții pentru cât mai multe tipuri de deșeuri: telefonul verde unde poți cere preluarea deșeurilor electrocasnice de acasă, Uleiosul pentru uleiul alimentar uzat, Recicleta pentru hârtie și multe puncte de colectare a bateriilor prin magazine ca Flanco, Hornbach, eMAG, Mega Image.

Pont: Nu te grăbi să arunci orice la gunoi. Hainele vechi care nu mai pot fi purtate pot fi transformate în prosoape pentru curățenie, iar zațul de cafea poate foarte bine să devină scrub. Multe alte sfaturi inedite pe pagina #fărăplastic de pe Instagram.

ENERGIE REGENERABILĂ

1554013736026-Panou-solar
Energia solară este unul dintre răspunsurile la problemele planetei. Imagine Marufish de via Flickr

Care e situația: Cea mai mare parte din energia produsă și consumată în România provine din cărbune, o resursă poluatoare și care-i limitată. Sistemul se mai bazează mult pe nuclear și hidro. Cernobîl și Fukushima sunt două motive pentru care energia nucleară nu e sigură, iar energia hidro, deși e o energie regenerabilă, are și o latură întunecată, pentru că presupune că torni munți de beton în cursurile de apă, să deviezi sau distrugi populații de pești. Energia regenerabilă se dovedește de bază. În 2019, energia solară a generat 6% din electricitatea consumată în toată țara, mai mult decât tot grupul pe cărbune de la Rovinari, cel mai mare din România.

Ce e de făcut: Orice consumator își poate alege furnizorul de energie electrică. Vezi ce companie are un procent ridicat de energie regenerabilă în mix și alege-o pe aia. Dacă stai la casă, gândește-te la o investiție în panouri fotovoltaice pentru consumul propriu de energie. O nouă lege votată în 2018 recunoaște statutul de prosumator (cetățean care își produce propria energie din surse curate și varsă surplusul în rețea) și stabilește un tarif fix pentru energia dată în rețea. Poți face bani din grija pentru mediu.

Pont: Dacă îți face cu ochiul energia solară, statul îți dă 20 de mii de lei pentru un sistem de panouri fotovoltaice.

FORARE

Care e situația: România deține în Marea Neagră șapte platforme interconectate care extrag petrolul și gazele. Platforma centrală se află la o sută de kilometri de țărm, în mijlocul ecosistemului marin. Producția a început acum 32 de ani, iar în prezent sunt extrași 30 de mii de barili de hidrocarburi zilnic. Mai departe, arderea combustibililor fosili stă la baza schimbărilor climatice, întrucât au un conținut ridicat de carbon, iar prin ardere se degajă dioxid de carbon, gazul responsabil pentru reținerea căldurii în atmosferă și creșterea temperaturii medii globale - asta duce la efect de seră și încălzire globală.

Ce e de făcut: O inițiativă globală propune să lași petrolul în pământ pentru a nu depăși creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade, prag de la care cercetătorii avertizează că urmează un lanț de fenomene periculoase pentru planetă: uragane, deșertificare, valuri de căldură, inundații etc.

Pont: Vezi că statul are un program prin care subvenționează achiziția de mașini electrice.

GAZE DE SERĂ

Care e situația: Gazele de seră sunt cele care rețin căldura în atmosferă și creează efectul de seră care mai departe duce la încălzire globală. Cele mai nocive sunt dioxidul de carbon, metanul și oxidul de azot. Ele sunt, practic, sursa a tot ce e rău pe planeta asta.

Ce e de făcut: să reduci emisiile, prin trecerea la energii regenerabile, prin oprirea defrișărilor, printr-un transport ecologic.

Pont: Pădurile sunt adevărate „chiuvete” de carbon care absorb gazele rele din atmosferă și îți dau înapoi oxigen. Pune mâna și plantează un copac. Găsești la Hornbach, Leroy Merlin, Brico și alte magazine de genul ăsta.

