Localnicii din Barcelona urăsc de moarte turiștii beți și dezbrăcați care le-au invadat orașul

Cu economia Spaniei de acum, ai fi zis că venitul adus din turism e binevenit. Totuși, creșterea financiară naţională nu contează atât de tare, când toate clădirile din jurul tău sunt transformate în „hosteluri pentru tineri", unde vin petrecăreți sparți chitiți să aducă peste tine chermezele „ca la Magaluf", fix pe strada taliniștită.

Din cauza înmulţirii celor care-şi închiriază casele şi apartamentul pe net, în regim Airbnb, din ce în ce mai mulţi localnici din Barcelona protestează vehement împotriva acestui lucru. În orice zi, dai peste localnici care demonstrează, în diverse zone ale oraşului, împotriva construirii de hoteluri noi sau care denunță comportamentul antisocial. Ei fac parte dintr-o mișcăre din ce în ce mai mare de stopare a efectelor creșterii exponențiale a numărului de turiști din oraș.

În centrul conflictului ăsta e zona tradițională pescărească, Barceloneta, un amalgam de străduțe înguste, ridicate în slavi de cei care trăiesc acolo ca „un sătuc într-un oraș," și cartierul cel mai afectat de ascensiunea Barcelonei în topul destinațiilor turistice, care ţine de 20 de ani încoace. Apropierea de plajă, istoria culturală maritimă bogată și restaurantele cu specific pescăresc, care folosesc numai ingrediente proaspete, au atras milioane de turişti și banii lor în acest cartier muncitoresc, în fiecare an. Dar, odată cu succesul ăsta, a apărut și un conflict fără precedent între localnici și turiști. Din ce în ce mai mulți localnici resping un model de turism care, în opinia lor, le pune în pericol orașul.

În Barcelona, tensiunile sunt la cote mari încă din august, când frustrarea localnicilor s-a materializat într-o serie de proteste de stradă puternice împotriva comportamentului antisocial. În plin sezon turistic, localnici de toate vârstele au cerut să se termine odată cu „turismul cu bețivi" care spuneau că face viața din cartier groaznică. „Mulți oameni s-au mutat," explică Sergio Arnás, purtătorul de cuvânt pentru grupul La Barceloneta Diu Prou („Barceloneta Spune Stop!") și unul dintre organizatorii protestelor de anul trecut. „Au văzut problemele pe care le avem de ani de zile ca ceva de nerezolvat."

În timp ce protestele continuau și se răspândeau și în alte cartiere, primăria s-a grăbit să introducă patrule de poliție comunitară și tensiunile s-au diminuat odată cu scăderea mercurului din termometre și sfârşitul sezonului turistic. Dar, după jumătate de an, când orașul se pregătește din nou pentru agitația din vară, localnicii devin din ce în ce mai frustrați pe treaba asta și zic că vor urma proteste noi.

Arnás și alți șase colegi de-ai lui, care l-au însoțit la interviu într-o cafenea aglomerată din Barcelona, invocă o listă interminabilă de probleme cu modelul de turism al orașului. Cea mai mare dintre toate, însă, este reprezentată de imobilele private închiriate pe termen scurt online, prin siteuri ca Airbnb. În timp ce vizitatorii se bucură de economia pe care o fac și libertatea conferită de apartamentele închiriate, localnicii spun ca boom-ul din sectorul ăsta a adus după el tot felul de probleme, pe măsură ce un numar din ce în ce mai mare de apartamente sunt închiriate constant turiştilor tineri și zgomotoși, fără ca o gazdă să locuiască acolo.

„Problema fundamentală este că ai oameni care sunt în vacanță, care funcționează pe un orar de vacanță, în aceeași clădire cu oameni care trebuie să se scoale și să meargă la serviciu în fiecare dimineață," spune Nando Prieto, un activist care explică că a luat atitudine, după ce mai multe apartamente din clădirea lui au fost închiriate de către grupuri de petrecăreți. „E ca și cum ai trăi într-un hostel."

Prieto zice că zgomotul și nesiguranța pe care o simți când ești ușă în ușă cu un val permanent și schimbător de vizitatori care stau acolo câteva zile sunt plângerile cele mai comune ale localnicilor. Protestele de anul trecut au fost declanșate de revolta împotriva a trei turiști italieni care au luat-o la fugă dezbrăcați prin cartier și au încercat să intre așa într-un supermarket.

