Muzică

Cinci tineri care o rup pe manele rock și jazz pe TikTok

tiktok cu manele, manele jazz, manele rock

Finalmente și după multe dezbateri ori prejudecăți consumate inutil, subcultura manelelor, la fel de intrigantă ca oricare alta, e tolerată în mainstream și tot mai asumată de generații care n-o mai pot identifica cu prejudecățile aferente din trecut. E în trending pe YouTube, era normal să fie populară și pe TikTok. Ba chiar reinterpretată sau mixată cu rock și jazz (mai mult decât atât: confundată, chiar).

Am vorbit cu cinci artiști care fac asta pe TikTok, rețea socială care a depășit Instagram în România ca număr de utilizatori.

Videos by VICE

Cosmin, 21 de ani, chitarist în București

Ce ascultă?

În liceu ascultam trupe ale anilor ’80 și ’90, Metallica, Megadeth, Slayer, Anthrax, Testament, Exodus, Sodom… Metallica, mai ales cu albumul lor Ride the Lightning, au avut cea mai mare influență asupra mea și așa m-am apucat de chitară.

Altfel, în general ascult cam toate derivatele de metal, de la metalcore sau progressive metal la death sau heavy, mai modern, dar și cel clasic uneori. Vreau să progresez pe metalcore și progressive și de asta am început să cânt și pe lapte corzi. Printre trupele mele preferate se numără Architects, Dream Theater, Bullet For My Valentine, Trivium, dar ascult și pop, cum ar fi Dua Lipa, care chiar îmi place.

De ce manele?

În ziua de azi toți ascultăm manele. Dacă nu singuri acasă, la petreceri nu le refuzăm. Știm prea bine că maneliștii și rockerii nu prea se înțeleg, așa că mă joc puțin, n-am nimic de pierdut, ba chiar dimpotrivă, ies din zona de confort.

Totul a pornit de la ideea unui prieten, când nu știam ce să mai cânt și voiam să încerc ceva nou. Am ales „Băutură și manele”, cea mai basic manea pe care o știm cu toții. Am stat o seară să învăț soloul de la început, iar apoi am postat videoul pe Instagram, unde a bubuit: like-uri, follow-uri, tag-uri în story-uri, comentarii…

Apoi am pus și pe TikTok prima manea, „Zâna zânelor”, care a spart cât de cât, iar apoi „Saint Tropez” care a avut și mai mult succes. N-aveam cum să nu continui când citeam comentarii de la oameni care-mi spuneau că le-am făcut ziua mai frumoasă. Dar maneaua care „m-a pus pe harta” TikTok-ului a fost „Chef de chef”. Bubuia telefonul de notificări.

Nu văd nimic rău în a asculta manele. Fiecare e liber să asculte ce vrea, dar sunt și mulți care încă ascund asta de teamă să zică lumea că au „gusturi proaste” sau că sunt „needucați”. Și eu ascundeam treaba asta, deși la petreceri mă rupeam și țipam: „Vreau să beau cu frații mei”. Așa cum mie îmi plac țipetele și grohăiala din metal, așa și altuia îi plac manelele despre bani și valoare.

Erich-Robert Reinholtz, 22 de ani, student la master pe informatică în Anglia

Ce ascultă?

De mic îmi făceam linii melodice în cap, iar la 11 ani am descoperit chitara și așa am avut pe ce să le pun în practică. Altfel, știu că e clișeu ce zic, dar chiar ascult „de toate”. Într-adevăr, înclin spre partea de metal, dar găsesc câte ceva interesant în fiecare gen.

De ce manele?

Unii ar crede că trendul a apărut strict în mod ironic și scop umoristic, dar când văd dedicarea unor artiști precum Iris Danciu sau Diana Oprea, tind să cred că e mai mult decât o simplă glumă. Cred că muzicienii ăștia disting în manele melodicitate și complexitate, dincolo de aparenta imagine „cocălărească” a acestui gen.

De fapt, eu cânt manele la chitară încă din generală. Obișnuiam încă de pe atunci să învăț piesele după ureche și să postez cover-urile pe social media. Lumea tinde să fie mai onestă despre acest gen, față de anii trecuți. Probabil multora nu le mai e teamă să fie „catalogați” de alții și se simt bine în pielea lor.

Cosmin, 28 de ani, muzicant din Nistorești, Prahova

Ce ascultă?

Fac cursuri în domeniul muzical de la 12 ani, iar astăzi îmi câștig existența din muzică. Pasiunea s-a transformat în meserie, cum s-ar zice. Ascult muzică de petrecere, muzică lăutărească veche, cât și muzică ușoară veche, de calitate.

De ce manele?

Am văzut că publicul îndrăgește clipurile în care mai fredonez manele, așa că, la îndemnul lor, am început să cânt acest gen de muzică reinterpretat. Cred că manelele, la fel ca oricare alt gen muzical, se vor asculta mereu, deoarece întotdeauna se vor găsi oameni care să le aprecieze, iar asta înseamnă că vor avea continuitate în peisajul muzical românesc.

