Știri

Un expert mi-a spus care e cel mai grav efect al deciziei CCR despre Kovesi

Judecătorii au avut nevoie de 133 de pagini ca să-și motiveze decizia.
Laura Codruța Kovesi în conferința de presă din februarie 2018.

Curtea Constituțională a publicat, în sfârșit, și motivarea controversatei decizii prin care președintele Iohannis trebuie să o revoce pe șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, spre încântarea ministrului Justiției și a coaliției PSD-ALDE-UDMR.

După decizia din 20 mai, toate bulele de Facebook din România au încremenit, preț de câteva zile, în așteptarea motivării. Care a venit redactată pe un număr, practic, infinit de pagini – 133, mai exact.

Publicitate

În loc să se simplifice, lucrurile s-au complicat și mai mult. Nimeni nu a citit-o în întregime, nici măcar Augustin Zegrean, fostul președinte al Curți Constituționale, care chiar el a recunoscut, hâtru, la Digi24, că nu a avut răbdare să parcurgă întregul text, literă cu literă. Cine reușește să citească scurta proză de la CCR o poate pune liniștit pe „Good Reads”, la capitolul „cărți citite în 2018”, alături de Ulise al lui James Joyce.

Am vorbit cu activistul și expertul constituțional, Codru Vrabie, în încercarea de a-ți face un rezumat, după modelul comentariilor de la bacalaureat al operelor literare imposibil de citit, dar care sunt, totuși, în programă. Asta ca să știi la ce să aștepți.

Spre simplificare, vom reduce totul la ultimele două paragrafe din decizia CCR:

1. „Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.”
2. „Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.”

Bun, s-a bătut ceva monedă pe faptul că CCR nu a impus un termen președintelui pentru revocarea lui Kovesi. „Asta ar fi fost culmea”, ca să-l citez fix pe fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean. Evident, asta lasă loc scenariului de tipul „o demite pe Kovesi în ultima zi de mandat”, dar am o veste proastă pentru tine. Nu asta e miza.

Publicitate

De fapt, problema nu e Kovesi

Oricât de paradoxal sună, cel mai grav lucru din decizia CCR nu e că îl pune pe Iohannis să o revoce pe șefa DNA.

„Problema, pentru statul român, este punctul 1 al deciziei CCR. Aici se ridică enorm de multe semne de întrebare, despre limitele puterii discreționare ale Curții, despre felul în care Curtea intră pe tărâmul altor puteri în stat și pare să încalce separația puterilor în stat din articolul 1 din Constituție. Acolo e buba, cu adevărat”, spune Vrabie.

Practic, CCR tocmai a devenit, peste noapte, un monstru formidabil al democrației românești.

Faptul că procurorii au devenit niște simpli pioni în subordinea ministrului Justiției e doar bonus.

„Acesta e cel mai important efect al deciziei: din momentul ăsta, te afli într-o situație foarte neobișnuită”, spune Codru Vrabie.

Constituția spune, la articolul 132, că procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului. Dar, în ceea ce privește cariera, te uiți la articolul 133, unde e vorba de CSM.

„Ce face Curtea e că, referindu-se la activitatea procurorilor, trage o concluzie și decide asupra carierei. Cu alte cuvinte, Curtea se folosește de puterea discreționară pe care o are în mod natural, dincolo de limitele bunului simț și dincolo de limitele arbitrajului politic. Ea intră pe tărâmul puterii judecătorești și pe tărâmul puterii legislative”, crede expertul constituțional.

„Și face chestia asta pe tărâmul puterii judecătorești în două feluri: la punctul 1 - reglementează cariera, deși trebuia să se limiteze la activitate.

Publicitate

Apoi, la punctul 2 – CCR devine putere judecătorească. „În esență, îi ordonă, îl obligă pe președinte să facă ceva de o formă cumva retroactivă”, spune Vrabie.

Și asta nu e tot. CCR se întinde și pe tărâmul legislativ.

„La punctul 1 intră pe tărâmul puterii legislative acolo unde reglementează o regulă de comportament pentru președintele României, care nu e nicăieri în nicio lege și, prin urmare, Curtea reușește să încalce separația puterilor în stat”, spune Vrabie.

Apropo de limitarea atribuțiilor președintelui

„Cumva înțeleg că aici Curtea intervine în limitarea – dincolo de litera și spiritul Constituției – a puterilor președintelui. Eu cred că acest lucru este exclusiv de competența Parlamentului. Parlamentul poate decide și Curtea, apoi, poate să spună e corect sau nu. Aici, Curtea intervine peste capul Parlamentului, lucru care, după părerea mea, e o eroare impardonabilă”, mai spune expertul constituțional.

Cum pot fi reglate erorile astea (dacă ai citit „orori”, tot aia e)?

„În mod normal, trebuie ca Parlamentul să reglementeze treaba asta, de urgență”, spune Vrabie. Să nu uităm că, fix acum, la DIICOT urmează să fie numit un nou procuror-șef, iar peste un an sunt, pe turnantă, noile numiri de la Parchetul General și DNA.

„E nevoie de o reglementare – poate chiar într-o sesiune extraordinară a Parlamentului – ca să se pună articolul 132, cu articolele 133 și 125 din Constituție față de această decizie a Curții Constituționale”.

Publicitate

Scenariu: Iohannis o revocă pe Kovesi, ea se poate adresa în contencios pe motiv că a fost revocată abuziv și câștigă în instanță.

Nu merge. După cum se știe, deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru toată lumea.

„Ea poate să ceară instanței de contencios administrativ ceva în legătură cu revocarea asta intempestivă, iar instanța de contencios, în mod normal, ar trebui să spună că acțiunea ei e inadmisibilă, pentru că e decisă de Curtea Constituțională!”, spune Vrabie.

„Acolo, CCR a intrat peste tărâmul justiției obișnuite, peste cel al puterii judecătorești, în mod concret peste puterile unei instanțe de contencios administrativ”.

În condițiile în care, știm bine, fiecare cuvânt din deciziile CCR este, practic, liturgic și devine, automat, izvor de lege, motivarea deciziei de revocare a lui Kovesi mai mult complică lucrurile și deschide – ca într-un film SF de duzină – un soi de portal spre o dimensiune paralelă din care pot apărea tot felul de chestii stranii: procurori revocați la discreția ministrului, CSM-ul redus la o butonieră agățată de reverul aceluiași ministru, președintele transformat – la propriu – într-un banal ficus.

Colac peste pupăză, o Super-Curte Constituțională cu supra-puteri judecătorești și supra-puteri legislative. Un veritabil Stat paralel. Dar nu ăla de care se teme Dragnea.

Citește mai multe despre cazul ăsta:
[Tot ce trebuie să știi despre scandalul Kovesi versus PSD

](https://www.vice.com/ro/article/qve3g3/scandalul-kovesi-versus-psd-explicatii)[Cum a ajuns ministrul Justiției să controleze procurorii și ce mai poate face Iohannis

](https://www.vice.com/ro/article/pav3xk/ministrul-justitiei-controleaza-procurorii)Tot ce trebuie să știi despre raportul cu care Toader vrea s-o revoce pe Kovesi