Coronavirus

De ce bărbații cred în conspirațiile despre COVID-19 mai mult decât femeile

E îngrijorător, când te gândești că bărbații sunt de două ori mai predispuși decât femeile să moară de COVID-19.
3.2.21
barbatii cred in conspiratii coronavirus
Ilustraț: Christa Jarrold 

Bărbații de pe Hinge își scriu în bio că pandemia e un instrument de decimare a populației, foști iubiți de-ai mei postează pe Facebook de la proteste anti-mască și tipi de pe Tinder cu care m-am întâlnit de câteva ori înainte de pandemie îmi trimit videoclipuri care susțin că prezintă adevărul despre vaccin. Oricât mi-ar plăcea să cred că am gusturi proaste la bărbați, am început să observ că bărbații sunt cei care susțin cel mai des teoriile conspirației – ceea ce e îngrijorător, când te gândești că bărbații sunt de două ori mai predispuși decât femeile să moară de COVID-19.

Publicitate

Mulți dintre conspiraționiștii cunoscuți anti-COVID par să fie tot bărbați. Acum două luni, băieții de la Right Said Fred – trupa care a devenit faimoasă cu piesa „I'm too sexy for my shirt” - au declarat la Sky News că nu cred în Covid și nici în mască și sunt împotriva carantinei. Un culturist pe nume Andreas Michli a devenit chiar un martir al mișcării anti-carantină după ce a primit o amendă de 77 de mii de lire pentru că a refuzat să închidă sala de sport pe timpul carantinei. A fost arestat la un protest anti-carantină, unde a insistat că va continua să facă asta până când vom fi liberi. La proces, pe care l-a pierdut, fanii lui s-au adunat în fața tribunalului și l-au aclamat.

Chakabars, un influencer cunoscut de pe Instagram, e un alt distribuitor de informații greșite. E pan-africanist și iubitor al continentului african, și totuși își încurajează followerii să călătorească nevaccinați și sugerează că persoanele de culoare se vindecă mai repede de Covid din cauză că au pielea de culoare închisă. E super sinistru ce face, mai ales că persoanele de culoare – care suferă cel mai mult din cauza pandemiei – alcătuiesc majoritatea followerilor lui, care ajung la un milion de persoane.

Faptul că atâția conspiraționiști sunt bărbați nu e chiar o coincidență. Un studiu american recent a dezvăluit că bărbații sunt mai predispuși decât femeile să creadă teoriile conspiraționiste despre Covid-19 (inclusiv cele care susțin că virusul e cauzat de 5G). Un alt studiu din Australia a descoperit că bărbații cu vârste între 18 și 25 de ani sunt mai predispuși decât orice alt grup să creadă mituri despre Covid, inclusiv cele care susțin că temperaturile crescute sau lumina UV pot ucide virusul.

Publicitate

Un studiu publicat în jurnalul Politics and Gender a dezvăluit că persoanele care au atitudini sexiste care întăresc poziția bărbaților în ierarhiile sociale sunt mai puțin îngrijorate de coronavirus, tind să nu se protejeze nici pe ele, nici pe familiile lor și nici nu susțin politicile care împiedică răspândirea virusului. Cu alte cuvinte, măsurile anti-Covid sunt percepute de către unii bărbați ca o amenințare la adresa masculinității lor (de unde și faimoasele cuvinte ale lui Nanci Pelosi: „Bărbații adevărați poartă mască”).

Dr Erin Cassese, profesoară în Departamentul de Științe Politice și Relații Internaționale la Universitatea Delaware, a fost unul dintre autorii studiului. Ea crede că tendința bărbaților de a fi conspiraționiști provine din sentimentul de neputință, pentru că studiile ei au arătat că bărbații au obținut un scor mai mare la „neputința învățată” - credința că viața și acțiunile tale nu țin de controlul tău. Când ești consumat de acest sentiment, ajungi adesea să crezi în conspirații, pentru că îți dorești ca cineva să controleze toate lucrurile astea oribile din umbră, mai degrabă decât să știi că nu există niciun control asupra lor.

„Există dovezi că teoriile conspirației pot funcționa ca un mecanism de supraviețuire pentru unele persoane”, a explicat Cassese. „Cercetările publice din domeniul sănătății sugerează că femeile sunt mai preocupate de sănătate și protecție decât bărbații – deci se pare că există două mecanisme de supraviețuire, iar unul e mai atrăgător pentru bărbați și celălalt pentru femei.”

În Marea Britanie, nu există informații directe care sugerează că ar exista diferențe semnificative între bărbați și femei cu privire la teoriile conspirației. Profesoara Karen Douglas, psihologă și socioloagă la Universitatea din Kent, a ajuns la concluzia că, deși persoane de toate genurile pot crede, în privat, anumite teorii ale conspirației, bărbații sunt mai dispuși să își expună public credința în aceste teorii.

Publicitate

„Cei mai cunoscuți susținători ai conspirațiilor sunt bărbați și cei mai mulți protestatari anti-mască sunt tot bărbați”, mi-a zis ea. „Totuși, cred că există o diferență între a crede sau a promova aceste teorii și avea credințe atât de puternice încât să fii dispus să și acționezi conform acestor credințe. Aici e diferența principală între bărbați și femei.”

Și sentimentul de victimizare are un rol în teoriile conspirațiilor. „Persoanele care se autopercep drept victime au șanse mai mari să creadă în conspirații”, a explicat Daniel Jolley, psiholog și sociolog la Northumbria University.

„Deci chiar dacă nu sunt victime – de exemplu, sunt bărbați albi americani republicani –, dacă au sentimentul că sunt totuși victime, atunci tind să creadă în conspirații și să acționeze în consecință”, a zis el.

Deși e cumva o ușurare să aflu că nu am gusturi așa de proaste la bărbați, mă îngrijorează să aflu că unii tineri sunt atât de afectați de pandemie și acționează în moduri nocive pentru ei și pentru cei din jur.

În ciuda faptului că au apărut instrumente care detectează și elimină știrile false de pe rețelele sociale, teoriile conspirației nu vor dispărea prea curând. „Înfloresc de fiecare dată când societatea trece printr-o criză sau o schimbare politică sau un atac terorist. Aceste evenimente aduc cu ele sentimente de nesiguranță, anxietate și stres. Teoriile conspirației oferă o explicație pentru ce se întâmplă. Sunt mai ușor de suportat decât adevărul.”

Răspunsul la toate acestea e gândirea critică – indiferent de genul tău sau de mediul în care ai crescut. Avem mult de lucru în direcția asta la nivel de educație. „Trebuie să lucrăm la nivel individual și social, să ajutăm oamenii de mici să evalueze situații dificile, ca atunci când se întâmplă ceva periculos, precum un atac terorist sau o pandemie, să poată înțelege ce se întâmplă și să nu cadă în capcana teoriilor conspirațiilor”, a zis Jolley.