Cum a fost la marșul pentru drepturile gay din Cluj, pe care Primăria s-a chinuit să-l oprească

Luna iunie este și Pride Month, adică se organizează în zeci de orașe din jurul lumii parade Pride cu scopul de a milita împotriva discriminării și violenței la care sunt supuși membrii comunității LGBT. Aproape o mie de persoane au participat ieri la marșul #spunedrept organizat în cadrul festivalului Cluj Pride 2017. A fost o premieră pentru orașul din inima Transilvaniei, iar acest lucru s-a simțit și în reticiența autorităților, care au aprobat mitingul după multe presiuni publice și după 22 de cereri. Și asta numai în anumite condiții impuse pentru a minimiza vizibilitatea și numărul de participanți.

În pofida acestor lucruri, evenimentul a adunat pe malul Someșului în jur de 800 de oameni care și-au arătat susținerea pentru minoritățile sexuale din Cluj. Au participant de asemenea la eveniment două figuri importante ale scenei politice clujene, Eckstein Kovacs Peter, fost senator UDMR, și Adrian Dohotaru, deputat USR. E un gest politic destul de curajos,în România, să-ți asumi o astfel de poziție publică. Aceștia au făcut și declarații în care și-au arătat susținerea față de comunitatea LGBT și au blamat modul în care Primăria a gestionat situația.

„Sunt mândru că sunt clujean, mi-e jenă de Primăria Cluj-Napoca, pentru că nu a autorizat într-un loc vizibil acest miting și îmi pare rău că organizatorii au fost de acord cu acest lucru. Ar fi trebuit să mergem în centru, nu să ne plimbăm în sus și în jos pe niște străzi puțin locuite. Particip însă cu bucurie la această manifestare. Vrem mai multă libertate. Dragostea este relația între două persoane. Punct.” – Eckstein Kovacs Peter

„Cu USR ne-am poziționat foarte clar și susținem parteneriatul civil. Peste 90% dintre membrii care fac parte din Comitetul Executiv ne-am exprimat astfel. Este foarte bine că avem asemenea marșuri, dar pe de altă parte nu este bine că Primăria a tergiversat autorizarea evenimentului. Primăria a mai greșit și că în aceeași zi a permis unei organizații extremiste cum este Noua Dreaptă, să mărșăluiască prin Cluj.” – Adrian Dohotaru

Dacă treci peste faptul că Primăria a favorizat un miting fascist în centru și a încercat să blocheze un marș al toleranței care are loc cam peste tot în lumea civilizată, atmosfera a fost plină de energie pozitivă. Foarte multe tricouri albe cu hashtag-ul #spunedrept, mult curcubeu, pancarte cu mesaje de iubire și empatie. Chiar și faptul că Jandarmeria ne-a îngrămădit pe niște trotuare înguste, la marginea Someșului a contribuit la un feeling de comunitate și apartenență. A fost amuzant și să văd un jandarm că îi cere lui Adrian Dohotaru să meargă cu bicicleta mai spre marginea străzii că ar încurca circulația.

Citește și: Homofobii s-au folosit de scandalul din Cluj ca să-ți arate cât urăsc comunitatea gay

Cred că este dureros să faci parte dintr-o minoritate care e oprimată și agresată, așa că mișcările de genul ăsta sunt făcute tocmai ca să creeze vizibilitate și awareness asupra problemelor unei anumite pături sociale și pentru ca acei oameni să simtă că fac parte dintr-o comunitate, să li se arate că nu sunt singuri. Iar autoritățile locale ar trebuie să faciliteze și să încurajeze conștiința civică, chiar dacă unele idei nu fac parte din agenda lor. În orice caz, a fost o premieră la Cluj, așa c-am vorbit cu câțiva oameni de acolo ca să văd cum a fost primul Pride.

VICE: Cum a fost marșul pentru tine?
Lucian Dunăreanu, Prisma: A fost un moment emoționant. Nu știam cum o să reacționeze autoritățile, nu știam cum o să reacționeze membrii comunității noastre și opozanții noștri. Până la urmă a ieșit extraordinar de bine, a fost un marș pașnic și mulți dintre cei prezenți erau cu zâmbetul pe buze, ceea ce pe noi ne mulțumește.

Totodată nu trebuie să uităm că sunt foarte multe drepturi pe care noi nu le avem, nu trebuie să uităm că spațiul public este și al nostru și că avem dreptul de a beneficia de el la fel ca toți ceilalți cetățeni ai Clujului care plătesc impozite. Și că am reușit prin acest marș să punem umărul la vizibilitatea comunității. Pentru că suntem într-un cerc vicios în care ceilalți nu ne cunosc. Fac tot felul de presupuneri și își creează imagini false despre noi ca oameni și comunitate, pentru că, din păcate, sunt manipulați. Iar noi ne ascundem pentru că ne este teamă să ieșim în evidență. Acest cerc vicios trebuie spart de către noi cu evenimente de acest gen și alte evenimente mai mult sau mai puțin publice.

Citește și: Reacțiile românilor după legalizarea căsătoriilor gay în Germania

Cu câți ani crezi că e în urmă România la capitolul drepturi pentru comunitatea LGBT?
Tunul a fost acum vreo 50 de ani, Stonewall riots în New York. Marșurile Pride din toată lumea se organizează în această perioadă ca celebrare a evenimentelor de atunci. Deci noi suntem destul de mult în urmă, dar să sperăm că vom recupera din timpul pierdut.