H2O

1554013945560-apa-dus
Apa de la chiuvetă e potabilă în București. Dacă are un gust nasol, cel mai probabil e din cauza țevilor. Imagine de Robert Hoge via Flickr

Care e situația: Cred că-i clar de ce ai nevoie de apă. În 2017, un bucureștean folosea în medie 145 de litri de apă pe zi, în contextul în care media europeană era de 120 de litri de apă pe zi. Pierderile de apă potabilă pe țară în 2017 au fost de 37,3% din cauza uzurii conductelor. Consumul ridicat de apă, dar și risipa de apă sunt bile negre pentru România.

Ce e de făcut: Un duș de cinci minute înseamnă 60 de litri de apă, pe când o baie în cadă înseamnă chiar și două sute de litri de apă. Ăsta e primul pas. Apoi, repară instalația din baie. Un robinet care curge consumă vreo 17 litri de apă pe zi, iar o toaletă care curge irosește cam 40 de litri de apă pe zi. Dacă nu vrei să consumi 15 litri de apă cât te speli pe dinți, oprește apa cât te periezi. Mai rău decât să consumi apa de la robinet e să consumi apă îmbuteliată. Vreo trei mii de tone de sticle de plastic sunt aruncate la gunoi în fiecare an în toată lumea si doar 30% din ele sunt reciclate.

Pont: E destul de ușor să cumperi niște filtre de apă pe care le poți monta la chiuvetă și poți reduce substanțial consumul de apă îmbuteliată.

IT

1554014037213-server-internet
În spatele internetului se află clădiri întregi de servere care consumă energie. Imagine de Atomic Taco viaFlickr

Care e situația: Chiar dacă documentele printate înseamnă copaci tăiați, deci pagubă pentru mediu, nici versiunile electronice nu sunt mult mai eco. Toate calculatoarele din lume consumă o cantitate enormă de energie, iar asta face ca diferența dintre mail și hârtie în pllic nu e foarte mare din punct de vedere al protecției mediului. Pe internet sunt în prezent 3,5 milioane de utilizatori, ceea ce face ca amprenta de carbon a internetului să fie mai mare decât cea a transportului aviatic. Pe planetă sunt vreo 70 de milioane de servere care funcționează pe energie convențională. Mai multe cifre îngrijorătoare aici.

Ce e de făcut: E o strategie pe care o poți aplica pentru orice se bagă în priză. Dă turn off la computer dacă pleci de lângă el mai mult de o oră. Scoate din priză computerul dacă nu-l folosești mai mult timp. El consumă energie și când e în priză. Soluția pentru o schimbare semnificativă este însă tot tranziția energetică spre surse regenerabile de energie.

Pont: Folosește Ecosia ca motor de căutare pe net. Ei folosesc 80% din profiturile din reclame pentru a planta copaci. Un calcul al unui utilizator mediu arată că dacă folosești Ecosia vreo trei luni, plantezi cam 10 copaci.

JUSTIȚIE PE MEDIU

Care e situația: Când vorbești despre mediu trebuie menționate și drepturile grupurilor vulnerabile care suferă de pe urma degradării mediului de către inițiativele axate pe profit. În țara noastră, una dintre cele mai afectate comunități este cea de la Pata Rât, unde aproape două mii de oameni trăiesc pe și din groapa de gunoi.

Ce e de făcut: Gândește-te la oamenii asupra cărora se răsfrâng deciziile tale de cumpărare. Și să te gândești de două ori înainte să votezi.

Pont: Declic este un site de petiții inițiate de cetățeni și grupuri de inițiativă pentru soluționarea multor cazuri de nedreptate de mediu.

KYOTO

Care e situația: Protocolul de la Kyoto este un reper în domeniul protecției mediului, pentru că este primul acord care stabilește obiective obligatorii pentru țările dezvoltate de reducere a gazelor cu efect de seră. Asta se întâmpla în 1995. De atunci, statele lumii au negociat și semnat alte acorduri de mediu, cel mai recent fiind cel de la Paris, care este, acum, în vigoare.

