Cultura

Sirienii refac monumentele distruse de Statul Islamic

O companie franțuzească de restaurări lucrează cu localnicii la refacerea celor mai importante artefacte culturale ale Siriei.

de Pierre Longeray; translated by Ioana Pelehatăi
22 Februarie 2019, 5:00am

Un arhitect lucrează la un Sit din Patrimoniul Mondial din Siria, afectat de război. Fotografii: Art Graphique & Patrimoine

În vara lui 2015, un satelit zbura pe deasupra orașului sirian Palmyra, unde ISIS semăna teroare. Câteva ore mai târziu, în birourile lor de la Geneva, experții agenției ONU UNITAR (Institutul pentru Training și Cercetare) inspectau imaginile surprinse de satelit. S-au uitat în detaliu la zona de sud a orașului antic, aflat la fosta intersecție dintre est și vest, unde ar fi trebuit să se afle clădirea centrală a Templului lui Bel, care aparținea în trecut patrimoniului UNESCO. Experții n-au putut să distingă decât moloz și ușa clădirii, cumva aflată în continuare în picioare.

1548366824991-Capture-decran-2019-01-24-a-225320
Imagini din satelit cu Templul lui Bel, de pe 27 august 2015 și apoi de pe 31 august 2015. Sursa: UNITAR

Doi ani mai târziu, în iulie 2017, Aurélien Peyroux – un geometrist, angajat al firmei franceze de arhitectură Art Graphique & Patrimoine (AGP) – stătea lângă ușa acestui templu, cel mai mare din Palmyra, după ce orașul a fost eliberat de sub controlul ISIS. Rama din calcar era periculos înclinată, amenințând să se prăbușească printre ruine. Flancat de un grup de soldați sirieni pentru siguranță și înarmat cu un scanner laser, Peyroux se uita atent pe unde calcă, nu era neobișnuit ca ISIS să-și împânzească vechile fortărețe cu bombe.

Pe fundalul sunetului unor explozii în depărtare, punctate de focuri de armă, Peyroux a inspectat ușa din toate unghiurile, ca să-și dea seama cum o poate salva de la prăbușire sigură.

Templul lui Bel e doar unul de pe o listă lungă de monumente siriene - printre care și Souk din Alep și Krak des Chevaliers – care au fost grav afectate de războiul civil. De când ISIS a pierdut controlul asupra majorității teritoriului său, un grup de francezi - pietrari, ingineri și arhitecți specializați - călătorește prin țară și lucrează cot la cot cu sirienii, ca să-i ajute să recupereze aceste artefacte istorice.

1544608395539-P1000338
Aurélien Peyroux în iulie 2017, la ușa Templului lui Bel din Palmyra, Siria (©Art Graphique et Patrimoine)

„Munca noastră e ca și cum am face un RMN, dar unei clădiri”, spune șeful AGP Gaël Hamon, care și-a început cariera ca pietrar. „Datorită datelor, putem vedea că ușa Templului lui Bel e înclinată și nu mai e prea stabilă, din mai multe motive”, îmi spune Peyroux, adăugând că informațiile astea - fără de care ar fi imposibil să stabilizeze și să întărească monumentele - sunt apoi transmise arhitecților sirieni.

Deși AGP și angajații săi sunt obișnuiți să lucreze în medii dificile - Afganistan, Somaliland, Madagascar - lucratul într-o zonă de război încă activă vine la pachet cu surprize.

„Când examinam Moscheea Umayyad de la Alep, colegul meu a observat că încă existau explozibili nedetonați încastrați într-un perete”, își amintește Peyroux. „E cu totul altă mâncare de pește față de un sit în lucru din Franța, trebuie să fii atent când scanezi o zonă de război pentru imagini super precise. De exemplu, dacă aș scana din greșeală un tanc rusesc care trece prin zonă, s-ar putea să provoc niște probleme.”

1544608992912-P1000807-2
Procedura de măsurătoare la Krak des Chevaliers, Siria

Momentan, François Braud îi educă pe sirieni în meșteșugul pietrăriei. De când a ajuns pentru prima dată în țară, acum doi ani, a trebuit să se adapteze la niște condiții de muncă destul de aparte. „Când am venit prima oară la Alep, în 2017, bombardamentele se întâmplau regulat”, explică el. „Explodau chestii la câteva sute de metri de mine, în timp ce niște tipi înarmați se fugăreau prin Orașul Antic. Dar sirienii au trecut prin chestii mult mai nasoale. E inspirațional să vezi cum încearcă să-și continue viețile.”