Diana, 22 de ani, copywriter și content writer într-o agenție de publicitate din București

Ce ascultă?

Cred că pasiunea mea pentru muzică a fost mereu prezentă, nu a fost declanșată de ceva anume. A existat în mine încă de mică și s-a amplificat după ce am început niște cursuri de pian la vârsta de patru ani, apoi cursuri de canto pe la 12 ani.

O să încerc să fiu foarte specifică. Ascult funk, pop, rock-ul anilor ’70, musical, jazz, cabaret, old school R&B și hip-hop, disco, soul, blues, latino, alternative, techno, electro swing, heavy & symphonic metal, muzică tradițională din alte țări. Am ratat vreun gen care a existat sau nu vreodată pe planeta asta?

De ce manele?

Îmi plac contrastele foarte mult. Jazz-ul și manelele par la poli opuși din punct de vedere al exprimării artistice. Tehnic, însă, mi se pare că seamănă foarte mult, de fapt. Pentru mine, mișcarea asta de a reintepreta manele înseamnă entertainment și showmanship. Înseamnă împăcarea „taberelor”, empatie, înțelegere. Înseamnă educarea asupra tuturor fondurilor culturale și cum ele se reflectă în muzică. Înseamnă înlăturarea ipocriziei și acceptarea tuturor gusturilor, oricât de diferite ar fi între ele.

Născocisem ideea asta de manele jazz cu un prieten, cu un an în urmă, doar că eram într-o perioadă în care nu-mi găseam deloc motivația. Și, recunosc, văzându-i pe alții etalându-se cu manele folk sau rock, am prins și eu curaj. Plus că de manele jazz chiar nu mai auzisem la nimeni.

Legat de trend, există o teorie conform căreia suprasaturarea cu muzică „bună” duce la un soi de oboseală mentală. Câte capodopere să asculți, frate, într-o zi? De-aia au fost Cheeky Girls numărul 1 în UK prin 2000. Dată fiind și pandemia, cu toții am experimentat stresul și panica la nivel global și am recunoscut necesitatea manelelor, rolul lor „eliberator de tensiune”.

Nu cred că mai e tabu să asculți manele și nici nu cred că ar trebui să fie. Nu cred în plăceri vinovate. De ce să mă simt vinovată dacă ascult sau vizionez sau citesc ceva ce îmi dă o stare bună? Înțelegerea și deschiderea sunt vitale să funcționăm. 

Răzvan, 25 de ani, șomer cu diplomă de actor și masterand la scriere dramatică în București

Ce ascultă?

Muzica e o prietenă veche. Cred că ne-am împrietenit chiar înainte să vin fizic pe aici. Eram împreună de când eram la mama în burtică. Îmi spunea că dădea muzica tare și dansa prin casă. Apoi m-am născut și am descoperit că pot să cânt și am cântat. Am cântat atât de mult până am ajuns la manelele alea bune, alea vechi. Nu cânt manele singur. Cânt împreună cu un prieten, un prieten foarte bun. „Omu”, așa cum e prezentat pe contul de TikTok și așa cum se prezintă și aici.

Ascultăm orice gen de muzică. Nu cred că putem să ne punem singuri o categorie în spate și să spunem: da, mă, eu asta sunt, sunt rock, pop, manelist sau ascult doar minimal. Ascultăm de la Aura Urziceanu până la Röyksopp și Robyn. De pildă, acum ascult o melodie de la Paloma Faith.

https://www.tiktok.com/@omusirazvan/video/6822309574557568261

De ce manele?

„Omu” cred că a găsit un răspuns: orice lucru vechi care e scos la suprafață după mult timp și, pe deasupra, și reinterpretat, poate să trezească în tine niște imagini și trăiri din trecut, dar și să nască amintiri noi. Pe TikTok cred că a început dintr-o distracție și apoi am mers cu distracția la un alt nivel. „Omu” avea o chitară în casă și din melodie în melodie am ajuns la o manea. Ne-am dus cu valul.

Când lucrurile au început să se schimbe și să fim urmăriți de mulți oameni, am început să construiesc un plan, cum să ajungem la Edi Talent, să lucrăm cu el la o piesă, la piesa noastră. Dar n-a mers, n-am ajuns la el, așa că ne-am întors la divertisment. Am trecut mai ușor peste toată perioada aia de stat în casă, a fost fun, e fun și acum. 

Aș vrea să cred că începem măcar să depășim acest „tabu”. Manelele sunt și ele existente în viața noastră și dacă vrei și dacă nu vrei. Îmi aduc aminte că s-au pus manele pe scena mare a TNB-ului la un eveniment la care un prieten m-a invitat și pe mine. Dar eram plecat din țară, că dacă nu, eram acolo în primul rând și dansam, clar dansam.


Ana Tepșanu e o jurnalistă căreia îi place să scrie și vrea să facă asta până când n-o să mai poată. Altfel, e o tipă destul de amuzantă și (poate) enervant de curioasă. A mai scris la Metropotam și noizz.ro, iar în prezent dansează la unsitedemuzica.ro și caută frumosul la lovedeco.ro.