Ce e de făcut: Cere guvernanților acțiuni concrete de reducere a emisiilor. Scrie-le senatorilor și deputaților care te reprezintă și spune-le că vrei să facă legi care să ducă la reducerea emisiilor.

Pont: Dacă vrei să contribui la reducerea emisiilor, primul lucru pe care poți să-l faci este să reduci orice: consumul de energie, cantitatea de deșeuri, drumurile cu mașina și chiar numărul de e-mail-uri (vezi litera I).

LAND GRABBING

1554014180374-agricultura
Agricultura intensivă înseamnă practici agricole industriale și cantități mari de pesticide. Imagine de Dan Davison via Flickr

Care e situația: Mai pe românește, acapararea terenurilor agricole. E un fenomen global, întâlnit în special în țările în curs de dezvoltare, unde țăranii care lucrează de generații pământurile pentru a-și asigura mâncarea de zi cu zi sunt înlăturați chiar și cu forța. Terenurile ajung la corporații care comasează mii de hectare și fac agricultură industrială. Acapararea terenurilor se întâmplă și în Europa, mai exact în România, unde prețul scăzut al terenurilor agricole a atras numeroși investitori care, în complicitate cu autoritățile locale, au lăsat țăranii fără pământ în schimbul unei arende de câteva sute de lei pe an sau cereale pentru animale.

Ce e de făcut: Soluția ar fi să susții cum poți agricultorii sau fermele mici ori de familie care produc după practici agricole cu impact mai mic asupra mediului (de exemplu: nu folosesc pesticide în exces). Mulți dintre ei sunt membri Eco-ruralis, asociația care apără drepturile țăranilor și țărăncilor din România. Ei se luptă pentru accesul la pământ al tinerilor fermieri, pentru piețe de țărani, pentru semințe tradiționale, pentru un lanț scurt de aprovizionare și pentru mâncare sănătoasă în general.

Pont: Abonează-te la Coșul de legume și susține agricultura la scară mică și lanțul scurt de aprovizionare.

MINERIT

Care e situația: Carierele miniere, fie că sunt de cărbune, fie că sunt de aur sau sare, sunt adevărate răni pentru mediu. Cărbunele este o resursă finită care începe să fie eliminată din strategiile energetice ale țărilor europene. Minele de aur înseamnă cianură și dinamitarea munților. Numai dacă te gândești la Roșia Montană te trece un fior rece. Dar nu uita de minele închise și neecologizate care provoacă în continuare dezastre ecologice. Doar în ultimul an, două deversări în râul Săsar și râul Lăpuș din Baia Mare au arătat ce pericol pândește. Conversmin, compania care se ocupă de închideri și ecologizări, este falimentară.

Ce e de făcut: Proiectul de la Roșia Montană, care ar fi distrus patru munți și o întreagă localitate din Munții Apuseni, a fost oprit printr-o mobilizare civică masivă. Dar problema nu a dispărut. Cianura nu este încă interzisă în România, iar proiectul de la Certej e încă în cărți. Schimbarea, în astfel de cazuri, poate veni și cu presiune de la tine, ca cetățean.

Pont: Susține activismul anti-minerit. Donează 2% pentru MiningWatch România.

NITRAȚI

Care e situația: Poluarea cu nitrați din sol și din pânza freatică provine din agricultură. Folosirea pesticidelor în agricultură este cea mai nașpa chestie pentru mediu și pentru sănătatea oamenilor. În 2016, România a fost pe locul cinci în Europa la vânzarea de pesticide. Fungicidele, bactericidele, erbicidele, insectidicele și acaricidele se vând ca pâinea caldă. Acestea se scurg în sol de unde ajung în pânza freatică și mai departe în farfuriile noastre.

