Film

Am vorbit cu actorul român care joacă rolul unui imigrant gay, la țară

Gheorghe este personajul unui român gay, care ajunge să se îndrăgostească de un fiu de țăran din Anglia.
20.6.17
Screenshoturi din film

Am văzut la TIFF un film cu doi tipi gay la o fermă din Anglia. Unul român, altul englez. Cei doi se iubesc în decor rustic, printre oi și nămol. Filmul este subtil, chiar duios pe alocuri, dar nelipsit de câteva scene explicite. Producția se numește God's own country, iar proiecția sa în Cluj m-a făcut curios să văd în ce zonă se vor duce reacțiile publicului la scenele de sex între bărbați. Publicul a reacționat cizelat, i-a primit călduros pe regizorul Fracis Lee și pe actorul principal, Alec Secăreanu.

Publicitate

La sesiunea de întrebări și răspunsuri, Secăreanu a povestit un episod de acum câțiva ani, când a jucat la teatru un alt personaj gay și a fost nevoie de poliție ca Noua Dreaptă să nu intre peste spectatori.

Detaliul ăsta mi-a amintit că românii au o relație intensă cu filmele pe tematică gay, explicite sau nu, și parcă nu e greu de înțeles de ce se-ntâmplă asta. Referendumul homofob pe care l-au îmbrățișat toate partidele, ca să nu-i supere pe cei trei milioane de creștini acoliți ai Coaliției pentru Familie, bate la ușă, iar USR-ul, singurul partid care decisese să spună că nu e nevoie să cheltuim milioane de lei ca să anunțăm comunitatea LGBT că românii nu-i suportă, s-a sucit din pricina presiunii demisiei lui Nicușor Dan.

Ceea ce povestea Alec mi s-a părut foarte similar cu un moment de la proiecția The kids are all right, de prin 2013 de la Muzeul Țăranului Român, un film în care Julianne Moore și Annette Bening joacă rolul a două lesbiene. Atunci, un grup de furibunzi Noua Dreaptă a descins în sala de la MȚR, a fluturat drapelul patriei, a cântat imnul și versete bisericești și le-a strigat spectatorilor „voi nu sunteți normali". Amuzant e că gruparea de creștinopați agresivi a ajuns acolo doar din cauza faptului că proiecția avea loc în cadrul Săptămânii istoriei LGBT, iar grija lor ca nu cumva să vadă „copiii oroarea de film" e cu atât mai absurdă cu cât The kids are all right a rulat cu lunile prin toate mall-urile din țară și n-au avut nicio problemă cu asta.

Scenă din filmul Tărâmul binecuvântat.

De aia, când am auzit că God's own country va fi proiectat anul ăsta la TIFF, am fost foarte curios să văd ce impact va avea în rândurile spectatorilor de la festivalul clujean, mai ales că cei doi actori principali joacă în câteva secvențe unde dragostea lor e arătată în deplina-i nuditate. Sincer să fiu, reacția sălii m-a surprins. N-am auzit râsete bezmetice la scenele mai delicate, n-am văzut oameni care să iasă scandalizați, iar aplauzele publicului pentru mesajele de toleranță pe care actorul din rolul principal, Alec Secăreanu, le spunea pe scenă, la finalul proiecției, mi s-au părut chiar emoționante.

Citește și: Cea mai mare organizație din Coaliția pentru Familie susține că gayii sunt la fel ca pedofilii

Așadar, la Cluj este un public cu valori progresiste, europene, mi-am zis. Sigur, nu m-am îmbătat foarte tare cu apă rece, pentru că în iarna asta am văzut nu într-un festival, ci într-un cinema de mall oarecare, filmul Moonlight, o producție într-o estetică mult mai neexplicită decât cea din God's own country, unde doi tipi de culoare se sărută la un moment dat. Să vezi acolo stânjeneală, bombăneli, comentarii rasiste. Suntem încă departe de a fi niște spectatori cu creierul deschis, poate de aia reacția pozitivă pe care am văzut-o la TIFF la un film cu subiect așa delicat pentru români mi s-a părut o gură de aer proaspăt.

După proiecție, am stat de vorbă cu Alec Secăreanu, interpretul lui Gheorghe din God's own country. Am fost curios să aflu de la el cum pică filmul în raport cu referendumul pentru familie, șansele pe care le ai ca actor est-european pe piața occidentală, dar și mai multe despre episodul Noua Dreaptă la piesa de teatru în care juca și el.

VICE: Alec, cum crezi că pică filmul ăsta cu tematică gay la noi, în contextul referendumului pentru familia tradițională?
Alec: E foarte ciudat. Noi, anul trecut, când am făcut filmul ăsta, ne-am gândit să fie o poveste cât mai coerentă și pe care să putem spune cât mai bine. Dar după ce s-a întâmplat anul trecut în Anglia, adică Brexitul, apoi la noi, Coaliția pentru Familie, cred că s-ar putea ca filmul să fie privit destul de politic, ceea ce noi nu ne-am dorit. Am vrut să facem pur și simplu un act artistic, n-avem niciun statement. Nu e rău că filmul devine politic, dar nu mai sunt lucruri pe care eu pot să le controlez. Filmul a ieșit, nu mai e al nostru.

