FYI.

This story is over 5 years old.

Stiinta

Ce bagi, de fapt, în tine când mănânci zăpadă (chiar și aia curată)

Zăpada proaspătă este mai mult decât apă înghețată.
Fotografie de Dmitry Ageev/Getty Images

Acest articol a apărut inițial în Tonic VICE.

Scenariul

Zăpada proaspătă are acel ceva care te face s-o iei în mână şi să guşti puțin din ea — e acelaşi sentiment ca atunci când îți bagi degetul într-un borcan nou de unt de arahide. După recentul „ciclon îngrozitor”, Pinterest a invadat feed-ul prietenei tale şi acum ea se gândeşte să servească cocktailuri cu zăpadă şi mentă pentru seara între fete. Singura problemă e că zăpada nu este, ei bine, comestibilă.

Publicitate

Realitatea

Toată lumea (în afară de nepoțelul tău) ştie că nu trebuie să mănânce zăpadă galbenă, dar se pare că şi zăpada curată şi proaspătă este mai mult decât apă înghețată. În 2016, cercetătorii de la Universitatea McGill au descoperit că, în timp ce se aşterne, zăpada se îmbibă cu poluanți din aer, inclusiv noxe de la tobele de eşapament, despre care se ştie că sunt toxice şi cancerigene. Autorul studiului, Parisa A. Ariya, şeful departamentului de Studii Oceanice şi Atmosferice de la Universitatea McGill, spune că zăpada este suficient de nocivă pentru a-i ține pe copiii din centrele urbane la distanță de ea. Şi în timp ce zăpada aşternută departe de sursele de emisie (ca autobuzele sau uzinele care folosesc cărbuni, generatoare de funingine) are mai puține impurități, zăpada din suburbii sau zonele nepopulate este rareori curată. Un studiu publicat în revista de specialitate Environmental Science and Technology a găsit mai multe pesticide în zăpada colectată din mai multe parcuri ale Statelor Unite.

Cel mai rău lucru care se poate întâmpla

Dacă prietena ta adună într-un bulgăre zăpadă contaminată de fecale ale unor animale (hei, chiar dacă nu le poți vedea, vântul face o treabă bună cu împrăştierea bacteriilor care o pot contamina), musafirii ei s-ar putea alege cu o infecție bacteriană (precum E. coli) sau paraziți precum limbrici. Există dovezi că expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de anumite toxine poate avea unele repercusiuni asupra sănătății tale. Benzenul, prezent în benzină, îți poate afecta funcția celulelor, sistemul imunitar sau chiar cauza leucemie. Toulen, prezentă de asemenea în benzină, ți-ar putea afecta sistemul central nervos. S-a demonstrat și că unele pesticide folosite în agricultură ți-ar putea afecta sistemul endocrin, dereglându-ți echilibrul hormonal. Există și posibilitatea daunelor asupra abilităților reproductive și creșterea șanselor pentru dezvoltarea cancerului. Acum că am spus toate acele lucruri înfricoșătoare, este puțin probabil să pățești ceva dacă guști puțin.

Ce se va întâmpla cel mai probabil

Nimic. Deşi nu există studii care să analizeze efectele pe termen lung (sau scurt) al consumului de zăpadă, majoritatea experților sunt de acord cu faptul că o cantitate mică nu este dăunătoare, mai ales atunci când îți iei gustarea în afara oraşului. (Parisa spune că îşi lasă copiii să guste puțin atunci când merge în nordul oraşului Quebec).

Ce să-i spui prietenei tale

Dacă are de gând să servească cupe de zăpadă cu gust de căpşuni de pe 2nd Avenue, şi nu de la Polul Arctic, atunci gustarea o să aibă un gust cam nasol. Nu-i mare bai dacă vrea să prindă câțiva fulgi cu limba, nu-i va influența cu nimic ziua. Dar reține că acei fulgi drăguți conțin apă contaminată cu sute de bacterii.