După ce a fost acuzat că a anunțat într-un mod total neprofesionist propunerile de modificare a legilor justiției, ministrul Tudorel Toader a publicat în cele din urmă proiectele de acte normative. Îți reamintesc că duminica trecută au fost deja proteste pe acest subiect, PSD fiind acuzat (din nou) că vrea să politizeze justiția. Alte manifestații sunt anunțate pentru duminica aceasta.
În orice caz, dacă noile legi vor fi aprobate de Parlament vor schimba fundamental sistemul de justiție din România. De aceea subiectul este foarte important, motiv pentru care am cerut părerea unor experți în legătură cu cele mai controversate propuneri.
Videos by VICE
Să le luăm pe rând.
Președintele nu mai are niciun cuvânt de spus la numirea procurorilor
Ministrul Justiției și-a anunțat încă de pe 23 august intenția de a-l elimina pe președintele României din procedura de numire a procurorilor în funcțiile de conducere din Parchetul General. De treaba asta ar urma să se ocupe doar ministrul Justiției și CSM.
Proiectul de lege publicat aseară pe site-ul Ministerului Justiției conține noutatea că CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) poate refuza o singură dată propunerea venită din partea ministrului Justiției.
Guvernul dorește astfel să confere o putere și mai mare ministrului Justiției, care, pe fond, este un actor numit politic.
Citește și:Cum vrea PSD să controleze justiția (sub pretextul că ne cere UE asta)
O altă propunere controversată este trecerea Inspecției Judiciare – instituția care are dreptul să verifice activitatea magistraților – de la CSM la Ministerul Justiției, sub controlul ministrului. O astfel de măsură ar naște suspiciuni puternice referitoare la intervenția actorilor politici în procesul de sancționare sau nu al procurorilor și judecătorilor. Inspecția ar putea deveni o armă politică prin intermediul căreia să fie intimidați magistrații curajoși.
Iată ce spun experții pe care i-am consultat referitor la aceste modificări.
Laura Ștefan, expert anticorupție: „Ministrul Justiției va deține controlul absolut”
Am întrebat-o pe expertul anticorupție Laura Ștefan ce părere are despre aceste modificări.
„Proiectul de modificare a legilor justiției crește semnificativ rolul ministrului Justiției, iar trecerea Inspecției Judiciare, de la CSM la Ministerul Justiției, anulează autonomia de funcționare a acesteia. În privința numirilor în funcțiile importante din parchet, ministrul Justiției deține practic controlul absolut, Consiliul Superior al Magistraturii neputând să refuze decât o singură dată propunerile ministrului. Președintele României este aproape eliminat și din procedura de numire a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru că numai o dată ar mai avea dreptul să respingă propunerile venite din partea CSM”, mi-a explicat expertul anticorupție, Laura Ștefan.
Magistratul Cristi Danileț: „Se revine la un sistem abandonat în România odată cu reformele din 2004-2005″
Nici judecătorul Cristi Danileț nu este de acord cu propunerile în urma cărora cresc nejustificat de mult puterea ministrului Justiției în interiorul sistemului.
„Proiectul duce la restaurarea dreptului de control al ministrului Justiției asupra sistemului judiciar. Actualele propuneri modifică radical arhitectura sistemului judiciar cu privire la rolul ministrului justiției, revenindu-se la un sistem abandonat în România odată cu reformele din 2004-2005 care au asigurat înlăturarea stegulețelor roșii de la Capitolul de negocieri „Justiție și afaceri interne” și care au asigurat aderarea României la UE”, mi-a declarat Cristi Danileț.
În același timp, spun specialiștii, trendul în Europa este să i se diminueze rolul ministrului Justiției (tocmai pentru că este numit politic), în România se întâmplă exact invers.
