Publicitate
Política Externa

De ce democrația e pe moarte

O echipă de matematicieni, fizicieni, filosofi și psihologi cred că declinul democrațiilor este prost înțeles, dar conceptele precum teoria sistemelor complexe ar putea oferi o soluție.

de Daniel Oberhaus; translated by Irina Gache
03 Decembrie 2018, 5:00am

Foto: Shutterstock, Compoziție: Motherboard

Probabil că este de la sine înțeles, dar instituțiile democratice sunt în mijlocul unei crize. În ultimul deceniu a apărut o modă în creștere pentru populismul de dreapta din jurul lumii, de la Donald Trump în SUA și Jair Bolsonaro în Brazilia la creșterea regimurilor autocrate în Polonia și Ungaria. Aceste apariții sunt deranjante având în vedere că se întâmplă în țări cu guverne democratice, deși democrația ar trebui să țină piept acestui tip de extremism politic.

Deși teoreticienii politici au considerat demult că guvernele democratice sunt printre cele mai stabile forme de guvernare, noile cercetări făcute de o echipă internațională de teoreticieni ai sistemelor complexe care analizează cum democrațiile se destabilizează, sugerează că stabilitatea guvernelor democratice a fost percepută ca una sigură. După cum este detaliat într-o lucrare publicată săptămâna aceasta în European Journal of Physics, Wiesner și o echipă internațională de matematicieni, psihologi, teoreticieni politici și filosofi s-a bazat pe două trăsături ale sistemelor sociale complexe – buclele de reacție și stabilitatea – ca să înțeleagă mai bine de ce democrațiile din jurul lumii sunt în declin.

„Vremurile s-au schimbat”, a spus într-o declarație Karoline Wiesner, o matematiciană de la Universitatea Bristol și autor principal al noului studiu. „Cetățenii democrațiilor devin mai puțin mulțumiți de instituțiile lor. Sunt doritori să renunțe la instituțiile și normele care au fost centrale în democrație. Sunt mai atrași de tipuri de regimuri mai alternative, chiar autocrate.”

Când cercetătorii au scris „amenințarea democrației” în căsuța de căutare a motorului Factiva au găsit peste 1 500 de articole care menționau sau conțineau această frază din 1970 până în 2010. Prin comparație, din 2010 și până-n prezent, au fost mai mult de 1 700 de articole cu fraza asta. Conform cercetătorilor, asta arată că există o percepție publică răspândită că democrațiile din jurul lumii sunt în cădere.

Mai multe măsuri obiective susțin această percepție. Indexul de democrație de la The Freedom House, de exemplu, măsoară forța democrațiilor din jurul lumii conform unei rubrici care ține cont de alegerile libere și corecte, o presă liberă și libertățile civile. Conform Freedom House, numărul țărilor care au înregistrat un declin în acești markeri democratici anul acesta s-a dublat în comparație cu numărul țărilor care au avut o creștere în principiile democratice. Asta marchează al 12-lea an consecutiv în care nonprofitul a înregistrat un declin global în democrație.

Dar ce Wiesner și colaboratorii săi au vrut să înțeleagă au fost mecanismele socio-economice și politice care duc la acest declin democratic.

Cercetările lor arată cum buclele de reacție sunt conectate intim cu sănătatea instituțiilor democratice. De exemplu, cercetătorii au descoperit că inegalitatea economică și o democrație sănătoasă sunt conectate. În cazurile în care inegalitatea economică a crescut între bogații și săracii societății – cum ar fi după criza financiară din 2008 – democrația a avut la rândul ei de suferit.

„Asta fiindcă democrația presupune o egalitate de bază a influenței”, au scris Wiesner și colegii săi. „Dar când inegalitatea economică crește, la fel se întâmplă și cu diferențele de influență asupra instituțiilor. Cei care au resurse financiare mai mari pot influența mai bine schimbarea instituțională decât cei care nu le au. O creștere șoc în inegalitatea economică duce la corodarea relației dintre alegerile votanților mai vulnerabili și efectele instituționale. Ba chiar ar putea duce la regula non-democrată efectivă sau actuală.”

Cu toate astea nu doar factorii economici contribuie la erodarea democrației. Cercetătorii au descoperit că, dacă ai o populație cu opinii prea diverse, poți destabiliza o democrație sănătoasă. Efectele negative ale unei populații extrem de diverse sunt compuse și din radicalism și polaritate. Ultima poate fi caracterizată de acțiuni politice care schimbă sau rup normele vechi și ultima este mai bine înțeleasă ca distrugerea credinței colective. Cu alte cuvinte, polarizarea poate duce la conducători autocrați pentru că se crede că este mai bine să lași democrația să apună decât să permiți adversarului să conducă.

Cercetătorii atribuie asta în parte organizațiilor de știri din țări ca SUA unde presa este mai puțin reglementată ca-n Rusia, de exemplu.

„Emisiunile radio și Fox News au servit alegătorii conservatori înfometați după informație și perspective ca să le confirme credințele”, au scris cercetătorii. „Asta creează o buclă de reacție condusă de imperative comerciale dintre presă și publicul ei. De fapt, împreună au creat un univers mitologic, în care Barack Obama colabora cu internaționaliștii ca să ia armele conservatorilor.”

Mai mult, și competiția partizană și „nevoia de susținere sau contracarare a scopurilor politice” creează bucle de reacție între presă și actorii politici. Ei arată spre încălzirea globală, care a devenit o „temă a identității partizane din cauza combinației între media conservatoare și a unor expertize pseudoștiințifice”, ca prim exemplu al acestui tip de buclă de reacție.

În final, cercetătorii au descoperit că erodarea normelor sociale răspândite poate de asemenea să contribuie la distrugerea unei democrații sănătoase. Ei spun că asta este hrănită și de social media.

„Părerile extreme se pot muta în mainstream unde sunt aprobate de o presupusă majoritate”, a spus într-o declarație Stephan Lewandowsky, un cognitivist de la University of Bristol. „Faptul că orice opinie, indiferent cât de absurdă, va fi împărtășită de cel puțin câțiva dintre cei un miliard de utilizatori de Facebook din lume creează o oportunitate pentru apariția unui efect de consens fals în jurul oricărei opinii extreme, pentru că semnalul social este distorsionat de interconectivitatea globală.”

Rolul jucat de social media în căderea democrației este compus din faptul că jucătorii politici pot folosi cantitatea imensă de informații despre utilizatori ca să creeze mesaje îndreptate special pentru exploatarea fricilor individuale ale votanților sau opiniilor lor. Într-adevăr, Cambridge Analytica a vândut datele utilizatorilor de Facebook campaniilor politice. Ele au fost folosite să influențeze alegerile din SUA, la fel și în cazul referendumului „Brexit” din Marea Britanie.

„O caracteristică stabilizatoare a unui sistem democratic – schimbul de opinii – dispare când posibilitatea de implicare și dezbatere este distrusă fiindcă mesajele sunt difuzate în secret, direcționate către indivizi, bazate pe vulnerabilitățile lor personale ca să-i convingă, fără cunoștiința lor și fără ca adversarul să aibă șansa să se împotrivească acestor argumente”, a spus Wiesner. „Aceste efecte ale social media asupra discursului public arată cum democrațiile pot fi vulnerabile în fața structurilor instituționale și tradițiilor istorice care oferă puțină protecție.”

Articolul a apărut inițial pe VICE US.

Tagged:
Donald Trump
Social Media
démocratie
Control
putere
Cambridge Analytica