Ce e de făcut: Pe cât posibil, să fie limitată agricultura industrială și să fie mai prețuită agricultura țărănească (cum ziceam mai sus cu agricultorii mici).

Pont: La o simplă căutare pe net, găsești o listă lungă de opțiuni pentru mâncare bio. Pukka Food este unul dintre cele mai vechi magazine bio din București.

OCEANE

1554014330820-poluare-plastic-oceane
Luna asta a fost găsită o balenă eșuată în Filipine care avea 40 de kg de plastic în stomac. Imagine de Jessie Sgouros via Flickr

Care e situația: Da, știu, nu avem oceane în România, dar mă refer la oceanul planetar. Și da, „punguța” ta din Mega ajunge în el. Greu de crezut că pot fi gropi de gunoaie în ocean, dar există chiar cinci. Cea mai mare este Great Pacific Garbage Patch. În total, plutesc în oceane peste cinci trilioane de bucăți de plastic. Cel mai rău e că peste un milion de vietăți marine mor în fiecare an din cauza din cauza deșeurilor din plastic. Rușinos, dar Marea Neagră este chiar cea mai poluată din Europa.

Ce e de făcut: Refuză punga de plastic de la magazin. Elimină toate obiectele din plastic de unică folosință. Îndeamnă-ți prietenii să facă asta.

Pont: Ca să fii stylish și eco la cumpărături, apelează la Atelierul de Pânză.

PĂDURI

Care e situația: Pădurile acoperă cam 29% din suprafața țării, media globală fiind de 43%. Pădurile din România sunt victimele tăierilor ilegale masive, un fenomen care, deși a încetinit prin înăsprirea legislației ca urmare a aderării la UE, încă face ravagii. România a pierdut cam 10% din suprafața împădurită în ultimii 100 de ani. După ce guvernul technocrat a pus la punct Inspectorul Pădurii prin care orice cetățean putea afla dacă un transport de lemn este legal și care a redus considerabil furturile de lemn din pădure, guvernul PSD a măcelărit sistemul care nu mai e nici pe departe util.

Ce e de făcut: Asigură-te că lemnul pe care îl cumperi provine din surse legale și sustenabile. Asta înseamnă să verifici compania care ți-l vinde. Forest Stewardship Council (FSC) este o organizație internațională care acordă etichete de sustenabilitate produselor din lemn. Mai ții minte ce mai plângea compania Schwighofer că și-a pierdut certificarea FSC?

Pont: Dă o mână de ajutor organizațiilor care plantează copaci în România. ViitorPlus a reușit să crească prima pădure în toată regula plantată de un ONG împreună cu voluntari.

QUINOA

Care e situația: Am ales cazul „quinoa” ca să explic de ce e important pentru mediu să te gândești la ce mănânci. Consumul de quinoa, această cereală care bate carnea și care conține tot lanțul de aminoacizi din proteine plus altele pe lângă, a crescut odată cu răspândirea stilului de viață sănătos. Producția și prețul s-au triplat, iar asta i-a făcut pe producătorii de quinoa din Anzi să caute noi suprafețe pe care să o planteze. Asta înseamnă presiune pe alte culturi agricole sustenabile și pe populația de lame care are nevoie de pășune pentru a se hrăni.

Ce e de făcut: Asta nu înseamnă să nu mănânci quinoa, ci să fii atent la ce bagi în gură și ce impact are asupra mediului și traiului celor care produc mâncarea. Ca să fii un consumator responsabil, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să citești etichetele produselor și să le alegi pe cele cu etichetă de comert echitabil, să eviți produsele transportate de la mii de kilometri (da, știu, avocado nu crește în Bulgaria, dar poate că nu trebuie să-l incluzi la fiecare masă), să alegi, pe cât posibil, produsele locale și de sezon.