Souk din Alep, un labirint de piețe acoperite din Orașul Antic, adăpostise negustori și comercianți încă din secolul al XIV-lea, până când războiul i-a distrus mare parte din tarabe. AGP a fost chemat la fața locului în 2017 ca să-l scaneze parțial. Ulterior, Braud și-a demarat ședințele de instruire, pentru ca un număr cât mai mare de localnici să aibă instrumentele de care era nevoie pentru a readuce la viață souk-urile, respectând, în același timp, moștenirea arhitectonică a locului.

„Orașul Antic nu e un sit istoric gol”, spune Ali Esmaiel, reprezentantul sirian al Trustului Aga Khan pentru Cultură, care i-a trimis pe AGP și pe Braud în diverse misiuni de restaurare. „Souk-ul joacă un rol esențial în activitatea economică a Alepului. Readucerea sa la viață e parte dintr-un plan mai mare de restaurare a Orașului Antic, cu oamenii în inima acestuia.”

Reabilitarea monumentelor istorice precum souk-ul nu e doar o chestiune de reconstruire a trecutului, e și o pregătire pentru viitor, atât timp cât se vor păstra tradițiile din zonă.

1544608966786-Releve-3D-laser_Temple-de-Bel-Palmyre-2-2
Procedura de măsurătoare la ruinele Templului lui Bel, în Palmyra, Siria

„Situația actuală din Alep poate fi comparată cu cea din Beirut, după război”, adaugă Braud. „În Beirut, restaurarea a provocat mai multe daune decât conflictul în sine, chiar și clădirilor istorice. Acum e la fel și la Alep.”

De altfel, guvernul Siriei amenință să confiște bunurile proprietarilor de magazine care nu s-au întors în oraș. Tot guvernul îi plătește pe oameni să zugrăvească pereții, dar calitatea muncii nu e prea grozavă, de cele mai multe ori. Braud explică că AGP nu va interveni ca să întrerupă munca făcută, indiferent de daune, însă fac fotografii pentru dosarele lor și se oferă să revină ulterior, pentru consiliere.

Scopul, zic ei, nu e nicidecum să-i oprească pe sirieni din a conduce ei înșiși restaurarea propriilor artefacte. Mai degrabă vor să le ofere cele mai bune instrumente cu putință, ca să se decidă pe cont propriu cum vor să procedeze. „Țara asta va fi reconstruită pentru cei care locuiesc în ea”, spune un arhitect francez care a ales să-și păstreze anonimatul, dar care locuiește în Siria din anii 1980 și e consultant pentru Trustul Aga Khan. Cu el, Braud își pune în aplicare inițiativa de a instrui cât mai mulți localnici cu putință în pietrărie, un domeniu deosebit de important la Alep, un oraș construit în proporție de 80% din piatră tăiată și situat fix deasupra unei baze calcaroase.

Dincolo de souk-uri, Braud și arhitectul implementează și măsuri pentru restaurarea cetății din Alep, unde munca e în desfășurare, sub conducerea unor arhitecți sirieni, care lucrează cu Braud.

1544608358087-P1000476
Ușa Templului lui Bel din Palmyra, Siria

Cu toate astea, există o lipsă e coordonare între diverșii actori implicați. Deloc surprinzător, refacerea istoriei culturale a Siriei a devenit o problemă politică. „E în continuare o zonă de război, cu mai multe părți interesate, iar fiecare încearcă să răstoarne situația în avantajul său”, spune Braud. „Din punct de vedere politic, e complicat și, din moment ce în Siria încă nu s-a găsit o soluție, o să rămână la fel.”

Această părere e împărtășită și de Trustul Aga Khan, care consideră că restaurarea nu e doar o provocare la nivel individual sau național, ci și o necesitate internațională, din moment ce o parte dintre monumentele vizate sunt clasate ca Situri din Patrimoniul Internațional.

„Monumentele astea au văzut destule regimuri politice", îmi spune Gaël Hamon. „Pentru noi, sunt importante monumentele și cultura pe care o poartă. Acestea au nevoie de noi și indiferent ce se va întâmpla, vom continua să muncim pentru ele.”

Articolul a apărut inițial pe VICE FR.