Tot ce-a promis PSD că-ți face în 2017 și cum ți-a dat țeapă

A trecut aproape un an de când coaliția PSD-ALDE a preluat guvernarea țării. Victoria obținută la pas la alegerile parlamentare din decembrie 2016 i-a oferit Puterii posibilitatea de a modela România fără prea mari bătăi de cap cu Opoziția, dar cu multe confuzii în rândul populației. Rezultatul primului an de guvernare îl vezi și singur, din fața televizorului sau din stradă.

Președintele PSD ne-a asigurat, pe parcursul anului, că:

Pentru că a trecut acest an care a scos în stradă peste șase sute de mii de oameni și ne-a făcut pe toți să citim mai multe legi decât credeam vreodată, am vrut să listez tot ceea ce a spus PSD că va face în primele 12 luni de guvernare, în programul lor de guvernare, și nu a făcut.

La începutul anului, Guvernul Grindeanu adopta o Ordonanță de Urgență prin care firmele din domeniul cercetării și dezvoltării vor fi scutite de la plata impozitului pe profit. La un an de la această OUG, legii îi lipsesc normele de aplicare, așa că nu poate fi pusă în practică. Promisiunea trebuia să fie onorată în luna ianuarie.

Printre primele promisiuni anulate de guvernarea PSD-ALDE a fost construcția a peste 500 de creșe și de grădinițe în perioada 2017-2021. Pentru această investiție era nevoie de 175 de milioane de euro. Deputații PSD, Simona Oprescu și Nicolae Bacalbașa, explicau savant că guvernul nu va aloca fonduri bugetare, ci va încerca sa atragă fonduri europene. Nu s-a mai întâmplat nimic.

Guvernul PSD-ALDE a mai promis că, imediat după investirea guvernului, va ieftini cu cel puțin 35% medicamentele care și-au pierdut patentul. Promisiunea a fost amânată pentru ianuarie 2018, la fel și cu promisiunea de a ieftini medicamentele compensate, iar efectul amânării intrării în vigoare a acestor măsuri s-a văzut: dispariția de pe piață a unora dintre aceste medicamente. Presupun că ești la curent cu criza de imunoglobuline care a ucis deja o femeie.

Autostrăzile, acest chin peste care noi, românii, chiar nu putem trece. Deși PSD-ALDE au promis 97 de kilometri anul acesta, în realitate, s-au dat în folosință doar 15,4 kilometri, pe lotul 2 al Autostrăzii Lugoj-Deva, dar care erau gata din 2016.

În anul 2017 s-au aflat în execuție mai multe tronsoane de autostradă, dar ele nu au putut fi recepționate deoarece lucrările nu erau făcute cum trebuie. Guvernul Grindeanu a emis Hotărârea de Guvern 343/2017 prin care a impus ca utilizarea autostrăzilor să poată fi făcută numai după finalizarea totală a lucrărilor. Această HG a fost dată să nu mai avem autostrăzi care se rup pur și simplu după ce-au fost date în folosință, vezi cazul lotului 3 al Autostrăzii Orăștie-Sibiu.

Șeful Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a spus că s-au construit, anul acesta, concret, 53 de kilometri, dar nu pot fi încă folosiți. Avem mai multe șanse în 2018, când va fi inaugurat sectorul Gilău-Nădăşelu, de 8,7 kilometri. Ce-i drept, mai sunt câteva secțiuni de autostrăzi și drumuri naționale aproape finalizate, precum bucata de autostradă care ar trebui să lege șoseaua Petricani, din București, cu autostrada București - Ploiești sau loturile 3 și 4 ale autostrăzii Sebeș-Turda. Per total, însă, anul ăsta PSD a atins recordul de zero kilometri de autostradă.

Primul guvern PSD-ALDE, adică Executivul Grindeanu, trebuia să înființeze un Departament de Debirocratizare care să realizeze un nomenclator al tuturor taxelor fiscale și parafiscale, astfel ca Guvernul să facă o analiză asupra fiecărei taxe. Departamentul a fost pus pe picioare - pe ideea că o nouă instituție duce la debirocratizare - însă nomenclatorul a fost lăsat baltă.

La 1 aprilie trebuia să fie gata și Legea Prevenirii fiscale, care spune că inspectorii de la Fisc și cei de la ITM nu vor mai aplica amenzi la prima abatere, ci vor invita firmele să se conformeze într-un anumit interval de timp. Legea a trecut de Parlament abia în noiembrie, dar Guvernul nu a stabilit prin HG amenzile de care vor fi iertate firmele.

Pesediștii au mai promis și că vor achiziționa 3 000 de ambulanțe pentru satele din România. Chiar și dacă s-ar fi ținut de treaba asta, cine ar mai fi lucrat pe ele? Un număr atât de mare de ambulanțe ar fi necesitat angajarea a 30 000 de cadre medicale și de șoferi, o spunea chiar și Arafat, care a fost un apropiat al partidului, până la Liviu Dragnea. De unde, în condițiile în care tot serviciul de ambulanță din România numără 42 000 de angajați?

La capitolul utopie putem trece și faptul că Liviu Dragnea promisese că pentru fiecare boală va exista un medicament recomandat cu compensare integrală. Treaba asta trebuia să fie pusă în practică de la 1 aprilie, dar probabil că nu era decât o păcăleală.

PSD și ALDE se mai angajaseră ca, la 1 august, să fie demarat un mare plan de aprovizionare pe următorii doi ani a tuturor vaccinurilor pentru populație. Evident că acest lucru nu s-a întâmplat.

Cumva, e bine că am scăpat, deocamdată, de înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. Prin acest vehicul financiar statul român ar fi trebuit să atragă surse de bani care să fie alocate, apoi, pentru spitale, școli și autostrăzi. Numai că acest Fond ar fi pus laolaltă acțiunile tuturor societăților comerciale profitabile și-ar fi existat riscul ca împrumuturile contractate să fie garantate cu acțiunile companiilor respective.

