Locale

Cine se află, pe bune, în spatele protestelor din Piața Victoriei

Am vorbit cu o parte din oamenii care se ocupă, prin intermediul unor grupuri în social media, de mobilizarea românilor pentru a ieși în stradă, împotriva corupției.
Fotografie de Eli Driu

Denigrate pe televiziuni sau idealizate în social media, protestele din București pe teme justițiare nu mai pot fi minimalizate de nimeni, au devenit un fenomen. Dacă la începutul iernii lui 2017, ele s-au format spontan, ca reacție emoțională la sfidarea PSD-ului în a adopta controversata OUG 13, din această toamnă, spiritul civic al bucureștenilor s-a organizat.

De la începutul lui septembrie, când o mie de cetățeni cereau demisia premierului Mihai Tudose și până în prezent, nu a existat duminică fără un protest în Capitală. Derapajele coaliției PSD-ALDE i-au făcut pe cetățeni să formeze grupuri mari, pe Facebook, cum ar fi Rezistența sau 600 000 pentru România, sau să urmărească atent pagini dedicate populărizării protestelor ( Corupția ucide) și ce propun liderii de opinie.

Publicitate

Un incident marginal, violent, între doi protestatari, a fost exploatat de către o parte a mass-mediei mai mult decât era cazul, creându-se falsa impresie că ei ar fi reprezentativi pentru ceea ce înseamnă Piața Victoriei. Nimic mai fals.

Aceeași parte din mass-media și diverse alte voci anti-proteste au lansat în spațiul public teorii conspiraționiste și speculații conform cărora protestele ar fi avut loc doar cu ajutorul unor grupuri plătite de cine știe ce „agenturi străine”. Deși nimeni nu se erijează în lider informal al pieței, de teamă să nu se repete „sindromul Marian Muntean”, am stat de vorbă cu câțiva protestatari care nu au ratat nicio manifestație în ultimul an și care, așa cum mărturisesc, și-au pus viața „pe hold” pentru a milita pentru cauzele în care cred. De ce își sacrifică ei fiecare seară de duminică, pentru a ieși în stradă?

„Cam 2 000 de ore de voluntariat am făcut anul acesta”, mi-a sintetizat Mihai Tudorică, unul dintre liderii comunității Rezistența.

Fotografie via contul de Facebook al lui Mihai Tudorică

Au protestele o rețetă?

Spiritul civic la români are ceva din povestea „Albă ca Zăpada”: era nevoie de un șoc puternic ca să scape de mărul otrăvit, ce-l ținea prizonier în adormire. Șocul acela emoțional, care i-a trezit la realitate, s-a numit tragedia Colectiv.

„Am ieșit la Colectiv și de atunci am rămas activat. Nu am fost protestatar până la acel moment. În iarnă s-a produs declicul. Sunt corporatist. De când mă știu, mi-am văzut de viața, familia și jobul meu. Schimbam canalul când se discuta politică, atât de indiferent eram. Preferam să mă ocup de day-to-day business și de lucruri legate de mine. Mi-a murit un prieten la Colectiv, iar pentru mine lucrurile s-au accentuat. După care, atunci când au vrut să adopte OUG 13, a fost Colectiv reloaded ca intensitate”, povestește Andi Cârlan, un alt membru al comunității Rezistența.

Publicitate


Dacă ar fi să desemnăm un cuvânt al anului 2017, pentru România, acesta ar putea fi „mobilizare”.

Prinși în vâltoarea evenimentelor din iarnă, câțiva bucureșteni au hotărât că e momentul să se implice mai mult în problemele cetății și au creat platforma civică Rezistența. Raluca Paraschiv, Oana Negru, Mihai Tudorică, Andi Cârlan sunt câțiva dintre ei. O altă formă de mobilizare în on-line înseamnă strângerea de semnături pentru petiții, de care se ocupă comunitatea De-clic.

„În ultimii șapte ani am fost plecat din țară și am ratat tot ce era important. Nu ne cunoșteam înainte de proteste, ne-am cunoscut în piață și online. În februarie au fost făcute două grupuri mari pe Facebook: Rezistența și 600 000 pentru România. Încet-încet, am început să ne implicăm, să ne organizăm mai bine. Ne-am cristalizat la începutul lui martie. Ne-am dat seama că mergând doar în stradă și protestând n-o să realizăm nimic. Astfel, ne-am creat o echipă, fiecare cu rolul său, suntem o mică corporație”, povestește Mihai Tudorică.

Mica echipă monitorizează tot ce se întâmplă pe scena politică, și-a creat o platformă tv în social media și nu ratează niciun protest. Din apolitici, doi dintre ei, Andi și Mihai, se gândesc foarte serios să facă pasul spre politică. De ce ies în piață? Pentru că vor o clasă politică decentă, profesioniști în funcțiile importante din aparatul de stat și cred că diminuarea corupției este o prioritate de țară.

Publicitate

„Cum se formează un protest?”, îi întreb.

