psihologie

Cum e să ai o mamă care e lucrătoare sexuală

„Lucrurile nu erau perfecte, dar nu m-am îndoit niciodată că mă iubea.”
copilarie cu mama lucratoare sexuala
Fotografie de Aleksandar Nakic / Getty 

Jakob avea în jur de cinci ani când a dat peste fotografii explicite cu mama lui într-o revistă porno. „Erau câteva copii sub patul ei”, explică el. „Am tot întrebat-o ce erau, iar în final mi-a explicat că a făcut fotografiile alea pentru bani.”

După cum își amintește Jakob, informația asta nu l-a deranjat pe atunci. Dar fiindcă locuiau într-un oraș mic, s-a dus vorba despre jobul mamei lui, și-și aduce aminte că în copilărie a fost tachinat, în special când a ajuns la liceu. „Auzeam copiii cum spuneau că mama lui Jakob este un star porno”, zice el. „Când a început pubertatea și vorbeam cu fetele, am fost respins de una care a făcut-o pe mama curvă.”

Publicitate

În ciuda faptului că Jakob - care a cerut să nu-i dezvăluim numele de familie din motive de confidențialitate - a fost făcut să se simtă diferit, să ai un părinte care face muncă sexuală nu este un fenomen rar. Conform English Collective of Prostitutes, majoritatea lucrătoarelor sexuale sunt mame care au apelat la prostituție ca să-și întrețină familiile, iar din cauza sărăciei cauzate de COVID-19, mai multe femei s-au apucat de profesia asta. Deși sunt zeci de mii numai în Marea Britanie, ideea de părinți lucrători sexuali este încă considerată un tabu, ba chiar ceva imoral în mediile sociale și culturale.

Nu-i prima dată când se pune problema că copiii lucrătoarelor sexuale sunt mai vulnerabili la probleme psihologice și la abandonul parental. Aceste argumente sunt, în mare, simpliste și reductive. Deși momentele tensionate de la școală „l-au îndepărtat” pe Jakob de mama lui în adolescență, sentimentele la adresa ei sunt acum de admirație. „Mama își hrănea copiii și era dispusă să facă orice pentru asta”, spune el. „Nu ar trebui să fie făcută să-i fie rușine de asta.”

Publicitate

Este o atitudine pe care Liz Afton, o psihoterapeută și asistentă socială cu 15 ani de experiență în munca cu lucrătoarele sexuale și cu familiile lor, o întâlnește adesea la job. „În final, să ai un părinte care e stigmatizat și supraviețuiește acestui lucru, ba chiar se dedică să-ți asigure traiul, indiferent de circumstanțele de care se lovește ca să te întrețină financiar, comunică un sentiment de angajament pentru bunăstarea copilului”, spune ea.

De asemenea, sunt trecute cu vederea modurile prin care flexibilitatea din munca sexuală - adesea plata mai bună pentru mai puține ore lucrate - poate facilita o relație părinte-copil mai bună. „Multe dintre lucrătoarele sexuale părinți pe care le-am cunoscut au făcut jobul ăsta ca să-și crească copilul mai bine”, spune Afton. „Ca lucrătoare sexuale pot să le asigure mai multe opțiuni și să se simtă mai independente, astfel le pot oferi mai multă atenție copiilor.”

Asta a fost și experiența Ninei Hernandez, o femeie de 35 de ani din New York, a cărei mamă a lucrat ca escortă când era mică. „Am avut jucării și haine drăguțe și într-un final ne-am mutat într-un cartier mai bun”, spune ea. „Cea mai benefică parte din faptul că lucra puține ore plătite așa de bine, a fost că am văzut-o mai des, și părea fericită și exuberantă că nu aveam nicio grijă financiară.”

Bineînțeles că asta nu diminuează experiențele indivizilor care au părinți lucrători sexuali și nici nu înseamnă că sunt mai puțin predispuși să aibă parte de o educație turbulentă. De fapt, criminalizarea lucrătoarelor sexuale, inegalitatea structurală și stigmatul pe care îl îndură vor afecta într-o oarecare măsură familiile lor.

