Știri

Poliţiştii care se dau drept şoferi de Uber

Dacă e să ne luăm după un incident bizar din Brooklyn.
1.8.17
Fotografie de Lia Kantrowitz

De-a lungul existenţei sale scurte, dar spectaculoase, Uber a fost adesea în contradicţie cu ceea ce fondatorul său, Travis Kalanick, concediat recent, ar numi „Sistemul". Ani de-a rândul, taximetriştrii, împreună cu aliaţii lor de la guvernare, s-au împotrivit afacerii, pe care o consideră o ameninţare la adresa meseriei lor. Poliţişti sub acoperire s-au dat drept pasageri şi au aplicat amenzi şoferilor de Uber care nu erau autorizaţi ca taximetrişti. Şi, după cum a dezvăluit de curând New York Times, compania a ripostat, folosind un soft special pentru a eluda autorităţile care pândeau maşinile Uber.

Publicitate

Evident, nimic din toate astea nu a împiedicat ascensiunea fulminantă a popularităţii aplicaţiei de ride-sharing. Însă o fotografie făcută de VICE la o operaţiune de arestare recentă din Brooklyn sugerează nu doar că poliţia s-ar fi împăcat cu existenţa Uber, ci chiar foloseşte sigla companiei pentru operaţiuni sub acoperire.

În data de 16 iulie, cam pe la miezul nopţii, un poliţist, nu se ştie dacă de la poliţia locală, statală sau federală, dându-se drept şofer de Uber, a arestat un bărbat la intersecţia străzilor Havemeyer Avenue şi South 2nd Street din Williamsburg. Suspectul a fost încătuşat şi băgat într-o maşină cu sigla Uber, potrivit unui coleg de-al meu, care a fost martor la arestare şi a făcut fotografii. La prima vedere, poate părea ciudat, sau „neobişnuit", cum ar zice Jacqueline Ross, profesoară de drept la Universitatea din Illinois, care a studiat procedurile organelor de poliţie din întreaga lume. Ross a explicat că, în general, poliţiştii sub acoperire se dau drept angajaţi ai unei companii fictive, însă nu există vreo lege, din câte ştie ea, care să le interzică să se dea drept angajaţi ai unei entităţi private reale.

Arestarea care a avut loc luna aceasta în Williamsburg, Brooklyn. Fotografii de Jonathan Smith.

Joseph Giacalone, fost ofiţer al departamentului de poliţie din New York care acum predă la Colegiul de Drept Penal John Jay, îşi aminteşte cu drag de însemnele false, numerele de înmatriculare false şi de maşinile galbene destul de convingătoare pe care el şi colegii lui le foloseau în misiunile sub acoperire. Când i-am povestit cum a decurs arestarea recentă, a zis că, după părerea lui, poliţia a făcut treabă bună. A întărit şi spusele lui Ross şi ale altor experţi în drepturi şi libertăţi civile pe care i-am consultat, cum că această practică nu pare să încalce vreun regulament al poliţiei sau vreo lege în vigoare. Fostul poliţist nu crede că poliţia ar fi cerut acordul Uber înaintea unei astfel de operaţiuni, dar, la un moment dat, dacă va deveni o practică mai răspândită, atunci instituţia va face probabil demersuri oficiale în ceea ce priveşte compania.

Publicitate

„Politicile şi procedurile există ca să ne asigurăm că nu se întâmplă nimic din ce n-ar trebui să se întâmple", a declarat Giacalone. „Mai mult, previn şi eventuale procese."

În mai 2016, Motherboard a scris că poliţia din Philadelphia a folosit o dubiţă cu însemnele Google Maps la o operaţiune de supraveghere. După apariţia articolului, departementul de poliţie din Philadelphia a dat un comunicat arătând că „folosirea anumitor însemne pe vehicul nu a fost aprobată pe linie ierarhică. Acestea fiind spuse, odată ce ni s-a adus la cunoştinţă acest fapt, s-a dat ordin ca însemnele să fie îndepărtate imediat."

N-ar trebui să te surprindă că poliţia apelează la maşini Uber false pentru operaţiuni sub acoperire. Până la urmă, numai pentru New York există o grămadă de informaţii despre cum să recunoşti un taxi galben sub acoperire. Iar dacă numărul taxiurilor tradiţionale continuă să scadă, în ianuarie erau 50 000 de maşini Uber în oraş şi mai puţin de 14 000 de taxiuri galbene, atunci prezenţa acestora ar deveni şi mai suspectă. În multe oraşe din ţară, ride-sharing-ul a ajuns sau e pe cale să ajungă la un prag de saturaţie, aşa că o maşină neagră cu sigla Uber e cea mai eficientă deghizare pentru operaţiuni sub acoperire.

