România respiră aerul toxic al fostei Iugoslavii

Aerul care ajunge în plămânii tăi e plin de dioxizi de sulf, pulberi în suspensie sau oxizi de azot care te pot îmbolnăvi de astm, bronșită și boli cardiovasculare. Mare parte din poluarea asta vine de la arderea cărbunelui pentru producerea de energie. Deși uneori 70% din producția de energie din România vine din surse regenerabile, politicienii continuă să țină în viață termocentrale care-ți mănâncă zilele la propriu.

Asta spune un raport dat publicității ieri, al mai multor ONG-uri din UE, printre care Bankwatch, HEAL și CAN Europe. Din calculele lor a reieșit că 380 de români au murit prematur în 2016 din cauza poluării provenite de la termocentralele din Balcanii de Vest, adică din Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Muntenegru, Kosovo și Serbia. Dintre toate statele UE, România este cea mai afectată. Iar la asta se adaugă și poluarea termocentralelor locale.

Am vorbit cu experții Bankwatch – Ioana Ciută și Alexandru Mustață, ca să aflu de ce ar trebui să-ți pese de asta.

VICE: De ce e important să știm ce se întâmplă cu termocentralele din Balcanii de Vest?
Ioana Ciută: Statele din Balcanii de Vest nu intră sub incidența limitelor stabilite de UE pentru poluarea aerului și emit enorm. Kosovo își ia peste 90% din electricitate din lignit, Serbia un pic peste 70%, Bosnia e pe la 50-55%. În toate statele cărbunele contribuie în proporție de peste 50% în mixul energetic. Mai exact, cele 16 termocentrale din studiul nostru poluează cât 250 din UE. Iar poluarea asta circulă și ajunge în proporție mare în plămânii românilor.

Cum afectează cele 16 termocentrale aerul din regiune?
Emisiile pe care le produc sunt foarte dăunătoare. Dioxidul de sulf cauzează ploi acide, iar o expunere la o cantitate mare poate genera în timp astm sau o bronșită. Particulele în suspensie fine (2,5 diametru) sunt atât de mici încât imediat cum le inspiri intră în circuitul sangvin și ajung la inimă, creier, plămâni. Ele au fost găsite și în placentă, adică copiii nenăscuți sunt deja expuși. Deși există niște praguri stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ele sunt irelevante, pentru că orice expunere este dăunătoare.

România a intrat anul trecut într-un top al celor mai poluatoare 30 de termocentrale din UE. Care au fost „câștigătorii”?
Cele două termocentrale din top – CET Govora și Mintia - sunt subiectul unei investigații la nivelul UE. România are un plan național, conform căruia toate termocentralele trebuie să respecte o limită maximă de poluare împreună, nu individual. Dar numai astea două depășesc singure nivelul planului național la pulberi in suspensie și dioxid de sulf. Nu s-au închis, pentru că nu există voința politică. Poate că în Hunedoara, unde e Mintia, nu sunt foarte multe surse de producere a energiei, dar să nu închizi CET Govora e ridicol. Au retehnologizat o unitate, au trecut-o pe gaz, respectă standardele în vigoare, dar este nefolosită pentru că e mai ieftin cărbunele care e subvenționat.

Care e nivelul de emisii la noi?
Alexandru Mustață: Cele două termocentrale nu au fost modernizate. Deși reprezintă doar cinci la sută din producția de energie din România, sunt cele mai nocive. Pentru a produce un megawatt oră de electricitate, au cele mai multe pulberi sau sulf în comparație cu orice altă termocentrală din România. Cele mai mari, Turceni și Rovinari, emit de două-cinci ori mai puține emisii pe oră, dar funcționează mult mai mult, iar unitățile care funcționează non-stop au, în final, emisii mai mari. 65% din electricitatea produsă pe cărbune în România vine de la Turceni și Rovinari.

Ce ar trebui statul să facă în privința acestor termocentrale?
Ioana Ciută: Noi ne dorim ca ele să fie eliminate. Multe țări s-au angajat să renunțe la cărbune. Cel mai recent exemplu e Germania, care a anunțat că va face asta până în 2038. Până și vecinii din Ungaria au un astfel de angajament. Dar strategia energetică românească, publicată în variantă draft, nu se îndreaptă spre direcția asta, ba mai mult, vobește de construcția unei noi unități la Rovinari.

În zonele miniere, atât în Valea Jiului cât și în Oltenia, unde sunt cele două bazine carbonifere, trebuie începută pregătirea tranziției către o viață fără cărbune. Nu poți să păcălești oamenii ăștia că lucrurile o să rămână la fel la nesfârșit. E un trend, se întâmplă, cărbunele devine tot mai neeconomic, mai greu de obținut, mai scump. Bankwatch a început deja să lucreze cu organizații din Valea Jiului și cu autorități în anticiparea momentului în care se vor închide și ultimele mine de huilă.

Dacă tot deține președinția Consiliului European (CE), ce ar putea România să facă la nivel regional în această privință?
Alexandru Mustață: Am participat la grupurile de lucru pentru stabilirea agendei președinției române pentru CE, dar mediul și clima nu au fost incluse, nu se numără printre prioritățile noastre. Este o oportunitate ratată. România ar putea fi un actor ambițios la nivel european, pentru că are o dependență relativ mică față de cărbune și îl poate elimina treptat până în 2030, fără un impact foarte mare asupra oamenilor.

Ce pot face cetățenii pentru eliminarea acestor mega surse de poluare?
Ioana Ciută: E o prăpastie între ce consideră guvernul că e relevant și important în materie de producere a energiei și ce efecte resimte omul care locuiește într-un oraș aproape de termocentrală. De aceea, trebuie să se implice în procesul de politici publice, să participe la consultările pentru strategia energetică și să dea un un semnal că aceste surse nu își mai au locul.