Cum se face trafic de droguri pe Facebook

M-am dat drept un potențial client și am fost servit cu cele mai agresive tactici de marketing.
15.7.18
Elizabeth Brico

Articolul a apărut inițial pe Tonic.

Guvernul Statelor Unite a sărbătorit desființarea site-ului de droguri AlphaBay, de pe darknet (versiunea underground și mai greu de monitorizat a web-ului). A fost o operațiune descrisă de FBI drept „unul dintre cele mai sofisticate și coordonate eforturi de până acum din partea autoritățile globale.” Procurorul general Jeff Sessions a promis să includă eforturi mai mari împotriva pieței online de droguri în noul și controversatul „Război împotriva drogurilor”. Însă vânzările online de droguri au reapărut acum pe un forum popular mult mai surprinzător (și mai mare): Facebook.

Facebook are politici clare împotriva vânzării de droguri pe platformă. Așa cum este declarat și în Standardele Comunității: „interzicem tentativele individuale, ale producătorilor și comercianților să cumpere, vândă sau schimbe droguri non-medicale, medicamente și marijuana.” Asta înseamnă că utilizatorii pot raporta aceste conturi, dar asta nu înseamnă că nu pot fi create. Chiar și profilurile cu o durată scurtă de viață pot avea consecințe dăunătoare pentru utilizatorii Facebook.

Facebook găzduiește mai multe grupuri de recuperare în care oamenii cu dependențe de droguri caută sfaturi sau discută cu alții care urmează tratament. Sprijinul comunității a fost unul de bază în recuperare, dar grupurile astea online joacă un rol deosebit de important în viețile pacienților de metadonă și buprenorfină. Deseori excluse din terapia de grup în 12 pași, din cauza politicilor pseudo-oficiale ale tratamentului pe bază de medicamentație în sobrietate, aceste grupuri de recuperare specifice pe medicamente permit unei populații defavorizate accesul la sprijin și comunitate.

Social media este o resursă neprețuită pentru oamenii care speră să se conecteze cu persoane care împărtășesc un interes similar, pe care nu l-ar discuta în viața reală, spune Karen North, director al programului Annenberg de social media digitală de la Universitatea din California de Sud. „Oamenii care se chinuie să depășească dependențe, s-ar putea să nu vrea să discute asta cu colegii de muncă sau de școală, însă vor și au nevoie de sprijin. Internetul le permite să găsească o comunitate devotată, atentă și empatică.”

Din păcate, oamenii ăștia devin ținta traficanților de droguri de pe Facebook.

Brandon Hicks, din Ashland, Kentucky, a intrat în câteva grupuri online de sprijin pentru pacienții de metadonă la scurt timp după ce a început tratamentul la sfârșitul lunii martie. El spune că, în același timp, a primit cele mai ciudate cereri de prietenie și mesaje. El mi-a arătat un screenshot cu un profil care, după o săptămână a dispărut, și mi-a spus că era cel mai recent caz dintr-o serie de conturi care l-au abordat.


Vezi și documentarul ăsta de pe VICE:


În screenshot, poza de profil e o pungă mare de ceea ce pare a fi Xanax, iar poza de cover prezintă un sac plin de cutii de medicamente. Alte fotografii de pe profil prezintă o varietate de pachete de plasturi și cutii de pastile, unele etichetate „diazepam”, și cu bilețel inclus, pe care scria cu roșu un număr de telefon. Există două versiuni ale bilețelului: unul cu anul „2018”, scris deasupra numărului de telefon și altul cu 2017. Când am contactat proprietarul numărului de telefon, el a susținut că era „un om de afaceri din industria medicamentelor”, care avea un „cont de afacere”, pe care fiul său l-a șters.

Hicks spune că aceste tentative de marketing targetat nu i-a afectat negativ recuperarea, impusă de trei supradoze pe care le-a avut într-o săptămână, la scurt timp după ce a început tratamentul din martie. Totuși, el crede că nu ar trebui să existe pe Facebook și a încercat să raporteze cât mai multe conturi de genul, deși nu a primit niciun răspuns în privința raportărilor, din partea platformei.