Pont: Dacă te simți prea vinovat pentru quinoa și avocado, compensează cu mai multă brânză cu roșii din piață. Sau cu niște înlocuitori pentru ele, dar înlocuitori care pot fi produși și-n România. Și poți alterna dietele în funcție de sezon.

RISIPA ALIMENTARĂ

1553944177402-mancare-romaneasca
Resturile alimentare pot fi întrebuințate în numeroase feluri, abia ultima variantă e compostul pentru agricultură. Imagine via „Două românce pasionate de gătit mi-au explicat de ce sunt atât de puţine femei-chef”

Care e situația: Aproape o treime din alimentele produse în lume într-un an, adică 1,3 miliarde de tone, ajung la gunoi, potrivit datelor FAO. În mod ironic, 1,3 miliarde de oameni din lume trăiesc în sărăcie extremă. Uite și altă statistică: europenii și americanii aruncă între 95 și 115 kilograme de mâncare pe an.

Ce e de făcut: Aici, dintre toate lucrurile de mai sus, chiar poți să schimbi tu lucrurile, că te privește direct. Du-te la cumpărături cu listă și nu lua lucruri pe care nu le vei consuma. Uită-te bine la etichetă: produsele au, de obicei, două date: „înainte de” și „expirare”. În primul caz, nu înseamnă că produsul nu mai e comestibil după această dată. În frigider, aplică principiul: „primul intrat, primul ieșit”. Când aranjezi produsele în frigider, pune-le pe cele mai noi în spate și pe cele mai vechi în față, ca să te asiguri că nu expiră produse mai vechi în fundul frigiderului. Și la fel de important: dacă îți rămâne mâncare, păstreaz-o în caserole datate pentru altă masă. Și gătește cam cât ai mânca la o masă. Dacă îți rămân ingrediente, caută rețete de mâncare și fii creativ.

Pont: O masă caldă este un proiect minunat care colectează mâncare donată și pregătește mese calde pentru oamenii săraci.

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Care e situația: Cercetătorii au demonstrat că schimbările climatice sunt provocate de activitatea omului, în special prin arderea combustibililor fosili la scară mondială. Pentru a înțelege schimbările climatice, trebuie să înțelegi diferența dintre vreme și climă. Vremea este ce vezi pe geam acum, iar clima este o medie a vremii de-a lungul a sute de ani. Din păcate, planeta nu are timp să aștepte omenirea să priceapă. Fenomenele meteo extreme, precum uragane, secete, valuri de căldură, se întâmplă deja peste tot, inclusiv în România.

Ce e de făcut: Cercetătorii avertizează că mai avem 12 ani până la momentul în care greșelile pe care le facem față de planetă vor fi ireversibile. Până atunci ar trebui să reducem emisiile de gaze cu efect de seră la jumătate (în special dioxid de carbon). În prezent, nivelul CO2 în atmosferă e la peste 400 ppm (părți per milion) în creștere cu 45% de la Revoluția Industrială până acum. Practic, concentrația trebuie să scadă la un nivel atins înainte de industrializare.

Pont: Școli verzi este o platformă care a atras până acum peste 800 de profesori din România care vor să predea opționalul de educație ecologică la clasa lor. Includerea opționalului ese decizia școlii, iar părinții își pot încuraja profesorii să includă educația ecologică în școala copiilor.

TRANSPORT ECOLOGIC

1553944269877-masina-electrica
În Copenhaga numărul bicicletelor a depășit numărul mașinilor. Imagine via „Am folosit o mașină electrică ca să mă plimb (aproape) gratis prin București”

Care e situația: Statisticile sunt îngrijorătoare. București e constant în top 3 sau top 5 al orașelor cu cel mai nasol trafic. Totodată, România a devenit un fel de cimitir pentru mașinile vechi din Europa. În doar doi ani, ponderea mașinilor mai vechi de 10 ani a crescut de la 71% la 79% și peste trei milioane au peste 15 ani vechime, conform datelor DRPCIV colectate pe baza înmatriculărilor. În acest timp, nu există benzi unice pentru transport în comun, piste pentru biciclete (decât câteva căpătâie), iar mașinile electrice sunt încă o raritate (24 000 de mașini hibride și electrice, dublu față de acum doi ani, la final de 2018).

