Toate minciunile penibile pe care guvernul PSD le-a spus despre cum o să-ți mărească salariul

Obsesia creșterii salariilor a fost dintotdeauna piatra de temelie pe care s-au bazat toate promisiunile guvernelor PSD de până acum. Iar guvernul Dragnea nu putea face excepție de la această regulă.

„Vom crește pensiile și salariile, vom da bani la oameni”, a fost, de-a lungul anului 2017, Crezul pe care fiecare pesedist, în frunte cu Liviu Dragnea, ți l-a recitat până la epuizare.

Acum, în februarie 2018, mămăliga creșterii salariilor stă să le explodeze în față. Și, cum o veste proastă nu vine niciodată singură (nici măcar pentru pesediști), Darius Vâlcov, tenebrosul strateg PSD al revoluției fiscale, tocmai și-a luat o condamnare la 8 ani de închisoare, pentru diverse acuzații de corupție.

În astfel de situații de criză, PSD trece la Crezul secundar: minciunile rostite în rafală, frumos împachetate sub forma unor sofisme sau jumătăți de adevăr. Pe principiul „Dacă nu poți să-i convingi, încurcă-i”.

Tabăra guvernanților insistă să-ți spună că există, totuși, creșteri salariale, în timp ce tabăra opozanților arată că, de fapt, veniturile scad. Ambele echipe vin cu propriii finanțiști ca să-și argumenteze teoriile. Până la apariția fluturașilor de salariu de după 15 februarie care să ateste „cât s-a câștigat în luna ianuarie”, singurele certitudini sunt creșterea salariilor parlamentarilor și scăderea veniturilor pentru anumite categorii de lucrători și salariați, așa cum ți-am arătat deja aici.

A, și ar mai fi niște certitudini: cei de la PSD au fost cei care au decis transferarea contribuțiilor de la angajator la angajat, au modificat Codul Fiscal, au băgat strâmbe în legea salarizării, au votat pensii speciale. Pe scurt, ei sunt principalii vinovați de toată harababura asta. Cum s-a ajuns aici?

În noiembrie, când aproape cinci milioane de salarii încă nu încetaseră să vină întregi pentru angajații din economia românească, guvernul PSD-ALDE anunța marea revoluție fiscală: o ciorbă sub forma unei ordonanțe de urgență – OUG 79/2017 – prin care se schimbau câteva rețete salariale, prin niște modificări aduse Codului Fiscal. Dacă anul trecut a fost cel al OUG 13, anul 2018 are mari șanse să se afle sub semnul infam al OUG 79.

Pe scurt, OUG 79 prevede, printre altele, că toți angajații trebuie să plătească ei contribuțiile la nivelul salariului minim.

Chestia e că măsura respectivă se aplica, la grămadă, pentru toată lumea, inclusiv pentru nefericiții care lucrau în part-time: în cazul lor, contribuțiile depășesc, practic, venitul.

Aproape imediat, Consiliul Economic și Social a ridicat steagul semnalizând că ceva e în neregulă. Calculele făcute de experții în contabilitate confirmau clar că nu mergem pe direcția cea bună. Cu o lună mai devreme, Dragnea zâmbea ironic la observațiile că proiectul de ordonanță nu e bun și dădea asigurări că măsura va avea un efect benefic, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.

Între timp, guvernul s-a sucit și se gândește să dea acum o ordonanță de urgență care să repare deranjul provocat de OUG 79. Cu alte cuvinte, cei de la CES au avut dreptate, Dragnea nu.

Nimeni nu-i poate nega ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu, calitatea asta: e genul de om care te poate minți în față fără să clipească. Spre finalul lui noiembrie 2017, la câteva săptămâni după revoluția fiscală anunțată de guvernul Tudose, Olguța Vasilescu declara, senină, că medicii vor avea peste 3 000 de euro în primăvara lui 2018. Bine, vorbim aici de o promisiune ușor revizuită, în condițiile în care în martie 2017, aceeași Olguța pomenea de salarii ale medicilor de 3 600 de euro pe lună.

Recent, noul ministru al Sănătății, Sorina Pintea, a intrat și ea în horă și promite nu 3 000, nu 3 600, ci direct 4 000 de euro pe lună pentru medici. Adică, un salariu de 2000 de euro pentru un medic primar, în mână, și doar dacă se adaugă sporurile s-ar ajunge la acest patru mii.

Treaba asta cu medicii care vor avea salarii comparabile cu cei din Vest e un tip de minciună ante-factum, pe model Dragnea-OUG 79. Pur și simplu spui că se va întâmpla ceva „sigur” și, atunci când evenimentul nu se mai produce, te faci că plouă. Ca profeții ăia care te anunță în fiecare an că „vine Sfârșitul Lumii”.