Când am încercat să contactez compania, un reprezentant nu a fost în stare să comenteze pe seama acestor raportări, însă mi-a explicat că încălcările codului de conținut, câteodată, nu sunt depistate imediat, în funcție de cum este completat raportul. De exemplu, o fotografie cu pastile nu încalcă neapărat standardele comunității Facebook, așa că, dacă poza este raportată, ar putea să nu fie verificată. Însă un cont care promovează vânzare de droguri via Messenger ar trebui blocat.

Când m-am dat drept un potențial client pe unul dintre conturile astea, am avut parte de cele mai agresive tactici de marketing, care par să includă mai multe conturi care apar și dispar, folosite pentru a împărtăși numere personale de telefon. Un profil acum dezactivat, pe nume „Chad Bacon”, mi-a spus pe Messenger că trimite meniul doar via mesaj text. După ce mi-a obținut numărul de telefon, am primit lista, care includea orice, de la Xanax la fentanil, somnifere la reducere, cu prețuri angro. De asemenea, am început să primesc telefoane aproape zilnic, poze nesolicitate cu pastile și screenshot-uri cu mesaje de la oameni cu nume suspicioare, care își exprimau bucuria pentru comenzile livrate cu promptitudine.

Heather Waters, din Danville, Kentucky, este moderatoarea unui grup public, Faces of Opioids, dedicat comemorării celor care și-au pierdut viața din cauza dependențelor. Ea mi-a povesti despre o conversație pe care a avut-o cu un profil care vindea pastile, aproape identic cu cel abordat de mine. Ea mi-a spus că omul voia să fie plătit via MoneyGram. Deși spune că profilul a fost raportat de mai mulți membri ai grupului, a fost șters de abia după ce eu am contactat departamentul de PR al Facebook, pe 18 iunie.

„Am știut că e o escrocherie din prima”, spune Waters. Un scenariu mai înfricoșător este că pastilele livrate în cutia poștală a clientului nu sunt tocmai ce acesta a comandat, ci pot fi ceva mult mai periculos

. Când „Bacon” a crezut că sunt un potențial client, el a recunoscut pe Messenger că tabletele lui de Xanax erau, de fapt, presate, ceea ce însemna că amesteca alprozolam (sau orice altă substanță) cu un agent de legare și folosea o presă pentru a imita logo-ul Xanax. Niciuna dintre sursele cu care am vorbit nu a dus la capăt comanda, dar indiferent dacă aceste profiluri chiar traficau drogurile din poze sau pur și simplu era vorba de o escrocherie de pe internet, ei se foloseau de o platformă ca să ajungă la oameni vulnerabili.

North își face griji că aceste tentative aparente de a vinde droguri unor grupuri vulnerabile ar putea fi „doar cireașa de pe tort”. Cu referință la scandalul electoral Cambridge-Analytica de anul ăsta, în care Facebook a jucat un rol principal, ea spune că „profesioniștii au devenit extrem de buni la creare unui conținut într-un fel care exploatează ce știu ei despre publicul țintă.” Ea sugerează că administratorii grupurilor și alte personaje în poziție de putere pe platformă ar trebuie să informeze utilizatorii în avans despre aceste comportamente tipice prădătorilor. Astfel, atunci când primesc astfel de cereri de prietenie și mesaje, utilizatorii vulnerabili să fie deja conștienți de noțiunea unui pericol. „E ca o inoculare psihologică”, adaugă ea.

Reprezentantul Facebook cu care am vorbit spunea că problema nu este ignorată. Deși momentan nu au găsit o soluție de prevenire a acestor tipuri de profiluri, ei dezvoltă strategii pentru a preveni comportamentele de prădători. Pe 19 iunie, Facebook a lansat o nouă opțiune care direcționează utilizatorii în căutare de resurse de opioide sau dependențe către SAMHSA National Helpline.

Între timp, moderatorii de pe Faces of Opioids și alte grupuri continuă să combată profilurile astea de prădători, îngrijorați că ofertele de droguri ar putea risca recuperarea membrilor comunității sau ataca părinții îndoliați care postează regulat fotografii și amintiri cu copii pe care i-au pierdut din cauza dependenței.