FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Faceți cunoștință cu tipul care s-a împușcat accidental în inimă cu un pistol de cuie

Cel mai norocos om din lume trăiește în Minnesota în momentul de față. Și-a tras ditamai cuiul în inimă și a supraviețuit.
4.10.13

Eugene Rakow, tâmplarul de 58 de ani care și-a tras cuiul ăsta direct în inimă. Fotografii din arhiva fiicei lui, Naomi Rakow.

E nașpa să-ți intre în deget o așchie de cinci centimetri când dai la rindea. E nașpa rău să-ți strivești degetul cu un ciocan. Dar să te împuști din greșeală cu un cui în inimă e o chestie care te face să te întrebi ce dracu' faci cu viața ta și de ce te afli într-o situație în care așa ceva e posibil.

Publicitate

Eugene Rakow e un tâmplar în vârstă de 58 de ani care locuiește în St. Bonifacious, Minnesota. Nu vă simțiți prost dacă n-ați auzit de el, e un orășel cu 2 283 de oameni. Vinerea trecută, Eugene își ajuta vecinul să construiască o platformă când a făcut o mică greșeală și și-a tras un cui galvanizat de opt centimetri direct în inimă. Ce e mai rău e faptul că Eugene nu are asigurare medicală, are șapte copii și nici n-a făcut școală. Din fericire, fata lui, Naomi, i-a deschis un cont de Paypalunde oamenii pot face donații ca să-l ajute să plătească facturile medicale.

Întâmplarea a devenit o mică legendă locală, iar eu sunt fascinat de lucrurile macabre, așa că am vrut neapărat să stau de vorbă cu Eugene. Am contactat-o pe Naomi pe Twitter și ea, care e super drăguță, m-a pus în legătură cu tatăl ei, pentru că voiam mult de tot să știu cum e să-ți tragi un cui în propria inimă. L-am sunat pe Eugene și am aflat că are mai mult curaj într-o cameră a inimii găurită decât am eu în tot corpul.

VICE: Salut, Eugene. Am citit în Minnesota Star Tribune că ești tipul care s-a împușcat în inimă cu un cui.

Eugene Rakow: Da. Construiam o platformă pentru un vecin și împușcam cuie undeva la nivelul pieptului. Împingeam cuiul în sus și aveam brațele ridicate în aer. Și deodată pistolul a sărit și m-a lovit și cumva mi-a tras un cui în inimă.

Nu înțeleg. Ți-a sărit din mâini?

Nu chiar. A sărit în aer și l-am prins. Când greutatea pistolului m-a lovit în piept, aveam încă degetul pe trăgaci.

Publicitate

Ai zice că ai apăsat pe trăgaci și ți-ai tras singur cuiul în inimă?

Nu chiar. Țineam apăsat trăgaciul când băgam cuiul în lemn, iar chestiile astea au un recul puternic, sunt totuși arme. Așa că atunci când a sărit și m-a lovit, s-a descărcat din nou și m-am împușcat în inimă.

Cât de mare e cuiul?

Are vreo opt centimetri.

Dumnezeule. L-ai păstrat?

Da, i l-au dat soției mele, așa că încă îl am.

Cuiul, împreună cu telefonul lui Eugene, ca să vă faceți o idee în privința mărimii. Imaginați-vă cum e să-ți treacă așa ceva prin inimă la viteză maximă.

Care a fost prima ta reacție când ți-ai dat seama că te-ai împușcat în piept?

Primul lucru pe care mi l-am spus a fost: „Maaamă, că prost mai sunt. Nu-mi vine să cred că am făcut așa ceva.” Apoi mi-am dat seama că mă împușcasem chiar în piept și că probabil era grav. Știam că trebuia să ajung repede la spital. M-am gândit că dacă m-am lovit în inimă sau plămâni, o să sângerez până mor. Am sunat-o pe nevastă-mea și i-am zis să vină repede că mă împușcasem în piept. Respiram foarte greu deja.

Din cauză că aveai cuiul în inimă?

Poate. Dar eram și în stare de șoc. Era o durere arzătoare, mai ales când mă mișcam. Simțeam ceva foarte ciudat, parcă îmi scrâșnea ceva în inimă.

Deci simțeai cuiul cum se mișcă?

Da. Simțeam și rana, care scârțâia ca un os rupt când încercam să respir. Doctorii mi-au spus că îmi intrase cuiul în „zona morții”. Orice se întâmplă în zona aia, nu supraviețuiești aproape niciodată.

Radiografia inimii lui Eugene făcută la spitalul Abbot Northwestern din Minneapolis.

Cum au reacționat cei din jurul tău?

Publicitate

Nevastă-mea se panichează destul de ușor, așa că a început să plângă în drum spre spital. I-am spus să se controleze, pentru că trebuia să ajungem urgent. Când am ajuns acolo, au trebuit să-mi taie cămașa. Chirurgul mi-a spus că vor trebui să opereze rapid.

Ți-au făcut o micro-operație?

Nu, a fost exact aceeași procedură ca în cazul operației pe cord deschis.

Cred că în momentul ăsta treceai prin niște dureri incredibile.

Nu era chiar așa de rău. Nu prea puteam respira, dar nu curgea așa de mult sânge. Cuiul a străbătut două camere ale inimii, dar sternul îl oprise și nu trecuse până la capăt. Nici măcar nu vedeam capătul cuiului, era îngropat adânc în carne. Îmi ratase arterele principale cu doi milimetri, iar doctorii mi-au spus că dacă mi-ar fi nimerit o arteră, aș fi murit pe loc.

Pieptul lui Eugen, după operație.

Mai văzuseră ăia de la spital așa ceva?

Nu. Mai văzuseră răni de glonț, dar nu de cui. Doctorul mi-a spus să-mi iau un bilet la loto, pentru că sunt cea mai norocoasă persoană pe care a văzut-o în viața lui.

Cum te simți acum, după ce s-a terminat coșmarul? Pari destul de relaxat.

Mă bucur că nu m-am panicat. Când se întâmplă așa ceva, trebuie să-ți păstrezi calmul și să faci ceea ce trebuie. Dacă nu, le faci situația și mai grea celor din jur, care vor să te ajute. Și la spital mai spuneam glume, ca să-i înveselesc pe ceilalți.

Ce glume?

Eh, nu e potrivită de zis.

Publicitate

Haide!

M-au întrebat dacă fumez și le-am zis: „Doar după sex sau dacă merg prea repede.”

Ok. În încheiere, ai vreun sfat pentru altcineva care s-ar putea să se împuște vreodată cu un cui în inimă?

Da…ăăăă…Să nu facă așa ceva.

_Eugene a fost foarte calm în timpul acestui chin. Ar fi frumos să-l ajutați să-și achite facturile medicale – puteți dona în contul de Paypal deschis de fata lui, Naomi, asociat cu adresa de mail: _: naomi.rakow@hotmail.com.__

Urmăriți-l pe Ben pe Twitter: @b_shap

Traducere: Oana Maria Zaharia

Citește și:
La scalpat
Am fost martor la cel mai bolnav accident auto din istorie
Ghid de supravieţuire: în lipsă de SMURD, îngrijire medicală cu pulanul
Prietenul nostru şi-a luat scalpul