Publicitate

În film ești și român emigrat la muncă în Anglia și gay, practic este un potențial de dublă-discriminare și totuși tema asta e eclipsată de cea a iubirii dintre personaje. Cum ați gândit subiectul discriminării?
Am discutat despre chestia asta cu discriminarea rasială, oamenii au prejudecăți, e un adevăr, încă vedem lumea în stereotipuri și na, cred că e de datoria noastră, a oamenilor care spun povești să încercăm să schimbăm asta. Este și discriminarea o componentă din scenariu. Francis a fost inspirat când a scris personajul meu, de un prieten de-al lui care avea un magazin de vechituri și unde a cunoscut un român pe nume Tavi, cu care s-a împrietenit foarte bine și tipul i-a povestit toate momentele de xenofobie cu care s-a confruntat de când a venit în Anglia.

Citește și: Am vorbit cu tipul care a fost bătut la metrou, la Unirii, pentru că e gay și se ducea la Pride

Ție ți s-a-ntâmplat să fii discriminat cât ai fost la filmări în Anglia?
Da, am intrat într-un magazin, am vrut să cumpăr alcool, mi s-a cerut buletinul și omul când a văzut că am buletin de România s-a panicat teribil. Mi s-a părut ciudat că mi se întâmplă mie. Sunt bărbat alb, heterosexual, sunt înalt, nu vreau să spun că sunt privilegiat, dar nu mi s-a întâmplat niciodată până atunci să fiu discriminat din cauza țării din care vin. Mi s-a părut ciudat. Încerc să mă pun în situații, că nah, sunt actor și cu asta mă ocup. E nasol, mentalitățile astea trebuie să se schimbe.

Ce reacții ai primit după proiecția filmului vostru?
Lumea mi s-a părut ok, m-a surprins, mi se pare interesant că mulți au spus: „Băi, filmul trebuie să intre în cinematografe, filmul trebuie să fie văzut". Să știi că mi s-a spus, totuși, c-au fost vreo doi-trei care au ieșit din sală; na, e alegerea lor. Se mai întâmplă chestia asta în festival, unde sunt foarte multe producții, oamenii ajung uneori la filme despre care nu știu nimic. Dar cei mai mulți au rămas până la final, au stat și la Q and A.

Cum te-ai apropiat de situația din film, cum ați abordat personajele?
Am lucrat foarte mult. După ce am aflat că am luat castingul, am făcut un Skype cu Francis Lee, regizorul, și am vorbit despre personaj. Am vrut să aflu tot, unde s-a născut, ce educație a primit, a avut sau n-a avut frați, ce relații a avut, cum a ajuns în Anglia, cum a ajuns la fermă. În momentul în care am ajuns la filmări, cu două săptămâni înainte să tragem propriu-zis, știam toată biografia personajului, lucrasem pe ea. Asta ne-a ajutat foarte multe. Apoi au fost două săptămâni de pregătire în care am lucrat zi de zi la fermă, cu animalele, cu tuns și dus oi, cu rănit, cu făcut injecții. L-a interesat și pe regizor și pe noi să fie cât mai autentică dinamică.

Cât de definitorie a fost sexualitatea în crearea personajului?
Nu a fost foarte importantă. Am încercat să nu mergem la prima mână. E importantă și orientarea sexuală, dar oamenii sunt mai mult de atât. Dacă pui pe oricine să-ți zică trei lucruri despre el, orientarea sexuală n-o să fie între alea trei.

„Am încercat să privim relația dintre ei ca una dintre două persoane, nedefinită de sexualitatea lor, ci de iubire."

Cum a fost să joci scenele alea explicite de sex?
Scenele de sex sunt coregrafie, le-am repetat. Am avut niște cue-uri, le-am repetat, știam ce avem de făcut și le-am filmat. Regizorul a creat un mediu foarte safe, pentru că au fost scene care te scoteau mult din zona de confort. E unul dintre cele mai detaliate scenarii pe care le-am citit ever. Tot ce se găsește în scenariu e pe ecran, nu s-a improvizat nimic, e totul deliberat.

Ai povestit la Q and A că, la un moment dat, ai jucat un alt personaj gay într-o piesă de teatru și că s-a lăsat cu amenințări de la Noua Dreaptă și poliție. Despre ce era vorba?
Se-ntâmpla nu demult, prin 2011-2012. Am jucat în Crize de Mihai Ignat și niște regizori au făcut o variantă gay a textului. Când s-a anunțat premiera, regizorii au început să primească scrisori de amenințare de la Noua Dreaptă și ne-am panicat, îți dai seama, pentru siguranța noastră. Sunt actor, dar n-am chef să fiu atacat în timp ce joc, așa că s-a vorbit la poliție și de fiecare dată când aveam spectacol venea o mașină de poliție care venea în fața locului în care jucam să aibă grijă că nu se întâmplă nimic cu noi sau cu spectatorii noștri. Era aberant.

Fotografie de Nicu Cherciu

Faci un rol foarte bun în film. Spune-mi ce se întâmplă cu tine și cariera ta, acum că filmul merge prin festivaluri?
Săru'mâna. Am un agent în Londra și da, mă plimb mult cu filmul pe la festivaluri, mă cunosc cu directori de casting și agenți, mă voi duce și în L.A. la Out Fest, cel mai mare festival LGBT din State și vreau să mă văd și acolo cu câțiva agenți. În principiu, aștept să iasă filmul în cinematografe, ca să mă poată promova mai ușor agentul, pentru că-n momentul de față nu știe foarte multă lume de mine.

Te încurcă accentul de est-european pe piața de roluri din vest?
Este o problemă, totuși, dar o să încerc să lucrez. N-o să am roluri de vorbitori nativ, pentru că nu sunt nativ, dar vedem ce se va întâmpla. E complicat, chiar dacă am mai primit castinguri, dar deocamdată nu e chiar așa ușor, nu vreau să joc bodyguardul trei și chestii de genul ăsta. Încerc să obțin roluri mai consistente.