Publicitate

Brandon, care a crescut cu o mamă singură care făcea muncă sexuală, a avut o copilărie tumultoasă. „Munca sexuală a avut un rol esențial în copilărie și am stat adesea în camera de lângă sau a trebuit să aștept afară în mașină cât timp se întâmpla”, își amintește Brandon, care a cerut să nu-i folosesc tot numele fiindcă e prima oară când vorbește public despre povestea lui. „Când se vedea cu un client spunea că e timpul pentru mama. Am ajuns să înțeleg asta. Eram mai mult cei mai buni prieteni decât mamă și fiu… lucrurile nu erau perfecte, dar nu m-am îndoit niciodată că mă iubea.”

Deși Brandon s-a simțit în siguranță „în majoritatea timpului”, își amintește un incident în care unul dintre clienții mamei lui a devenit agresiv și au trebuit să se încuie în baia hotelului unde au stat până s-a calmat și a plecat. Munca ei sexuală a devenit în final și legată de adicție. „Nu aveam mulți bani și cheltuia mult pe droguri”, își amintește Brandon.

„Cred că modul cum aborda munca sexuală nu i-a permis să întâlnească clienți de calitate, fiindcă nu reușea să aibă grijă de ea”, continuă el. „Am crescut cu foarte puțină încredere în poliție și în oamenii ăia care trebuiau să protejeze comunitatea, fiindcă tot ce făceam implica droguri sau muncă sexuală - lucruri care sunt ilegale. Uitându-mă în urmă, realizez că dacă ar fi putut face muncă sexuală legal, să se întâlnească cu oamenii care erau dispuși să plătească un preț bun și care erau verificați înainte, ne-ar fi schimbat calitatea vieții.”

Publicitate

În mod similar, Afton arată cum criminalizarea profesiei lor înseamnă că lucrătoarele sexuale sunt adesea speriate să caute ajutorul de care au nevoie, fie pentru dependența de droguri fie sprijinul pentru familie. Ca lucrătoarele sexuale să aibă parte de acea siguranță ar trebui decriminalizată munca sexuală, în locul criminalizării constante a activităților similare, cum ar fi inspectarea ofertei de prostituate în Marea Britanie.

„Decriminalizarea ar înseamna că părinții care fac muncă sexuală nu s-ar mai teme să caute ajutor de la sistemele care trebuie să susțină familiile”, explică Afton. „Ar putea să vorbească deschis cu asistenții sociali sau cu alți oameni ca să le ajute să gestioneze situațiile periculoase.”

În cazul lui Hernandez, viața ei s-a întors cu susul în jos când mama ei a fost forțată de familie să renunțe la munca sexuală. „A trebuit să ne mutăm cu bunica, iar mama a trebuit să facă joburi ciudate. Mama nu mai avea timp să învețe pentru licență fiindcă nu mai era escortă și trebuia să aibă grijă de copii fără nicio susținere, nici măcar din partea mamei ei.”

„Cred cu tărie că dacă munca sexuală ar fi fost acceptată, și-ar fi împlinit dorința să devină asistentă și ne-ar fi oferit o viață mai bună. Profesia cea mai batjocorită de societate (munca sexuală) este cea care ne-ar fi salvat de la sărăcie și ar fi ajutat-o pe mama să-și termine studiile superioare”, spune Hernandez. În prezent, Hernandez, care a devenit dansatoare exotică, susține drepturile lucrătoarelor sexuale. „Lucrătoarele sexuale sunt doar oameni care-și câștigă traiul, nu criminali care trebuie pedepsiți.”

Publicitate

Jakob și Hernandez sunt de acord că faptul că au avut un părinte care a făcut muncă sexuală a avut un impact pozitiv asupra relației cu mamele lor. „Cred că dacă nu făcea asta, nu aș mai fi ajuns să am același grad de respect pentru ea”, spune Jakob. În cazul lui Hernandez, care a aflat despre trecutul mamei sale ca escortă abia după ce a început să lucreze ea însăși ca lucrătoare sexuală, le-a apropiat mai mult. „M-am simțit brusc înțeleasă… Am fost odată la cumpărături împreună ca să alegem ținuta pentru job.”

În ciuda faptului că a avut o copilărie dureroasă și haotică, Brandon crede că faptul că a avut o mamă lucrătoare sexuală l-a ajutat să devină o persoană cu mai multă compasiune. „Nu m-am întrebat niciodată dacă să nu accept pe cineva doar fiindcă e diferit. A fost mai degrabă ceva de genul Așa sunt ei/ele”, spune el. „Simt că am învățat asta devreme, fiindcă mama a fost lucrătoare sexuală.”