Vreau să dispar. De ce nu pot să scap de sentimentul ăsta?

„Într-un final, s-a eliberat de lumea înăbușitoare a părinților și a semenilor săi, o lume a abstractizării, a securității și a excesului material, o lume în care se simțea îngrozitor de rupt de tremurul crud al existenței”, a scris Jon Kraukauer despre Christopher McCandles în cartea transformată în film Into the Wild. 

În povestea adevărată, McCandless a renunțat la lucrurile materiale ca să facă autostopul spre Alaska și să dispară în sălbăticie. Nu toată lumea este așa de entuziasmată de sălbăticie, dar pare că mulți împărtășesc dorința de a lăsa totul în urmă. Social media e plină de meme despre oameni care vor să dispară fără explicație. Nu este despre a pleca în vacanță sau a muri, ci despre a fugi de situațiile copleșitoare și aparent lipsite de speranță. 

Dar ce înseamnă de fapt să vrei să dispari și ce pot face oamenii în legătură cu asta?

„Este normal să ai fantezii de evadare din când în când”, a declarat pentru VICE Therese Mascardo, o psihologă cliniciană. „Fantezia evadării este un mecanism comun care eliberează superficial o parte din presiunea adusă de emoții mai dificile sau complicate.” 

Psihologii spun că creierul uman este făcut să răspundă la stres în patru moduri de bază - luptă, îngheață, supunere sau fugă. Răspunsul de luptă implică înfruntarea agresivă a amenințărilor percepute. Răspunsul de îngheț folosește tăcerea pentru a evita pericolul sau îi face pe oameni incapabili să acționeze împotriva lui. Răspunsul de supunere caută imediat să facă pe plac unei alte persoane ca să evite conflictul. Și fuga se referă la a scăpa prin fugă de situația amenințătoare. 

Asta înseamnă că evadarea este pur și simplu unul dintre modurile în care oamenii pot răspunde când viața devine dificilă. „Este practic interconectată în instinctele noastre de supraviețuire”, a spus Mascardo. 

Adesea, dorința de a fugi în lume apare când oamenii se simt copleșiți de emoții și au nevoie să se elibereze. Potrivit lui Mascardo, asta poate fi mai predominant în prezent fiindcă se întâmplă multe în lume și mulți oameni se simt mai izolați ca niciodată. 

„Când vine vorba despre probleme precum mediul înconjurător, violența armată, pandemiile sau chiar economia, multe persoane se simt neputincioase și fără speranță, lucruri care pot duce la un sentiment de disperare. Am văzut asta la clienții mei în cabinet când spun lucruri precum Ce rost mai are dacă lumea oricum va dispărea în 50 de ani din cauza încălzirii globale?” a spus Mascardo. 

Dorința de a dispărea este adesea un indiciu că ceva în viața unei persoane nu e ok și că are nevoie de îngrijire și atenție. 

Oamenii care spun că vor să dispară s-ar putea de fapt să spună: Mă simt singur și am nevoie de iubire, mă simt trist și am nevoie de confort sau de lucruri care să-mi aducă fericire, mă simt rușinat și am nevoie să știu că sunt o persoană ok, sunt obosit și am nevoie de odihnă, mă simt copleșit și am nevoie de un plan sau mă simt pierdut și am nevoie de un scop. 

„În final, este o denaturare a realității gândul că fuga îți va rezolva toate problemele, dar te poți simți alinat pe moment să-ți imaginezi că ai opțiunea să evadezi din ele pentru puțin timp”, a spus Mascardo. 

Bineînțeles, câteva persoane chiar pot să renunțe la viețile lor și să dispară o perioadă lungă de timp, dar Mascardo oferă câteva sfaturi pentru a gestiona sentimentul. 

În situațiile stresante, să ieși din ele și să iei distanță pentru câteva momente poate ajuta la reducerea sentimentului de copleșire și neajutorare. Poate fi ceva simplu, precum să ieși din birou când munca devine prea stresantă și să faci o plimbare înainte să răspunzi la următorul e-mail. 

„Cultura joburilor secundare ne spune că odihna este pentru cei slabi, dar adevărul e că avem nevoie de odihnă ca să prosperăm”, a spus Mascardo, adăugând că oamenii au nevoie de pauze de la presiunea de a fi „disponibili” și de la părea că totul e ok. Avem nevoie de sieste, de vacanțe și de timp nestructurat când nu se așteaptă de la noi să fim productivi. 

Potrivit lui Mascardo, meditația mindfulness este una dintre cele mai accesibile și mai susținute științific practici care îmbunătățesc bunăstarea totală. Cei care nu știu unde sau cum să înceapă pot să găsească multe resurse online. Unul dintre cele mai simple moduri să faci asta este să te uiți la un clip și să-ți numeri respirațiile. 

„Pentru că facem parte dintr-o cultură obsedată de productivitate și profituri, am uitat cum să ne jucăm și să ne distrăm, doar de dragul de a o face”, a spus Mascardo. Ea sugerează pictura, cântatul și râsul cu prietenii ca metode ajutătoare pentru ameliorarea anxietății. 

Beneficiile mișcării nu sunt limitate la pierderea în greutate sau modificările corporale. Mascardo a spus că unele exerciții, precum plimbarea sau dansul ajută la reducerea stresului. 

Dar a mai menționat un alt lucru pe care oamenii îl pot face când vor să dispară: să înfrunte problema cu capul înainte. 

„Cel mai puternic lucru pe care îl pot face oamenii ca să-și ușureze dorința de a fugi este să abordeze cauza principală a suferinței lor. Cu alte cuvinte, identifică și adresează în mod direct nevoia, fie că e o nevoie pentru sprijin, dragoste, bunătate, bucurie, odihnă, fie o nevoie de a avea un scop.”