Publicitate
#RuleazaUnVOT

Echipa plătită de UE ca să te țină departe de trolii lui Putin la alegeri

16 specialiști lucrează în acest moment în echipa East StratCom Task Force care luptă împotriva propagandei Rusiei.

de Andreea Pocotilă
14 Mai 2019, 9:47am

Trolii lui Putin. Colaj de Alex Filoteanu, foto via contul de Facebook al lui Vladimir Putin

Uniunea Europeană o să dispară, n-are niciun rost să mergi la alegeri că oricum câștigă extremiștii și naționaliștii, euroscepticii au dreptate, ei doar vor o viață mai bună pentru alegătorii lor. Poate că mesaje de genul ăsta, transmise pe canalele de propagandă ale Kremlinului, au ajuns și la tine, acum, în pragul alegerilor europarlamentare din 26 mai. Scopul lor este să submineze alegerile și să sădească în mintea ta semințele neîncrederii în instituția Uniunii Europene. În ultimii cinci ani, Rusia bagă zâzanie constant în publicul din statele membre UE și își intensifică ritmul în campaniile electorale. Și, pentru că face asta pe site-uri promovate ca „de informare”, adică parte din mass-media, campania mai are un efect indirect: erodează încrederea publicului în presă, în general.

În România, propaganda (în principal de la Răsărit) - denumită generic „fake news” sau dezinformare - a devenit subiect de discuție mai ales în ultimii ani. Se organizează dezbateri pe tema asta, se țin workshopuri de debunking (dovedirea ca falsă a dezinformării) pentru jurnaliști, se lansează noi platforme de factchecking politic.

Ce lipsește, însă, este o abordare împotriva dezinformării la nivelul autorităților. Dar e greu să ceri asta într-o țară în care chiar politicienii sunt deseori ei înșiși surse de fake news.

Uniunea Europeană, în schimb, a dat semne acum vreo cinci ani că s-a prins că Rusia joacă tare pe partea de dezinformare.

„Expunerea cetățenilor la dezinformare la scară largă, inclusiv la informații înșelătoare sau de-a dreptul false este o provocare majoră pentru Europa”, transmit oficialii UE în informările de pe site-ul Comisiei Europene. Rusia încearcă să submineze încrederea în instituțiile UE prin promovarea partidelor și candidaților populiști și eurosceptici și prin fabricile lor de troli.

„Au început în 2014 și nu s-au oprit de atunci”, te anunță oficialii UE pe site-ul euvsdisinfo.eu.

„Rusia face un joc de lungă durată în Europa: obiectivul ei nu este doar să influențeze rezultatul unei anumite alegeri, ci mai degrabă să răstoarne eficacitatea instituțiilor noastre democrate, să hrănească fragmentarea socială la scară largă și neîncrederea, iar într-un final să ne paralizeze abilitatea de a acționa pentru interesele noastre personale și apărarea propriilor valori.”

Un sondaj recent arată că 37 la sută dintre cei peste 26 mii de europeni întrebați au declarat că întâlnesc (aproape) în fiecare zi fake news. Iar 85 la sută percep știrile false ca o problemă în țara lor, în timp ce 83 la sută o consideră o problemă pentru democrație, în general.

Iar un raport al firmei americane de securitate digitală SafeGuard Cyber, citat acum două zile de politico.eu, spune că la mai mult de jumătate dintre europeni au ajuns dezinformări propagate de ruși pe rețelele sociale în ultimele săptămâni.

Cercetător: „Sunt câteva teme-fanion, distribuite într-o manieră insidioasă”

Ca să înțeleg mai bine cu ce se confruntă UE în perioada asta de campanie, l-am întrebat pe Nicolae Țîbrigan, cercetător la Laboratorul pentru Analiza Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), din subordinea Academiei.

„În România, campaniile de dezinformare și propagandă vizează câteva teme-fanion, distribuite într-o manieră insidioasă, indirectă, prin intermediul actorilor locali. Unele din aceste teme pot fi regăsite aproape în toate statele Europei de Est, din Țările Baltice, Polonia, Ucraina, Republica Moldova și până în România, Bulgaria, sau Grecia.