Citește și Uber îți va cere în curând bacșiș

Printre altele, nu se ştie încă dacă poliţistul care l-a arestat pe individul acela în Brooklyn avea doar sigla Uber sau dacă chiar se dădea drept şofer de Uber şi transporta clienţi folosind softul companiei. Michael German, un fost agent FBI acoperit, care predă acum la Centrul Brennan pentru Justiţie de la Universitatea din New York, afirmă că asta e o distincţie importantă.

Publicitate

„Înţeleg că pot exista tot felul de circumstanţe în care un ofiţer sub acoperire se poate da drept angajat al unei companii anume fără să trezească suspiciuni şi fără să încalce legea sau procedurile", a declarat acesta. „Dar sunt şi multe cazuri în care o astfel de abordare ar fi complet nepotrivită."

Pe scurt, potrivit lui German, dacă operaţiunea sub acoperire aduce sau nu atingere libertăţilor civile depinde de două lucruri: gravitatea infracţiunii în cauză şi numărul de persoane înşelate.

De exemplu, dacă ar fi vorba de un fugar periculos care lucrează la Uber şi poliţistul trebuie să se dea drept angajat ca să-l aresteze, nu-i nicio problemă, iar German consideră că ar fi perfect justificat. Pe de altă parte, dacă cineva se dă drept şofer de Uber şi ia clienţi nevinovaţi şi stă de vorbă cu alţi şoferi de Uber pe parcursul unei anchete de durată, genul ăsta de operaţiune ar ridica ceva probleme fie şi numai din cauza numărului mare de pasageri care nu au calitate de suspecţi şi care sunt urmăriţi fără voia lor.
„Cineva care se dă drept şofer, de taxi sau alt serviciu, poate afla multe informaţii despre clienţi", a explicat German. „Chiar dacă pasagerii nu zic nimic, şoferul ştie unde şi la ce oră s-au urcat şi au coborât din maşină, ceea ce ar putea dezvălui multe lucruri."

Un bărbat este băgat într-o mașină cu sirenă de poliție și cu ceea ce pare a fi sigla Uber.

Din punctul de vedere al afacerii, Uber ar putea pierde clienţi dacă aceştia încep să se teamă că ar putea fi spionaţi când folosesc acest serviciu. Din punctul de vedere al libertăţilor civile, poate că şoferii n-ar vrea să folosească aplicaţia dacă există posibilitatea să ajungă să vorbească despre muncă cu un poliţist sub acoperire. E valabil şi pentru clienţii care în mod normal ar face conversaţie cu şoferul care-i duce din punctul A în punctul B.

Publicitate

Cel mai probabil, în cazul ăsta, poliţia a împrumutat sigla unui serviciu popular, ceea ce nu-l îngrijorează prea tare pe German.

„Întotdeauna sunt chestiuni legate de libertăţi civile în procedurile operaţiunilor sub acoperire, dar presupunând că operaţiunea a fost autorizată şi era vorba de o infracţiune gravă, utilizarea unui abţibild cu sigla unei firme de transport de pasageri în cadrul unei misiuni sub acoperire nu e de natură să ridice probleme serioase, decât poate din partea companiei respective," a declarat el.

Citește și Cum câștigă Uber de pe urma șoferilor săi chiar și când aceștia nu fac bani

Deocamdată, se pare că instituţia care a făcut arestarea în Brooklyn n-a luat legătura cu nimeni din Silicon Valley. Un purtător de cuvânt al Uber a declarat pentru VICE într-un e-mail: „Deşi adesea lucrăm şi cooperăm cu poliţia prin intermediul echipei noastre dedicate, nu avem informaţii despre acest caz, aşadar nu suntem în măsură să oferim mai multe detalii."

O căutare în baza de date cu numere de înmatriculare a arătat că maşina cu sirene de poliţie şi însemnele Uber nu este înregistrată nici ca maşină de poliţie, nici ca taxi. VICE a contactat mai multe instituţii ale forţelor de ordine pentru a stabili care a fost organizaţia implicată. FBI-ul a confirmat că vehiculul nu aparţine agenţiei, iar poliţia statului New York investiga chestiunea la momentul publicării acestui articol. Agenţia antidrog, agenţia pentru controlul armelor de foc, biroul de imigrări şi departamentul de poliţie din New York nu au răspuns solicitărilor VICE.

Jonathan Smith a contribuit cu informaţii la acest articol.