Povestea asta cu majorările „sigure” de salarii se bazează, în același timp, pe o capcană. Legea salarizării și modificările aduse Codului Fiscal prin OUG 79 sunt chestii, aparent, diferite, dar care în realitate sunt interdependente. Pe o portiță operezi majorări (prin legea salarizării), pe altă le tai veniturile (prin Codul Fiscal). Ingineria asta a fost observată de către cei de la Consiliul Economic și Social (CES) încă din noiembrie 2017. Președintele CES, Ionuț Dumitru, îmi spunea atunci:

Altfel spus, acele creșteri de brut nu se vor traduce în totalitate în creșteri de net pentru că în jur de 20% din creșterile respective va fi diluat de mutarea de contribuții sociale de la angajator la angajat. „Practic, o creștere de brut de 25%, în termen de net, va însemna în jur de 3-4 procente”, afirma Ionuț Dumitru.

O altă bombă cu ceas care ticăie și despre care ministrul Sănătății a tăcut mâlc este legată de plafonarea sporurilor la 30% din salariul de bază, care va intra în vigoare de la 1 martie. Pentru medici, chestia asta nu pică deloc bine, în condițiile în care ei fac parte din categoriile profesionale cu sporuri mai mari de 30%.

Dacă le mărești netul și le scazi drastic din sporuri, e posibil ca medicii să ajungă, la final de lună, cam cu aceiași bani în mână. Spun „e posibil”, pentru că nimeni nu știe asta. Practic, „atunci vom vedea ce facem”, după cum declara liderul Sanitas, după o întâlnire la guvern pe această temă.

Asta o declara, cu subiect și predicat, însuși Liviu Dragnea, pe contul său oficial de Facebook:

La un salariu de – hai, 1 000 de euro - asta înseamnă un spor de vreo 25 de lei. Cam cât un bilet până la Ploiești. Iată un bun motiv pentru care un medic stabilit în SUA, Franța sau Marea Britanie să ia primul avion spre casă.

Odată cu binomul măririi-scăderii salariilor, guvernanții PSD au scos-o la înaintare pe Olguța care a venit cu cele mai simpatice scuze (asta ca să nu scriu iar „minciuni” în text). O astfel de scuză este că scăderile salariale raportate recent în unele sectoare ale economiei se datorează faptului că „patronii îi fură pe angajați”. Să ne înțelegem: aici, statul nu are nicio vină, patronii sunt ăia care fură.

Pe lângă IT-iști sau cei angajați part-time, au scăzut și salariile grefierilor, în caz că nu știai. La întâlnirea cu reprezentanții acestora, aceeași Olguța a dat verdictul: salariile au scăzut, de fapt, pentru că au calculat greșit cei de la Resurse Umane. Să vedem dacă vor mai calcula greșit și pentru restul lunilor, până la finalul anului.

Ce s-o mai lungim atâta: nu-s de vină nici patronii și nici cei de la Resurse Umane. De fapt, salariile nu scad. O spune aceeași Olguța Vasilescu. Și de crescut, salariile vor crește – de data asta sigur – în 2019. Mai exact, de anul viitor, „cei cu salarii mai mici vor primi o creștere mai mare, cei cu salarii mai mari vor stagna”, spune ministrul Muncii.

Deci în 2022, în condițiile în care viitoarele alegeri parlamentare sunt în 2020.

La bilanțul de final de an de la Ministerul de Interne, Dragnea promitea creșteri „spectaculoase” de salarii pentru polițiști. „Mai mult decât dublu”, spunea atunci liderul PSD. Ministrul Carmen Dan i-a ținut isonul și declara că „avem asigurată integral plata salariilor”. Motivul: „pentru că anul următor vom avea în sistem în plus față de ceea ce avem în plată acum aproximativ 6 000 de oameni”. Cu alte cuvinte, dacă nu știai: Dragnea și cu Dan își propun să mai angajeze o legiune de polițiști și jandarmi anul ăsta.

De plătit, însă, s-ar putea să aibă probleme, întrucât polițiștilor tocmai ce li s-a tăiat din sporuri. Mai exact, e vorba despre „sporul de permanență” 40% acordat polițiștilor pentru perioadele de program când aceștia stăteau în stand-by acasă, dar la „dispoziția șefului”, în sensul că puteau fi alarmați și chemați instant la muncă. Carmen Dan a precizat că sporul de 40% nu s-a tăiat, de fapt, ci „a devenit ilegal”. Sau, cum ar zice Pristanda, „curat neconstituțional, dar tăiați-l!”

Polițiștii s-au plâns pe motiv că, da, li s-au mărit salariile, dar degeaba, dacă li s-au tăiat sporurile. Cu alte cuvinte, salariile au crescut, chiar dacă veniturile s-au micșorat.

Dacă nici acum n-ai înțeles ce fac, de fapt, guvernanții cu salariile românilor, să știi că nu ești tu de vină.