Un exemplu de narațiune strategică recentă: «UE este un imperiu care acaparează avuția națională» – o aberație care nu poate fi susținută argumentativ, dar care are un mesaj percutant și o sensibilizare contextuală destul de accentuată”, mi-a explicat Țîbrigan.

Cât privește temele răspândite strict în România, cercetătorul mi-a enumerat așa: „decadența morală a Europei în raport cu Estul creștin ortodox autentic și tradițional (vezi dezinformările lansate de diverși trolli că Catedrala Notre-Dame ar fi luat foc pentru că Europa nu mai este creștină, și pentru că a renunțat la creștinism, nu mai este nici democratică); Parlamentul European nu este important pentru că europarlamentarii sunt niște „nulități” dirijate de birocrația europeană care n-au reușit să realizeze nimic în țară (mesajul indirect: nu mai are rost să votați la alegerile europene) și România – stat de rangul doi, umilit de Bruxelles care trimit alimente otrăvite („food scare”)”.

Îți sună cunoscut, nu?

Echipa de specialiști UE care demontează propagandă rusă

Ca să combată atacul ăsta din partea Rusiei, primul pas pe care l-a făcut UE a fost crearea în 2015 a unei echipe - East StratCom Task Force, formată din 16 specialiști din instituții europene. În 2019, bugetul echipei este de trei milioane de euro și e posibil să crească până la cinci milioane de euro. Se așteaptă și lărgirea echipei până la în jur de 50 de specialiști.

Principala lor treabă e să identifice și să analizeze tendințe ale dezinformării, să explice și să expună narative false și să atragă atenția asupra pericolului care vine călare pe biți dinspre Est.

Specialiștii UE fac asta pe site-ul euvsdisinfo.eu, unde-ți iau știri prin care Rusia încearcă să te mintă și ți le demontează.

De exemplu, „UE tratează România ca pe o colonie” e titlul unei știri de anul trecut de pe site-ul cocoon.ro pe care experții au disecat-o. După ce face sumarul informațiilor eronate din articol, euvsdinsfo.eu îți explică de ce sunt informațiile false și îți oferă informații de context:

„Nicio dovadă care să sprijine afirmațiile. În 2015 România a primit 6,54 miliarde euro fonduri UE. A contribuit cu 1,32 miliarde de euro la bugetul UE și a colectat, de asemenea, 170 milioane de euro sub forma de taxe vamale și agricole în numele UE, din care a păstrat 25% cu titlu de comision administrativ.”

UE publică periodic analize despre narativele cel mai des folosite de Kremlin și despre promovarea pe care media rusești apropiate de Kremlin o fac unora dintre cele mai eurosceptice voci. Le găsești aici.

„Echipa este subfinanțată și cu prea puțin personal. Practic, ne înecăm în problema asta”, a declarat Bruno Lete, expert în Politici de Securitate și Apărare la The German Marshall Fund, în cadrul unui workshop organizat la București pe tema dezinformării.

Motivele pentru care Uniunea Europeană nu investește mai mult în lupta cu fake news este că unele dintre statele vestice nu și-au dat seama de pericol, a explicat la același eveniment europarlamentarul Ramona Mănescu.

„Foarte multe state vestice au blocat, n-au vrut să admită, au spus că e doar paranoia statelor din Est. Nu este suficient să acuzi Rusia. Eu nu cred că Rusia regizează toate atacurile. Când vede o vulnerabilitate a noastră, profită de ea. La asta trebuie să lucrăm”, a spus Mănescu.

Raport: „Dezinformarea, risc la integritatea alegerilor electorale”

La finalul lui 2018, Comisia Europeană a înființat un grup de 39 de experți internaționali, din medii diferite - jurnaliști, fact-checkeri, profesori, ONG-iști -, cărora le-a cerut să analizeze în profunzime fenomenul dezinformării și să vină cu recomandări.

