Cum e să fii o persoană homosexuală și asexuală

My First Time este o rubrică și o serie de podcasturi care explorează sexualitatea, genul și kink-ul cu curiozitatea unui virgin. Cu toții știm că „prima oară” este mai mult decât să-ți pierzi virginitatea. De la a experimenta cu perversiunile la a încerca ceva nou și sălbatic, cu toții avem parte de mii de prime dăți în dormitor – așa păstrăm sexul distractiv, nu?

Săptămâna asta vorbim cu ilustratorul My First Time Soofiya despre asexualitatea ei. Poți să urmărești My First Time pe Google Podcasts, Apple Podcats, Acast sau de unde îți mai iei tu podcast-urile.

Nu simt atracție sexuală și nu vreau să fac sex. Asta înseamnă să fii asexual pentru mine. Am avut la un moment o discuție cu o prietenă și-mi spunea despre tipii de care-i plăcea. Și eu i-am spus: „Stai așa, ți-ar plăcea să ți-o tragi cu acea persoană care trece pe stradă?” Și ea mi-a răspuns: „Da, mi-ar plăcea!” Nu puteam înțelege asta. Vezi pe cineva care trece pe stradă și ți-ar plăcea să faci sex cu ea? Nu am cunoscut niciodată pe cineva care să mă facă să mă gândesc că i-as trage-o. Pentru mine asta se simte foarte străin și confuz. În mare parte are legătură cu faptul că nu simt atracție sexuală. Așa este la mine, personal.

Mă simt atrasă romantic de oameni, dar nu înseamnă că vreau să fac sex cu ei. Câteodată oamenii așteaptă persoana potrivită, iar eu mă gândesc: Acum te-aș fute! Dar nu este vorba despre găsirea persoanei potrivite. Este vorba despre ceva din mine.

Încă încerc să-mi dau seama cum este apropierea fizică pentru mine. Cum poți să arăți intimitatea fără să fii fizic apropiat de cineva? Cum poți să fii atras romantic de cineva, fără să-l/o atingi vreodată?

Sentimentele mele despre atingerea fizică fluctuează. Câteodată nu vreau să mă îmbrățișeze nimeni, dar alte ori vreau acea apropiere și ca cineva să mă țină în brațe când sunt tristă. Este greu pentru că atunci când nu știi care-ți sunt limitele, cum poți să le dictezi altor persoane? Încă încerc să-mi dau seama de asta.

Aș vrea vreodată să sărut pe cineva? Da și nu. Instinctul îmi spune nu în mare parte. Au fost momente când am vrut să sărut pe cineva, dar înghețam și mi se oprea mintea. Dar săruturile se simt mai puțin intimidante decât sexul. Simt că este o parte din mine care ar vrea asta. Știu că nu vreau să fac sex niciodată – asta e clar pentru mine. Dar atingerea este mai maleabilă. Câteodată vreau atingere, alteori nu.

Sunt momente când invidiez oamenii care pot face sex. Dar în același timp, nu este ok pentru mine acum. Nimic nu este vreodată scris în piatră, deci accept faptul că s-ar putea să mă schimb la un moment dat. Dar pentru mine acum, asexualitatea mea este mai puternică.

Când eram în școală, o adolescentă care doar încerca să se integreze în acest mediu intens și plin de presiunea altora, faptul că eram asexuală mă făcea să mă simt și mai diferită. Nu puteam să-mi dau seama cum toată lumea făcea sex pentru că asta voiau. Eu am crezut că o făceau că trebuiau să o facă. Îmi amintesc că mă enervam la filme sau seriale, pentru că trebuiau mere să aibă și o scenă de sex. Mă gândeam: Care este rostul? Nu ajută povestirii deloc. Sau faza cu Buffy – era o femeie puternică care făcea multe lucruri mișto. M-a enervat așa de tare că a trebuit să facă sex, pentru că chiar voiam să fiu ca ea.

Să fii asexual te poate face să te simți ca și cum ai ratat ceva undeva, ca și cum cineva știe un secret, dar nu ți-l spune și ție. Au fost momente când m-am gândit că butonul de „sex” va merge și pur și simplu voi vrea să fac asta. Cred că undeva adânc, este o parte din mine care crede că s-ar putea întâmpla. Dar cu cât înaintez în vârstă, simt că sunt slabe șansele. Și sunt ok cu asta.

De curând mi-am dat seama ce înseamnă să fii asexual. Acum mă simt ca și cum am mai multă asumare asupra acestui termen. O mare parte din asta se datorează faptului că am cunoscut alte persoane asexuale. Am un grup de prieteni homosexuali asexuali, iar asta este minunat. Vorbim despre sex, dar și despre lucruri fără astfel de legătură. Să fiu în preajma lor nu mă gândesc Poate că există un buton în mine care nu a fost aprins. Poate nu am nevoie să înfloresc pentru că am înflorit deja. Poate asta sunt eu – floarea ciudată și păroasă care sunt.

Modul prin care societatea vede relațiile se bazează foarte mult pe sex. Nu ești într-o relație cu cineva dacă faci sex, practic. Dar dacă nu faci sex, ce ești? Sunteți doar prieteni. Ce vreau eu să explorez este cum poți avea o relație care nu este bazată doar pe sex. Cum putem trece dincolo de asta? Cum putem radicaliza structurile din relațiile normative existente?

Nu ies de obicei la întâlniri, dar am câțiva prieteni asexuali care o fac. Unul dintre ei este într-o relație cu o persoană poliamoroasă, lucru care este grozav, pentru că nevoile sexuale pot fi satisfăcute în afara relației în timp ce ea poate fi despre ce au nevoie unul de la altul.

Mi se pare tabu să zic „Nu vreau să fac sex niciodată”. Deci să găsesc alți oameni asexuali a fost ceva puternic pentru mine, doar să pot să-i aud cum spun lucruri ca astea. Îmi amintesc că atunci când am cunoscut pentru prima oară oameni asexuali, voiam să vorbesc cu ei pentru totdeauna, pentru că a fost atât de plăcut să-mi văd experiențele reflectate la altcineva.

Îmi amintesc că i-am spus unui prieten că pentru mine sexul pare foarte violent. Nu pot separa sexul de violență în capul meu. Prietenul meu nu a putut pricepe. Pentru mine, aceste lucruri sunt în aceeași cutie câteodată, chiar dacă nu pot explica de ce.

Mă identific ca o persoană homosexuală. Multă lume mă întreabă cum pot fi asexuală și să am și identitate homosexuală. Dar nu cred că sexualitatea este determinată de cu cine faci sex. Pentru mine homosexualitatea este despre a fi radical – este despre a rupe toate formele de identitate normativă. Este despre a rupe fiecare spațiu în care ești.

Ce-mi doresc să știe despre asexualitate este că e ok să nu faci sex și că este ok să faci sex și să fii asexual și că nu există asexualitate definitivă. Nu cred că sexualitatea ți se va arăta vreodată cu totul. Vezi doar părți din ea. Aș transmite un mesaj versiunii mele mai tinere: „Rezistă pentru că, deși lucrurile s-ar putea să nu aibă sens acum, vor avea mai târziu. Și este ok să te simți alienată. Nu trebuie să te simți ca și cum ar trebui să te integrezi și să fii normal.”

Articolul a apărut inițial pe VICE US.