Crezi că în Cluj există destul interes pentru comunitatea LGBT?
Din 2002, de când am început să organizez evenimente în Cluj, am încercat împreună cu voluntarii și colegii mei să creștem numărul de oameni care să fie vizibili și cărora să nu le fie teamă. Am pornit de la 20 de persoane, la o primă întâlnire, la iată peste 800 de persoane. În fiecare an organizăm la Cluj festivalul Serile filmului gay și am avut anul trecut peste 2000 de participanți, persoane din comunitate și nu numai.

Care e diferența între un marș și o paradă?
Din punctul meu de vedere, consider că în momentul de față nu avem niciun motiv pentru a face o paradă. Să faci o paradă înseamnă să sărbătorești, să fii mândru că ai câștigat ceva. Noi la capitolul câștig suntem în urmă. Acum trebuie să milităm pentru drepturile noastre. Să ieșim și să luptăm pentru drepturile pe care nu le avem și pe care ni le dorim. Din acest motiv i-am spus marș, și nu paradă.

Ce susținere ați avut pentru organizarea acestui eveniment?
Cel mai mare sprijin a venit din partea aliaților, celelalte organizații care militează pentru alte minorități de exemplu maghiari, evrei, diverse organizații culturale, ambasade care ne-au trimis scrisori de încurajare, institutiții publice precum CNCD – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Ce părere crezi că are Emil Boc despre acest eveniment?
Nu știu, dar ar fi interesant să aflăm care este reacția domniei sale în urma marșului care a avut loc. Societatea civilă din Cluj a văzut că nu suntem niște dezaxați, că nu facem circ pe stradă, că nu se sperie lumea de noi. Un oraș care a fost Capitala Europeană a Tineretului și care a avut pretenția de a fi Capitala Europeană a Culturii ar trebui să pună accent pe multiculturalism și toleranță. Și asta e valabil pentru orice primărie care își dorește un astfel de statut. Într-o democrație autentică minoritățile trebuiesc ocrotite.

VICE: Despre ce a fost marșul de azi?
Andra Cordoș, asociația Go Free: Eu zic că a fost un prim pas înainte pentru comunitatea LGBT din Cluj, pentru recunoașterea drepturilor și pentru revendicarea spațiului public prin dialog și solidaritate. Asta ne-am dorit defapt, să arătăm că avem niște drepturi, în special dreptul la întruniri în spațiul public.

Care e nivelul de toleranță față de comunitatea LGBT în Cluj?
Mulți trăim în bula noastră și nu ne interesează problemele care nu ne privesc. Pentru unii este încă un subiect tabu. Însă am interacționat în ultimele săptămâni și cu autoritățile locale și mi-am dat seama cât de important este ca oamenii să se asocieze și să lupte împreună pentru anumite drepturi, pentru că degeaba există toleranță din partea oamenilor, dacă autoritățile sunt represive.

Citește și: Am întrebat lideri PSD de ce vor să scoată în stradă oameni împotriva gay-ilor din România

Crezi că Primăria a încercat să pună piedici marșului ca să-și protejeze cumva imaginea?
Și Primăria ca instituție e formată de oameni care au păreri diferite. Există oameni care au fost empatici și ne-au arătat înțelegere și alții care nu au vrut să discute cu noi. Ce trebuie să înțeleagă dânșii este că nu contează ce orientare sexuală sau ce convingeri ai în contextul respectării unor drepturi civice de întâlnire în spațiul public.

De ce nu v-au lăsat și pe carosabil?
Noi am depus 22 de cereri, am cerut și pe carosabil și pe trotuar. Au făcut o comisie și ne-au spus că ne pot oferi acest traseu, de la Podul Garibaldi până la Podul Napoca, doar pe trotuar, de la ora 10 dimineața, în condițiile în care noi am cerut și pe trotuar și pe carosabil, de la ora 16.

Crezi că s-a încercat reducerea vizibilității evenimentului prin aceste obstacole?
Nu putem să afirmăm cu certitudine, la fel cum nu putem să afirmăm cu certitudine cum ceilalți (n.r. Noua Dreaptă) au primit aprobare pentru mitingul lor din prima, în condițiile pe care le-au vrut. Dar să nu uităm că suntem abia la început și marșul de azi a fost un pas înainte.

VICE: De ce ai venit astăzi aici?
Florin Badita: Pentru că eu consider că orice grup, minoritate, trebuie să aibă drepturi egale într-o societate.

Cum ai descrie atmosfera de azi?
Mi s-a părut o celebrare a diversității. A fost dezamăgitoare reacția primăriei, mă așteptam la mai multă toleranță din partea autorităților.

Ce crezi despre cei de la Noua Dreaptă care fac o contra-manifestație în centru?
În principiu, nu cred nimic despre ei. Într-o democrație fiecare poate să spună ce crede în condițiile în care nu deranjează pe altcineva și o face în limitele legii.

Ai fost la alte Pride-uri? Cum ți s-a părut cel din Cluj față de altele?
Da, am fost în București la vreo trei ediții. Pentru prima dată mi se pare că au fost super mulți oameni. În București cred că au venit cam câteva mii de oameni ultima dată, dar dacă iei în calcul populația mult mai mică a Clujului, au venit mulți. Ar fi frumos să se organizeze și în alte orașe din România, cu fiecare eveniment de genul se normalizează chestia asta și cumva lumea își dă seamă că și membrii comunității LGBT sunt niște oameni perfect normali.