Minciunile pe care oamenii și le spun unul altuia cel mai des pe aplicațiile de agățat

Aproape o pătrime din adulții tineri caută iubirea prin intermediul site-urilor sau aplicațiilor de agățat. Această formă de curtare relativ nouă îți poate da acces la o paletă mai largă de potențiali parteneri. Are de asemenea și un set unic de provocări.

De exemplu, probabil că ai auzit de – sau ai avut parte personal de asta – o întâlnire planificată online care nu a mers bine din cauza unuia dintre următoarele motive: Era mai scund decât scria pe profilul lui, arăta diferit în persoană decât în poze sau era vorbăreț prin mesaje, dar parcă trebuia să-i scoți cuvintele cu forța la cină.

Cu alte cuvinte, profilul unei persoane – și mesajele trimise înainte de întâlnire – s-ar putea să nu fie în conformitate cu persoana în cauză. Într-un studiu recent, împreună cu colegul meu, Jeff Hancock, ne-am întrebat: Cât de des mint oamenii care folosesc aplicațiile de agățat? Despre ce lucruri mint ei mai des?

Studiile noastre sunt printre primele care adresează aceste întrebări, dar și altele au examinat decepția survenită de pe urma întâlnirilor online. Cercetările trecute s-au bazat în mare pe profilul celor care folosesc aplicațiile. Studiile au descoperit, de exemplu, că bărbații au tendința să-și exagereze înălțimea, în timp ce femeile își minimalizează greutatea și își pun poze mai puțin reale decât bărbații. Dar profilurile sunt doar un aspect al procesului de întâlniri online. Numai după ce schimbi mesaje cu acea persoană vei decide dacă vrei să îl/o cunoști.

Ca să înțelegem cât de des își mint oamenii partenerii, am evaluat sute de schimburi de mesaje dintre ei înainte de a se cunoaște – o perioadă pe care o numim „faza de descoperire”. Am adunat o mostră online de peste 200 de participanți care ne-au arătat mesajele din cele mai recente conversații și am identificat minciunile, cu exemple clare de ce sunt considerate amăgitoare.

Am decoperit că minciunile ar putea fi categorisite în două tipuri principale: În primul este vorba despre auto-reprezentare. Dacă participantul voia să se prezinte ca fiind mai atrăgător, de exemplu, ar fi mințit despre cât de des merge la sală. Sau dacă perechea lui părea să fie religioasă, ar fi putut minți despre cât de des citește Biblia ca să pară că au interese comune.

Al doilea tip de minciuni era legat de disponibilitate, cu oameni care descriau de ce nu puteau să se întâlnească sau de ce se scuzau pentru tăcere, cu exemple de genul că au rămas fără semnal la telefon. Aceste înșelătorii sunt numite „minciuni de majordom” pentru că sunt un mod relativ politicos ca să eviți comunicarea fără să închizi complet ușa conexiunii. Dacă ai trimis vreodată un mesaj cu „Scuze că am dispărut, mi-a murit telefonul”, când pur și simplu nu voiai să vorbești, ai spus o minciună de majordom.

Minciunile de majordom nu te fac o persoană rea. În schimb, te pot ajută să eviți capcanele întâlnirilor, cum ar fi să pari mereu disponibil sau disperat.

Deși decepțiile când vine vorba despre auto-reprezentare și disponibilitate justifică majoritatea minciunilor, am observat că doar 7 la sută din toate mesajele au fost notate ca fiind false în mostra noastră. De ce o rată așa scăzută a decepției? O descoperire consistentă asupra studiilor recente legate de decepție sugerează că majoritatea oamenilor sunt sinceri și că sunt doar câțiva mincinoși prolifici la mijloc.

Să minți ca să pari o pereche bună sau să minți despre locația ta pot fi comportamente complet raționale. De fapt, majoritatea oamenilor din online se așteaptă la asta. Există și un beneficiu când mințim doar puțin: ne poate face să ieșim în evidență, în timp ce simțim că am rămas fideli imaginii noastre reale.

Totuși minciunile exacte și generale – să spui că iubești câinii, dar de fapt să fii alergic la ei – îți pot compromite încrederea. Prea multe minciuni pot face ca procesul de găsire al „alesului” să devină problematic. Un alt rezultat interesant vorbește despre natura decepției în timpul fazei de descoperire. În studiile noastre, numărul minciunilor spuse de un participant a fost asociat pozitiv cu numărul minciunilor pe care cred că le-a zis partenerul.

Așa că dacă ești sincer și spui câteva minciuni, crezi și că alții sunt sinceri. Dacă tu cauți iubire, dar minți ca să o primești, sunt șanse mari să crezi că și alții te mint. Atunci, să spui câteva gogoși pentru dragoste este normal și o facem cu un scop – nu doar fiindcă o putem face.

David Markowitz este un profesor pe social media la University of Oregon. Acest articol a fost publicat inițial pe The Conversation. Citește articolul original.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.