Ce poți face: Renunță la mașină de câte ori poți. În oraș, folosește bicicleta sau tramvaiul sau metroul (sau trotinetele electrice care vor intra pe piața din România). Chiar dacă nu-s gata pistele, multă lume pedalează spre muncă și înapoi cu succes. Și cea mai eco alternativă: mersul pe jos.

Pont: Când folosești mașina, împarte drumul cu prietenii sau chiar cu niște necunoscuți de pe blablacar. Sau schimbă mașina cu una electrică, hibridă, prin Rabla plus.

URSUL BRUN

Care e situația: În România se întâlnește cea mai numeroasă populație de urși bruni din Europa. Însă nu se cunoaște numărul exact al urșilor din România. Vânătorii susțin că există o suprapopulare și sunt bănuiți de interesul de a vâna, iar ecologiștii cer precauție în graba de a acorda dreptul de a ucide urșii în baza faptului că ar fi prea mulți.

Ce e de făcut: În primul rând, nu hrăni urșii, în special nu cu ciocolată. S-a descoperit că urșii „gunoieri” care vin spre orașe au devenit dependenți de dulciurile oferite de turiști. Îngrădirea tomberoanelor de gunoi este o altă măsură de prevenție. Dar esențial este ca autoritățile să facă recensământul urșilor.

Pont: Nu-i da nimic de mâncare ursului, se descurcă singur cu resursele din pădure. Încearcă să nu provoci o întâlnire cu el. Dacă simți că e aproape de tine, fă zgomot, cel mai probabil se va îndepărta.

VEGETARIANISM

Care e situația: Dietele vegetariane sau chiar vegane nu sunt doar la modă, sunt și bune pentru sănătate și mediu. Chiar și reducerea consumului de carne are un impact mare. Pentru producerea unui kilogram de carne se folosesc între cinci și 20 de mii de litri de apă. Comparativ, pentru producerea unui kilogram de grâu se folosesc între cinci sute și patru mii de litri de apă.

Ce e de făcut: Chiar dacă dieta vegetariană nu e pentru tine, reducerea consumul de carne e primul pas. De exemplu, creșterea de vite, mai ales că cererea de carne e în creștere, contribuie la creșterea volumului de gaze cu efect de seră.

Pont: Renunțarea la carne, sau reducerea cantității de carne pe care o consumi anual, are impact asupra ta și asupra mediului. Nu zice nimeni s-o dai în extrem, dar e momentul excelent să iei în calcul că dieta pe bază de carne nu e totul.

ZONE UMEDE

1553944307380-foto-9-delta
Delta Dunării este raiul pelicanilor. Imagine de Adi Daniel Antone via Flickr

Care e situația: România deține 19 zone umede recunoscute de Convenția Ramsar dintre care cea mai mare și mai importantă este Delta Dunării, cu o importanță ecologică internațională. Delta Dunării este o rezervație a biosferei și face parte din patrimoniul mondial al UNESCO. Are peste trei sute de mii de hectare și peste cinci mii de specii. Din păcate, braconajul și turismul iresponsabil sunt adevărate amenințări la adresa Deltei Dunării.

Ce e de făcut: Mănâncă pește de sezon, din surse sustenabile și respecte perioadele de prohibiție. Nu intra cu barca diesel în cele mai vulnerabile canale din Deltă. Delta Dunării numără 20 de zone strict protejate de mare valoare științifică. Nu deranja coloniile de păsări și observă-le de la distanță, din zonele special amenajate. Și strânge după tine.

Pont: Dacă ajungi în Delta Dunării, nu rata un birdwatching la cormorani.

Editor: Răzvan Băltărețu