Trei luni mai târziu, experții au dat publicității un raport, intitulat „O abordare multi-dimensională a dezinformării”, care explică de ce e dezinformarea periculoasă și de ce ar trebui să-ți pese dacă ți se livrează informații false, distorsionate și/sau manipulatoare:

„Deși nu neapărat ilegală, dezinformarea poate să fie dăunătoare pentru cetățeni și pentru societate. Riscul include amenințări la procesele politice democratice, inclusiv integritatea alegerilor electorale, și la valorile democratice”.

Mai exact, tu iei decizii și-ți formezi opinii pe baza informațiilor pe care le asimilezi. Dacă ești expus la dezinformare, deciziile tale vor avea un fundament fals și vor influența în mod negativ viața ta. Și a altora.

Raportul le recomandă șefilor UE, mediului academic, ONG-urilor și redacțiilor să evite măsuri care pun în pericol libertatea de exprimare.

„Orice recomandare de reglementare nu se referă la conținut, ci la natura tehnologică. Dacă ajungem la reglementare pe conținut, ajungem într-o zonă periculoasă”, a explicat Alina Bârgăoanu, expert în cadrul Grupului la nivel înalt pentru combaterea știrilor false și a dezinformării din mediul online înființat de Comisia Europeană.

Raportul cere concentrarea pe creșterea rezistenței cetățenilor la influența propagandei. De exemplu, finanțarea programelor de formare pentru categorii precum jurnaliștii sau profesorii sau includerea în școli a unor cursuri în care elevii să învețe cum să recunoască dezinformarea (conceptul mai larg de „media literacy”). Pentru astfel de programe, UE a alocat 2,2 milioane de euro anul ăsta.

Face UE contrapropagandă?

Răspunsul, cel puțin cel oficial, este că nu: „Principala sarcină a echipei este explice și să promoveze politicile UE. În plus, identifică și expune dezinformarea”.

Contrapropaganda este un procedeu selectiv, publicului i se induce o anumită percepție, este asistat să gândească într-un anumit mod, mi-a explicat Angela Grămadă, fondator al think-thank-ului Experts for Security and Global Affairs (ESGA).

„Strategia e să informezi lumea despre mecanismele și impactul dezinformării, să demaști cazurile de propagandă, sa construiești instituții democratice reziliente, să educi populația să facă diferența și să informezi corect, adică să comunici decizia publică cetățeanului”, a adăugat ea.

Mai mult, UE se distanțează de orice fel contrapropagandă, spune Țîbrigan.

„UE folosește conceptul de comunicare strategică (...). Contrapropaganda luptă cu propaganda, demonstrând lipsa de autenticitate a acesteia, dar problema e că aceasta poate conține și elemente ale propagandei, iar asta nu reprezintă un aspect pozitiv pentru societate. Și aici mai există riscul debusolării publicului care va fi nevoit să aleagă cine „mă minte mai frumos”, explică expertul.”, explică Țîbrigan.

Tot el spune că demersurile UE sunt utile, dar nu neapărat suficiente:

„Campaniile de propagandă și dezinformare lansate de Federația Rusă în UE nu au drept grup-țintă mediul academic sau grupurile de experți, care citesc periodic rapoartele și materialele East StratCom Task Force. Or, aici e nevoie nu doar de o instituție europeană, ci de o rețea extinsă național-europeană care să apeleze la instituții guvernamentale, influencerii, jurnaliști, oameni de cultură, profesori etc. cu un capital de încredere mare la nivelul fiecărui stat membru. Cei 16 experți nu pot face față agresiunilor informaționale constante duse de designerii dezinformării de la Kremlin. E vorba de o muncă sisifică, iar pentru asta ai nevoie de mai multă resursă umană.”

Altfel, e greu să faci față armatei de oameni pregătiți de Rusia să facă „propagandă inteligentă, competentă și eficientă”, cum spunea un oficial rus acum doi ani.

În loc de încheiere, îți las aici cum cred oficialii UE că sună jurământul pe care îl fac trollii ruși: „Jur să spun jumătate de adevăr, puțin adevăr și multe altele pe lângă adevăr”.

Editor: Gabriel Bejan