Mafia japoneză angajează oamenii străzii să decontamineze Fukushima


Inspectorii Institutul de Energie Atomică la centrala Fukushima anul trecut. Via Tepco.

La aproape trei ani după ce un cutremur şi un tsunami au provocat cel mai mare dezastru nuclear din ultimele decenii, Japonia încă lucrează la ecologizarea zonei Fukushima. Curăţenia asta generală din zona zero e realizată de o armată de muncitori care primesc 60 de dolari pe zi ca să decontamineze locul.

Videos by VICE

Evident prima întrebare care-ţi vine în minte este: de unde găseşti oameni dispuşi să decontamineze un dezastru nuclear pentru salariul minim de acolo? Conform unui reportaj Reuters, o mare parte a companiilor care lucrează la igienizare sunt controlate de Yakuza (mafia japoneză) şi ele caută oameni ai străzi care-s dispuşi să lucreze în zonele contaminate.

Dimensiunea operaţiunii este copleşitoare. Pe lângă faptul că decontaminarea centralei de la Fukushima va costa miliarde de dolari şi va dura câţiva ani, există multe zone din jurul judeţului Fukushima, unde costurile se vor fi mai mare de 30 de miliarde de dolari. Compania Tokyo Electric Power Co. (Tepco), care deţine centrala de la Fukushima, a fost naţionalizată, ceea ce înseamnă, conform unor relatări de la Reuters, că aceste firme de curăţenie au pe mână 35 de miliarde de dolari din banii contribuabililor. 

Acest lucru a transformat operaţiunea de igienizare într-o industrie profitabilă şi multe entităţi obscure vor să se bage la ciolan. Uite câteva idei principale din relatarea Reuters, care merită citită integral:

  • Membrii din mediul criminalităţii organizate din Japonia au fost arestaţi de trei ori anul trecut „sub acuzaţiile de infiltare a reţelei de echipe de curăţenie a grupului Obayashi Corp şi de trimiterea ilegală a unor muncitori către proiectul finanţat de stat”, care erau în multe cazuri oameni ai străzii angajaţi de recrutatori care primeau o recompensă pentru fiecare muncitor cu salariu minim pe care-l racolau.
  • Obayashi, a doua cea mai mare companie de construcţii din Japonia, nu a fost acuzată de ilegalităţi. Subcontractorii arestaţi lucrau la trei companii care au fost eliminate din grupul Obayashi. Cum se petrece ceva de genul ăsta? Ei bine, sunt sute de firme implicate în acest efort, iar suprevegherea tuturor este imposibilă.
  • Numărul total de firme care primesc banii contribuabilor nu a fost făcut public. „Dar în zece dintre cele mai contaminate oraşe şi pe o autostradă care trece prin nordul centralei nucleare cei de la Reuters au descoperit că există 733 de firme care lucrează pentru Ministerul Mediului, conform unor contracte parţiale obţinute în august pe baza legii accesului la informaţii publice din Japonia.”
  • Cei de la Reuters au descoperit 56 de subcontractori care nu ar fi trebuit să primească contracte de la state pentru că nu primiseră aprobări de la autorităţile japoneze. Cinci dintre firmele de pe listele echipelor de igienizare ale Ministerului Mediului din Japonia nici măcar nu există.

Cu un proiect fără precedent, care a fost făcut la repezeală, e de aşteptat să existe risipă. Până la urmă e mult mai uşor să găseşti nişte firme care să participe la licitaţii pentru contracte de construcţie a unui drum, decât pentru curăţarea unui dezastru nuclear. Dar numărul companiilor suspecte şi lipsa completă de supraveghere prezentate de Reuters sunt incredibile.

Dar lipsa asta de supreaveghere nu-i o noutate. Un reportaj Reuters mai vechi a găsit aceeaşi situaţie: Cu o inflaţie care mănâncă veniturile şi puţini muncitori dispuşi să lucreze la decontaminare, sute de subcontratori au fost nevoiţi să recruteze orice fel de angajaţi de oriunde.

Şi problema lipsei de supraveghere nu se rezumă doar la muncitori: Pe la începutul anului trecut, Autoritatea Japonezeă de Reglementări Nucleare (NRA) a ridicat dezastrul de la Fukushima la cel mai periculos nivel posibil după cutremurul iniţial, după ce a adescoperit că nişte containere temporare care ţineau deşeurile radioactive s-au scurs în jurul centralei. La acea vreme NRA nu era sigură că Japonia era capabilă să se ocupe de dezastru singură.

„Situaţia actuală a ajuns la un punct unde supravegherea suplimentară nu va ajuta la oprirea accidentelor”, le-a spus directorul NRA, Shunichi Tanaka, reporterilor la acea vreme. „Misiunea noastră este să scădem riscul ca aceste accidente să devină fatale.”

Împreună cu scurgerile din containerele temporare, un număr mare de scurgeri care au avut loc în situl dezastrului de la Fukushima, au ajuns în Oceanul Pacific. În mijlocul acestor probleme stă Tepco, ce rămâne autoritatea principală care se ocupă cu decontaminare a reactoarelor de la Fukushima şi care nu respectă documentările şi măsurile standard în astfel de situaţii, deşi primeşte infuzii de miliarde de dolari de la stat.

În octombrie, premierul japonez Shinzo Abe a spus că ţara sa e dispusă să primească ajutor internaţional, după ce mai multe ţări au afirmat că vor să facă acest lucru. Nu e clar ce formă vor lua aceste ajutoare, dar e clară nevoia unei autorităţi suplimentare de supraveghere în această problemă. Fie că vorbim de centrala nucleară sau de judeţul din jurul ei, a devenit clar că guvernul japonez este incapabil să supravegheze decontaminarea zonei Fukushima.

@derektmead

Traducere: Mihai Popescu