Coaliția PSD-ALDE promitea că flota de avioane Tarom va fi înnoită cu 20 de aeronave noi, doar că, anul acesta, au fost cumpărate, cu chiu cu vai, doar trei avioane.

Conform planului de guvernare, Executivul Tudose voia să emită în această toamnă titluri de stat pentru populație la 1 leu numai că băncile au cerut dobânzi ridicate ca efect al creșterii indicelui ROBOR. Acesta a crescut la rândul lui după ce guvernul PSD-ALDE a început să scoată bani din companiile de stat pentru a repara derapajele bugetare făcute la începutul anului.

Nu s-a mai auzit nimic despre eliminarea TVA-ului la materiile prime din agricultură, vânzarea locuințelor și publicitate, despre demararea programului de construcție a 1 500 de locuințe pentru tineri, despre realizarea Codului Economic sau despre cele 850 000 de locuri noi de muncă. Toate astea erau promisiuni în programul de guvernare. E drept că ele se întind pe o perioadă mai lungă, până în 2020, dar coaliția a fost ocupată cu schimbarea legilor Justiției, așa că n-a mai zis nimic despre ele.

În vară trebuia finalizat și procesul de identificare a terenurilor și a studiilor de prefezabilitate pentru construcția a opt spitale regionale și a unui Spital Republican. În realitate, vor fi construite doar trei spitale, pentru care o parte din finanțare este asigurată prin fonduri europene. Proiectul a fost bătut în cuie în timpul mandatului lui Vlad Voiculescu la Ministerul Sănătății, dar și l-au asumat pesediștii. Mai important este că România n-are spitale noi decât pe hârtie.

Cadastrarea terenurilor agricole a fost trecută în planul de guvernare al PSD-ALDE, dar măsura a fost implementată de guvernul Cioloș care a emis, în iunie 2016, o Ordonanță de Urgență în acest sens.

În 2016, guvernul tehnocrat semna OUG 20/2016 care aproba Legea nr. 250/2016 prin care se majorau salariile din Educație și Sănătate cu 15%. Numai că aleșii PSD au amânat până la începutul anului 2017 votarea în Parlament a acestei legi fiindcă figura în propriul program de guvernare.

Impozitul pe gospodărie a fost una dintre marile aventuri ale guvernării PSD-ALDE. Practic, fiecare român trebuia să-și declare gospodăria la ANAF, să colecționezi timp de un an toate bonurile, facturile, biletele la cinema, abonamentul la sala de forță sau la aia de lectură și să te duci cu tot vraful ăsta de hârtii la unul dintre cei 35 000 de consultanți fiscali pe care și-i imagina Liviu Dragnea că vor ajuta contribuabilul să ducă o viață mai bună. Și-au băgat și pesediștii picioarele atunci când au văzut ce nebunie e.

Guvernul Tudose a reintrodus supraacciza la carburant, scoasă la începutul anului de guvernul Grindeanu, fapt ce a generat creșterea prețului la pompă cu aproape 35 de bani. Plafonarea indemnizațiilor pentru mame la 8 500 de lei a fost, inițial, o eroare de comunicare. Ulterior, Ordonanța de Urgență a trecut în luna august și a devenit realitate.

Olguța Vasilescu promitea în martie 2017 că salariile bugetarilor mai mici de 4 000 de lei se vor dubla, iar restul vor crește cu 45%, în etape. Până și sindicatele și-au făcut cruce și au spus că nu este posibil. Da, a fost o eroare de comunicare. Dacă ai neclarități, ministrul Muncii te trimite să citești programul de guvernare.

Guvernarea PSD-ALDE a crescut salariul minim pe economie de la 1 250 de lei la 1 450 de lei, a redus TVA-ul de la 20% la 19%, a eliminat contribuțiile de sănătate pentru pensii și le-a scutit de impozit pe cele aflate la un plafon de 2 000 de lei, le-a oferit studenților gratuitate la călătoriile cu trenul, a acordat vouchere de vacanțe de 1 450 de lei, a crescut bursele studențești de la 86 de lei pe student la 201 lei, a crescut de două ori punctul de pensie și a crescut pensia minim garantată de la 400 la 520 de lei.

Două mari legi aveau pesediștii și liberal-democrații să le amâne pentru anul 2018. Este vorba despre schimbarea legii pensiilor. În loc să aibă loc în octombrie 2017, dezbaterile pe această lege au fost amânate pentru la anul. La fel s-a întâmplat și cu Legea Salarizării Unitare. Ea a fost promulgată la 1 iulie, dar din acel moment au crescut doar salariile demnitarilor. Restul fraierilor au de așteptat data de 1 ianuarie.

În plus, majorarea salariilor nu se va face la net, ci la brut, prin trecerea contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului exclusiv în sarcina angajatului.

Degeaba se află România pe primul loc în topul țărilor cu creștere economică din Uniunea Europeană. Toată lumea se așteaptă la un procent record, de 5,9% pentru acest an, dar, în ciuda acestui rezultat, guvernul României s-a împrumutat peste măsură, pentru a-și acoperi cheltuielile. Din acest motiv, Comisia Europeană a deschis, în vară, împotriva țării noastre, o procedură prin care să sancționeze derapajele astea economice. În consecință, la rectificarea bugetară care a avut loc în septembrie, guvernul Tudose a redus drastic bugetul alocat investițiilor, în ciuda avertismentelor venite de la Bruxelles care spun că nu asta e cheia reducerii decalajului dintre noi și țările dezvoltate din Uniunea Europeană. Iar investițiile, pentru la anul, sunt, din nou, la un nivel minim.