„Turiștii s-au pișat pe balconul meu, mi-au dat foc la rufe, și cineva s-a căcat pe palierul blocului," spune Prieto.

Pentru Arnás, problema e cu tipul de turim. Barcelona vrea să atragă din ce în ce mai mulți turişti, aşa că și-a deschis ușile turismului ieftin, care nu aduce cine știe ce beneficii economice și dăunează din punct de vedere social.

În timp ce vorbeam, un localnic de vârsta mijlocie a venit să ne arate o fotografie, pe care tocmai o făcuse, cu un turist costumat în banană, întins pe podea într-o cafenea din apropiere, beat mort. Era ora 19:30. Arnás nu era deloc surprins. Spunea că e reprezentativ pentru turismul „low cost" din Salou sau Magaluf care devine din ce în ce mai răspândit și în Barcelona. „Nu-i o chestie legată de clasa turiștilor. E o problemă de respect."

Localnicii îmi spuneau că au obosit. „Anul trecut lucrurile au explodat și ar fi scăpat de sub control, dacă nu opream protestul" explica Prieto. „S-ar fi încheiat cu un turist aruncat de pe balcon. Anul ăsta, nu cred că vom mai putea evita asta, dacă nu se schimbă nimic."

Dezbaterea din jurul apartamentelor turistice nu provoacă tensiune doar între turiști și localnici. Mulți localnici văd modelul de închiriere în stil Airbnb ca o mană cerească pentru economia Spaniei, care încă își revine, dar venitul adus din tipul ăsta de turism tot ajută.

Asociația Gazdelor din Barelona (AMFBCN) reprezintă localnicii care-și închiriază casele, parțial sau integral (pe o perioadă determinată) turiștilor, prin siteuri ca Airbnb. Președintele AMFBCN, Joan Pere, mi-a spus că e in interesul lor să încerce să prevină comportamentul antisocial și că se depună foarte mult efort ca să se accepte numai turişti „de încredere" și „respectuoși". El zicea că apartamentele de închiriat răspândesc beneficiile turismului în cartiere mai puțin vizitate și furnizează o sursă importantă de venit pentru gazdă.

„Reprezentăm oamenii pentru care venitul câştigat din închiriatul unei camere e ceva indispesabil ca să-şi plătească facturile, dar ăsta nu e singurul motiv," conform lui Pere. „Proprietarii sunt oameni care cunosc bine orașul și ne face plăcere să împărtășim experiența asta."

Un studiu din 2014, publicat de Airbnb, susține argumentele lui Pere şi arătă că mai bine de jumătate din gazdele din Barcelona au spus că închiriatul unei camere i-a ajutat să facă față cheltuielilor. Același studiu arată că activitatea Airbnb a contribuit la economia orașului cu 430 de milioane de euro în 2013 și a creat peste patru mii de joburi.

Totuși, Barcelona Spune Stop și alte grupări de prin oraș susțin că localnicii sunt forțați să plece din cauza creșterii prețurilor proprietăților imobiliare, din cauza antreprenorilor care cumpără apartamente pentru a le închiria. Încercările de stopare a închiriatului de apartamente au fost susținute mereu de lobbyul industriei hoteliere, dar distincția dintre cele două piețe devine din ce în ce mai neclară, pentru că nume mari investesc în închirierea imobilelor pe termen scurt.

Barcelona alternează între locul trei şi patru între destinațiile cu cele mai multe listări Airbnb din Europa. Potrivit companiei, momentan sunt 15000 de apartamente listate pe site. Când l-am întrebat ce ar trebui făcut ca să adreseze problema gazdelor iresponsabile, Andreu Castellano, director de comunicare la Airbnb Spania, mi-a spus că această companie informează toate gazdele de obligațiile lor conform legii și încurajează comportamentul responsabil. A zis că mai mult de 70% din utilizatori au o singură listare, dar că, până la urmă, compania acționează ca o platformă de tranzacționare și nu reglementează gazdele.

Platforma pentru Închirieri Turistice (PPTV), un grup finanțat de catre industrie format în urma protestelor de vara trecută, a publicat o serie de videoclipuri prin care respinge acuzațiile care leagă apartamentele turistice cu comportamentul antisocial.

