Paradisul ierbii nu vrea legalizare

O cultură de iarbă în districtul Humboldt, California.

În capătul nordic al Californiei, după un zid de conifere imense, se găsește lumea ciudată a districtului Humboldt. Cu o populație formată dintr-un amestec de hipioți și fermieri, e una dintre cele mai deosebite comunități de agricultori din America, pentru că 30.000 de oameni (peste o cincime din populația Humboldtului) se ocupă de cultivarea marijuanei.

În toată nebunia cu votarea legii legalizării canabisului în California în 2010, exista o etichetă lipită pe toate camionetele, barăcile și fermele din zona asta extrem de împădurită și retrasă, care spunea: „Salvați districtul Humboldt - Lăsaţi iarba ilegală!” Viața majorității cetățenilor din Humboldt depinde de ea, de aceea experţii cred că, dacă iarba ar fi legalizată în California, lucru  care probabil o să se întâmple cel târziu din 2016, prețul ierbii din Humboldt va scădea.

Plantele s-au imbinat atât de bine cu economia locală, încât experţii estimează că o pătrime din toți banii făcuți în Humboldt vin din cultivarea marijuanei. Și pentru că mulți dintre crescători nu plătesc taxe şi nici nu folosesc bănci, pentru că își îngroapă banii în pământ, în tuburi de plastic și sticle, serviciile locale sunt întreținute de banii veniți din marijuana, care sunt folosiți pentru cumpărarea pompelor de incendiu și pentru susținerea postului local de radio, a  două mall-uri și a unei școli mici.

Stickerele pe care localnicii din districtul Humboldt le lipeau pe mașini.

Lumea din spatele „cortinei de conifere”, după cum o numesc localnicii, nu seamănă cu nimic altceva din Statele Unite. Magazinele și restaurantele recunosc că supraviețuirea lor depinde de banii pe care iarba îi aduce în zonă. Şi s-au construit saloanele de manichiură pentru  grupul de femei tinere, cunoscute ca „prințesele ierbii” sau „prostituatele ierbii”, cum li se spune pe la spate, care se cuplează cu traficanții care dau pe afară de bani. După cum susține un crescător, „Legalizarea marijuanei ar fi cel mai devastator eșec economic din istoria plină de suișuri și coborâșuri a Californiei nordice.”

Desigur că există și o parte întunecată a acestui paradis al ierbii. Raidurile poliției, deși sunt mai rare decât erau în anii 1980, pot confisca recolta completă a unei familii. Apoi sunt infractorii, pentru că, aici, cei care dau năvala în case înarmați cu pistoale nu se deranjează pentru niște laptopuri sau televizoare. La fel ca poliția, ei preferă să le ceară oamenilor recolta de iarbă, care e mult mai profitabilă decât orice produs electronic. Într-o razie recentă, un cuplu de bătrâni la vreo 60 de ani care „ieşiseră la pensie” au fost  ușurați de peste trei kilograme de marijuana procesată după ce un individ cu pistol a intrat peste ei în casă. Dintre cele 38 de infracţiuni din Humboldt, care au avut loc între 2004 și 2012, 23 aveau legătură cu drogurile.

Ca să aflu mai multe despre economia misterioasă a drogurilor, am vorbit cu jurnalista Emily Brady, care a locuit pentru un an în spatele cortinei de conifere ca să scrie o carte, Humboldt: Viața din frontiera americană a ierbii. 

Cannabis din Humboldt.

VICE: Bună, Emily. De ce se întâmplă asta în Humboldt?
Emily Brady:La sfârșitul anilor '60, respectiv începutul anilor '70, câțiva dintre hipioții tineri din districtul Haight Ashbury din San Francisco au luat parte la mișcarea „înapoi la origini”, care presupunea să pleci de la oraș, să îți crești propria mâncare și să-ți construiești singur casa. Mulți dintre ei s-au mutat în California de nord. Când au ajuns în Humboldt au găsit acest loc frumos, în care pământul era ieftin, așa că și-au construit niște cocioabe. Hipioților le plăcea să fumeze iarbă, de aceea unii au luat semnițe de la iarba lor mexicană și le-au plantat alături de legume în pământ.

În perioada asta, guvernul american a sponsorizat o inițiativă de stropire a recoltelor de marijuana din Mexic, de unde majoritatea americanilor se aprovizionau cu iarbă la acel moment. Așa că hipioții au creascut iarbă, mai întâi pentru ei, iar apoi o vindeau prietenilor în oraș. Industria ierbii din Humboldt a început exact când industria de exploatare forestieră intra în declin. Inițial, majoritatea hipioților n-aveau niciun ban și trăiau din ajutoare sociale.

Când s-a transformat totul într-o afacere așa de mare cum e în ziua de azi?
Ceea ce a schimbat cu adevărat industria mică a ierbii din Humboldt a fost introducerea  tehnicii  de creștere sinsemilla („fără semințe” în spaniolă), în care scoți toate plantele masculine. Astfel femelele se poate spune că devin frustrate sexual și produc multă rășină în speranța că vor prinde polenul masculilor. Rășina conține THC, care te amețește. Sinsemilla este puternică și de aceea primești mai mulți bani pentru ea, așa că toți s-au apucat să o cultive imediat. Nu existau prea multe intervenții ale guvernului în anii 1970, pentru că războiul pentru droguri încă nu începuse, așa că oamenii s-au gândit că e o cale ușoară ca să-și câștige traiul în păduri.