„Astfel, dacă în toată Europa, odată cu înființarea consiliilor judiciare, ministrului i s-au diminuat puterile și dacă una dintre condițiile impuse României pentru aderarea la UE a fost tocmai consolidarea rolului CSM ca organism de autoguvernare a justiției, prin propunerile de ieri este restaurat rolul ministrului de control al magistraților asupra carierei magistraților și asupra modului de funcționare a instanțelor și parchetelor”, este și poziția Asociației Vedem Just.
Uniunea Judecătorilor din România (UNJR): „Activitatea Inspecției Judiciare trebuie să fie liberă de orice presiuni și influențe”
Pentru menținerea principiului de check& balance, Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) susține, într-un comunicat public, că nu dorește scoaterea președintelui din procedeul de numire al procurorilor în funcțiile de top și propune criterii clare de selecție a lor, concurență și un interviu public al candidaților susținut în fața procurorilor CSM.
Iată cele mai importante propuneri ale UNJR:
Ministrul justiției face către secția de procurori a CSM cel puțin două propuneri pentru fiecare funcție.
Candidații vor prezenta un proiect de management și vor susține un interviu în fața secției de procurori, care e transmis live.
Președintele României poate respinge o singură dată, motivat, numirea făcută de CSM. Persoana respinsă poate candida din nou.
De asemenea, UNJR critică trecerea Inspecției Judiciare la Ministerul Justiției.
„Activitatea Inspecției Judiciare trebuie să fie liberă de orice presiuni și influențe indiferent din partea cui ar veni. Ca atare, este important ca Inspecția Judiciară să rămână la CSM, cu schimbarea însă a procedurii de numire a inspectorilor și crearea unei mecanism de verificare a inspectorilor înșiși”, susține UNJR.
Citește și:Documentul secret care arată că Guvernul PSD vrea să reînceapă proiectul minier Roșia Montană
Pe de altă parte, trebuie spus că Inspecția Judiciară a făcut în trecut jocuri în interiorul sistemului de justiție, nu pentru că ar fi fost controlată de către clasa politică, ci din cauza lipsei de profesionalism al unor inspectori din interiorul ei. Surse din interiorul sistemului mi-au spus, spre exemplu, că fostul președinte al CSM, Oana Schmidt Hăineală, avea o influență asupra inspectorului șef adjunct, Gheorghe Stan, zis și „Giani”. Cei doi au fost colegi la Tribunalul Bacău, el deținând funcția de prim-procuror adjunct, iar ea de prim-procuror.
„Problema eficienței Inspecției Judiciare ține de modul de selectie al judecătorilor și procurorilor inspectori și de durata mandatului acestora, precum și de responsabilitatea acestora. O analiză a CV-urilor inspectorilor judiciari relevă faptul că mulți dintre aceștia nu au mai exercitat activitate de judecător de scaun de mai bine de 10 ani, unii fiind detașați în afara instanțelor, inclusiv la inspecție, încă din 2003. Se impune așadar o regândire a sistemului prin prisma acestor probleme”, susține UNJR, într-un comunicat.
Inspecția Judiciară nu știe ce vrea
Poziția Inspecției Judiciare față de intențiile ministrului Justiției a fost ambivalentă. Dacă inițial salutase propunerea lui Tudorel Toader, apoi s-a răzgândit, susținând public să nu mai este de acord cu ea.
Ministrul Justiției mai propune înființarea unei structuri speciale în cadrul Parchetului General care să investigheze numai magistrați.
Judecătorul Cristi Danileț dezaprobă propunerea respectivă catalogând-o drept „nejustificată”.
„Un astfel de departament a existat în România până în 2002. Propunerea nu este justificată. Infracțiunile săvârșite de magistrați pot fi investigate la momentul acesta de către procurorii din cadrul Parchetului General”, mi-a declarat Cristi Danileț.
În schimb, UNJR consideră „oportună” propunerea lui Toader.
Potrivit traseului legislativ, propunerile Guvernului vor merge în Parlament pentru a fi dezbătute și votate. Parlamentarii au puterea de le modifica după propriul plac sau pot păstra varianta propusă de ministrul Justiției. Duminică, pe rețelele sociale, s-au anunțat proteste.