Cetățeni mobilizați plus social media ca mijloc de disipare a informație. Un rol covârșitor pentru a atinge un număr mare de oameni în stradă îl au liderii de opinie. Când ei fluieră în social media că e momentul ca oamenii să iasă în stradă, atunci se și iese. Fără ei, protestele devin mai anemice.

Bogdan Jitea, fotografie via contul său de Facebook

Protestele adună oameni de toate orientările

Ca peste tot în lume, protestele adună cetățeni de toate orientările pe linie ideologică, de la stânga radicală la moderați sau grupări cu mesaje anarhice. La fel s-a întâmplat și la noi, îmi spune istoricul Bogdan Jitea, care nu a ratat niciun protest în ultimii ani.

„Ies în piață pentru ce am ieșit în februarie 2017, împotriva asaltului asupra justiției. Toată avalanșa asta de amendamente nici nu știi ce poate ascunde, pentru că nu s-au dezbătut cum trebuie. Comisia este prezidată de Florin Iordache care nu mai are niciun fel de legitimitate. Faptul că Parlamentul nu ține cont de petițiile miilor de magistrați mie îmi arată că intrăm într-o fundătură”, explică Bogdan Jitea.

Protestele din această toamnă au dezvoltat o dinamică proprie, iar sfidarea coaliției PSD-ALDE îi mobilizează pe oameni. Vorbim de un segment din societate care își dorește o modernizare accelerată a României și o integrare mai profundă în sistemul occidental, susține Jitea.

„Protestele au radicalizat o parte dintre noi, care formează nucleul dur. În piață s-a format o grupare profesionistă de activiști. Una non-violentă. În iarnă a fost mai degrabă o reacție spontană din partea oamenilor. Nu sunt de acord cu ce face Mălin Bot, de pildă. Nu mă identific în mesajele unor facțiuni din piață, eu merg pentru revendicările mele acolo”, conchide el. Cum s-ar traduce această formă de radicalizare? Energie, timp consumat și chiar sacrificarea vieții private.

Publicitate

Aly Elsiddig. Fotografie via contul său de Facebook

„Partea pro-activă din societate a împins țara spre reforme”

Aly Elsiddig, jurist, n-a lipsit de la niciun protest în această toamnă. Foarte activ în social media, l-am întrebat și pe el care-s motivele care-l determină ca duminica seară, în loc să petreacă timpul cu prietenii, preferă să înghețe de frig, în stradă.

„Partea pro-activă din societate a dus țara mai departe. La noi, această parte este foarte mică.

Nu putem generaliza nimic în privința celor care ies în piață, eu nu semăn cu nimeni de acolo. Ies, pentru că vreau decență. Coaliția PSD-ALDE și-a pierdut credibilitatea morală, iar politica este despre credibilitate. Nu poți să vii, după cei ai scos în piață 600 000 de oameni, după Ordonanța 13, și tot tu să fii cel care mediază modificările la legile justiției. Ăsta este motivul pentru care voi ieși în stradă oricând. Vreau oameni competenți în politică și vreau decență’’, mărturisește Aly Elsiddig.

Petruț Andreea. Fotografie via arhiva personală

Andreea Petruț, activistă, este un personaj care are experiență în organizarea protestelor. Dat fiind faptul că s-a implicat în organizarea multora, am întrebat-o ce diferențe există între prostestele Roșia Montana, de pildă, și cele care au ca mesaj central anticorupția.

„La Roșia Montană erau o varietate de mesaje. Aveau și un accent pozitiv, adică ce ne dorim noi, care e modelul de societate pe care-l vrem. Or aici cam toate mesajele au fost încărcate negative, cu multă ură, cătușe, pușcărie, ciumă. Eu am vrut să aduc și altfel de mesaje, să diversific paleta și mi-am dat seama că efectiv nu prind.

Publicitate

Lumea nu rezonează cu ele. Am avut și oameni de stânga în piața, dar au fost marginali la nivel de discurs. Cei care cred că corupția este prima problemă a țării au dominat”, spune Andreea Petruț. O cauza pentru care mesajele nu sunt diversificate este că există monopol pe microfonul din piață. Cei de la Rezistența au de gând să spargă acest monopol.

Zilele astea se anunță ieșiri în stradă, în contextul în care PSD şi ALDE se grăbesc să adopte în Parlament până de Crăciun modificările celor trei legi ale justiţiei. Fără să explice care este urgenţa demersului și ignorând toate avertismentele interne şi internaţionale, deputaţii coaliției vor să dea votul azi şi să trimită rapid proiectele la Senat, care este for decizional.

O altă modificare pe care deputații au făcut-o zilele astea se referă la Legea ANI. Dacă va trece și de Senat atunci parlamentarii care s-au aflat în conflict de interese până în 2013 (spre exemplu și-au angajat nevestele la cabinetul parlamentar) vor scăpa de orice sancțiune.

Un alt subiect pe care s-ar putea să-l găsim pe pancartele din Piața Victoriei.