Liderul PPTV, Elisabeth Casañas, descrie încercarea asociațiilor de cartier cum e Barcelona Spune Stop de a monitoriza apartamentele turistice ca „ilegală," „abuzivă," și că duce la stigmatizarea vizitatorilor străini. „Provoacă o ruptură socială între vecini care nu au avut până acum nicio problemă, dar care acum sunt de părți diferite ale baricadei."

În eforturile lor de a controla proliferarea imobilelor turistice, localnicii s-au apucat să pândească și să fotografieze turişti care intră în apartamente care ar putea fi închiriate ilegal, conform lui Casañas. „Vizitează blocurile, în care locuiesc nişte străini timp de câteva luni sau câţiva ani, și hăituiesc pe oricine arata ca un guiri, adică un străin, timp de câteva săptămâni, ca să se asigure că locuiesc acolo pe termen lung. Și eu am fost fotografiată, și la mine s-au uitat strâmb pentru că am mers prin propriul meu oraș cu o valiză în mână."

Pentru Oriol Casabella, liderul Asociațiilor de Cartier din Barcelona, comportamentul antisocial și abuzurile de pe piața apartamentelor turistice sunt doar câteva simptome ale unei probleme mult mai largi: numărul nesustenabil de turiști care vizitează orașul în fiecare an.

„Echilibrul dintre localnici și turişti s-a dus dracu. Când ajung vara vasele de croazieră, peste trei mii de oameni dau năvală deodată pe Las Ramblas, promenada centrală, și se îndreaptă către La Boqueria, piața emblematică. Rezultatul e că magazinele își schimba aspectul ca să atragă turiștii și nu localnicii."

Barcelona are o populație de 1,6 milioane. Se estimează că mai bine de 7,6 milioane de turişti străini vor vizita Barcelona anul ăsta, o creștere dramatică de la recordul de 1,7 milioane de turiști înregistrat în anii '90. Prin comparație, Londra - care e de obicei unul dintre cele mai vizitate orașe din lume - va găzdui de două ori mai mulți turiști, adică 18,8 milioane de oameni îşi vor petrece vacanța acolo în 2015. Dar populația Londrei este de 8,6 milioane, de cinci ori mai mare decât Barcelona.

Jordi Clos, președintele asociației hotelurilor din oraș, a cerut anul trecut ca orașul să meargă și mai departe și să încerce să atraga zece milioane de turiști anual. Totuși, localnicii din jurul oraşului zic că viața de zi cu zi este deja afectată și că Barcelona este transformată într-un „parc de distracții" pentru turiști.

Eduardo Chibas este regizorul documentarului realizat în 2014, Bye Bye Barcelona, care documentează nemulțumirea localnicilor față de creșterea fulminantă a orașului în topul preferințelor turistice. „Trăiesc în Barcelona de 12 ani și, ca oricine altcineva, am văzut creșterea turismului din oraș. Am văzut cum zone care îmi plac, ca Barceloneta, s-au transformt încet în zone turistice şi au devenit zone unde nu mă mai simt confortabil."

O altă zonă unde se ciocnesc cap în cap localnicii și industria turismului este cea care include opera arhitecturală emblematică a lui Antonio Gaudi. Localnicii din apropierea bisericii Sagrada Familia (3,2 milioane de vizitatori anual, cel mai vizitat monument din țară) se plâng că turiștii blochează trotuarele și împiedică traficul în timp ce, în 2013, autoritățile i-au înfuriat pe localnici prin introducerea unei taxe de intrare pentru a vizita Park Güell, într-o tentativă de a limita numărul vizitatorilor din parc.

„Problema fundamentală e că pur și simplu sunt prea mulți turiști și pare că nu se face nimic pentru a le stabiliza sau a le reduce numărul," a zis Chibas. A mai spus că orașul ar trebui să ia aminte la exemplele altor destinații turistice, dacă vrea să reziste la răspândirea „monoculturii turismului", care domină zone precum Las Ramblas.

„Exemplul evident e Veneția. Localnicii au tot plecat de-a lungul anilor, pentru că viața acolo devenise de nesuportat. Veneția nu mai e un oraș, e un muzeu. Cred că Barcelona încă are timp să evite aceeași soartă."

Traducere: Ovidiu Tiță

Urmăreşte VICE pe Facebook:

Citeşte mai multe despre Barcelona:
Ghidul VICE pentru Barcelona Spaniolii de la Indignados în schimb de experienţă cu Uniţi Salvăm O după-amiază de revolte în Barcelona