FYI.

This story is over 5 years old.

High hui

La Agapia exponatele din muzeu au devenit Cutia Milei

Fotograful nostru Dorin Moldoveanu a mers şi el în tur şi ne-a povestit ce minunăţii a văzut în drumul său.

Pe la începutul lunii trecute cei de la Club Electroputere au organizat un tur al ţării de o săptămână pentru 20 de persoane implicate într-un fel sau altul în arta românească. Au vizitat zeci de oraşe din Muntenia, Transilvania, Maramureş şi Moldova, unde au făcut fiecare experimente artistice dubioase pe care le vom vedea într-un vernisaj. Fotograful nostru Dorin Moldoveanu a mers şi el în tur şi ne-a povestit ce minunăţii a văzut în drumul său.

Publicitate

Ziua a 6-a: Suceava - Gura Humorului - Mânăstirea Voroneţ - Mânăstirea Humor - Fălticeni - Cetatea Neamţului - Mânăstirea Sihăstria - Valea Largului -Lacul Izvorul Muntelui - Cheile Bicazului - Lacu Roşu - Gheorghieni -Izvorul Mureşului (cazare);

Ziua a 7-a: Tuşnad - Lacul Sf. Ana - Sf. Gheorghe - Braşov – Bucureşti.

După plimbarea în jurul hotelului din Suceava,am plecat de dimineață spre alte mânăstiri, alte interdicții, alți turiști și alte fețe bisericești. La Agapia am întâlnit un călugăr sihastru (cred că i se spune moş Grigore), care m-a inspirat să-mi cumpăr și eu un palton Matrix de oaie, doar că nu aveau mărimea muscă și arăta pe mine ca pe un somalez.

Am găsit aici o hartă a punctelor de lucru ale capitalismului duhovnicesc. Am văzut de curând o statistică uluitoare care zicea că, în România, se închid zilnic trei școli, dar se inaugurează o biserică nouă la două zile. În stilul ăsta nepoții noștri vor învăța să citească din ceasloavele pline de muște ale lui Creangă, iar moș Grigore le va altoi cratime pe spinare cu ciomagul sfințit. Sau poate atunci se va face și un traseu pentru turiști dornici să viziteze ultimele școli.

Am intrat în muzeul Agapia să vedem și niște cultură, căci biserica a fost pentru mulți ani un leagăn de civilizație. Am admirat o icoană pictată de Nicolae Grigorescu cu Mântuitorul și bila lui de bowling preferată, o colecție de palete de pingpong de la primele campionate inter ecumenice și biciul fermecat.

Publicitate

Era în muzeu și o minunată machetă din sidef într-o vitrină de sticlă cu un colț de geam spart. Prin acest orificiu-capcană oamenii îndesau bancnote, de parcă nu le era suficient câte dăduseră la intrarea în mănăstire, în muzeu, pe pomelnic şi pentru cutia milei. Au simțit că mai au niște iertare de cumpărat. Mi-am făcut o cruce mentală și i-am iertat, căci sunt îndoctrinați de mici.

În Târgul Neamț am văzut supermarketul Geneza, în Piatra Neamț supermarketul Cosmos. Pentru liniștirea populației și pentru că se poartă programarea neurolingvistică, în zonă s-au introdus sacoșe cu I <3 UE și simbolistici d-astea de România Mare.

Pe cheile Bicazului am observat niște măsuri nepopuliste de deblocare a țării din situația actuală. Sau poate că e vina căutătorilor de fier vechi, contrabandiștii de cupru. Tot ce pot să fac e să speculez.

La Izvorul Mureșului nu exista niciun magazin, dar existau sportivi români în cantonament care făceau chestii ancestrale precum focul, cu băncile pe care le găseau nebatute în cuie prin complexul sportiv. A doua zi, artistul cinstit Tudor Bratu se întreba cu voce tare, eventual la microfon, dacă a asistat la un foc de tabără sau la un incendiu.

Tot el a fost și cel care a revenit obsesiv cu întrebarea: „Cine nu și-a plătit consumația la cina din Suceava, că au ieșit cu 50 de lei mai puțin la notă?!” Așa că, la poza finală de grup, am fost unii cu mâinile în buzunarele altora. Apoi am făcut baie în lacul SF (Sfânta Ana), după ce ghidul ne-a spus că acei care se scaldă aici, nu mai mor în anul respectiv.  Pe final de jurnal le mulțumesc organizatorilor, Club Electroputere Craiova, că au fost minunați dându-și interesul să se simtă bine chiar și cei mai fițoși dintre noi. La anul, nu ezitați să vă băgați.

Anterior: Ne-am pierdut prin Pantelimonul Sucevei