Mulți dintre fermierii și tăietorii de lemne au migrat în industria marijuanei, pentru că au văzut în ea o oportunitate numai bună de scos bani. La început a existat această discrepanță culturală care apărea între fermierii curați, care mergeau la biserică, și hipioți, care aveau părul lung și moravuri ușoare. Iar apoi începi să vezi stickere lipite pe camioane, care spuneau: „Alt tăietor de lemne a trecut la iarbă.” Mulți dintre tăietori voiau să-și păstreze locul de muncă, dar nu prea mai aveau unul , așa că creșterea ierbii a fost șansa lor să rămână în zona pe care o iubeau.

O recoltă de marijuana în una dintre pădurile din Humboldt.

Cum e Humboldt?
E un loc frumos, plin de sălbăticie și slab populat. Când mergi înspre nord dinspre San Francisco, treci printr-o pădure de conifere și chiar simți că treci frontiera. Mulți dintre oamenii de aici sunt foarte independenți, adică nu sunt racordaţi la reţeau de electricitate, ci folosesc panouri solare și energie eoliană. Și-au construit propriile școli, iar câțiva voluntariază ca profesori. Și-au bătut până și propria monedă. Nu o folosesc cu adevărat, dar a existat o inițiativă ca să-și facă propria monedă. E cel mai independent loc pe care l-am găsit în Statele Unite.

Ce e un „hipneck”?
Asta e denumirea pentru hibridul incredibil dintre hipiot și ţărănoi (redneck), mai exact, pentru copiii hipioților și ai tăietorilor de lemne care au devenit ceva obişnuit de când industria marijuanei a ajutat la depășirea diferențelor culturale. Un „hipneck” tipic este un băiat sau o fată de la țară, cu un nume ca Cer Senin sau Curcubeu, care poartă blugi de firmă și conduce camionete până la recolta imensă de marijuana.

Ce pondere are marijuana asupra vieții de zi cu zi?
Pentru mine a fost cu adevărat o surpriză că exista acest loc în care economia depindea în întregime de iarbă. Băbuțe, soții, familii întregi care își câştigă pâinea din iarbă. În Humboldt, moneda locală e dolarul sau marijuana. E peste tot. Am fost la un eveniment pentru o strângere de fonduri la o școală, iar acolo licitau genți cu muguri de iarbă (folosite pentru hașiș), alături de eșarfe împletite și coșuri cu roșii. Face parte atât de mult din cultură, încât câteva dintre școlile și secțiile de pompieri chiar dau membrilor comunității marijuana ca s-o crească și să câștige bani de pe urma lor. Unul dintre cei mai mari crescători cu care am vorbit, mai exact un pompier voluntar, a lucrat pentru un bărbat care câștiga în jur de un milion de dolari pe an din iarna asta. Cu ceva ani în urmă, chiar și un fost prefect din districtul Humboldt a fost prins în timp ce creștea o recoltă de iarbă în perioada în care ieșise la pensie. Dar oamenii nu sunt sparți tot timpul aici, ci mai mult turiștii și muncitorii sezonieri sunt cei care ajung în starea asta.

Poliția care confiscă un balot de iarbă.

Am auzit că și postul local de radio a devenit complice?
Da, postul de radio, KMUD, oferă anunțuri pentru crescători oricând poliția antidrog e văzută în zonă. Când cineva vede elicopterele poliției sau un convoi de mașini care vin pe drumul de țară, ei imediat sună la postul de radio ca să-i anunțe, iar prezentatorul va da detalii exacte despre timpul și locul în care a fost văzută poliția. Multe dintre reclamele de pe KMUD sunt pentru lucruri ca produse pe care le iei ca să scapi de rășina de pe degete și au loc multe discuții despre tehnici de creștere a ierbii.

L-ai întâlnit pe Bob, șeriful extrem de strict din sudul Humboldt-ului. El ce crede despre toată iarba din zonă?
E un lucru acceptat de poliția locală, chiar și de Bob, că oamenii se ocupă cu creșterea marijuanei. Dar Bob a încercat să respecte regulile și să confiște plantele de la oamenii care nu aveau autorizație de creștere a marijuanei medicinale. Toată lumea știe că faza cu crescutul pentru piața medicinală e mai mult o șmecherie în California, pentru că sunt crescute în principiu pentru piața neagră. Bob s-ar enerva dacă oamenii ar profita de legislația medicală chiar față de el. Ar spune: „M-am săturat de căcatul ăsta cu iarba!” Ai situația asta ciudată în Humboldt în care polițistul, Bob, vrea legalizarea, însă majoritatea crescătorilor sunt împotriva ei.

Cine distribuie recolta în afara Humboldtului?
„Traficanţii” sunt un membri respectaţi ai comunității. Ei sunt văzuți ca ambasadori ai lumii de afară. Ei fac afacerile cu persoana din oraș și riscă să fie prinși sau înșelați sau chiar mai rău. Când unul dintre traficanții principali din Humboldt a murit acum câțiva ani, a fost o mare jale la înmormântare pentru că el era cel care distribuia marfa și aducea banii în comunitate. Știu un traficant care e un fost tăietor de lemne, de altfel un bărbat onest, drăguț și generos, al cărui tată e un veteran decorat din Al Doilea Război Mondial, ajuns la 80 de ani și care crește tot iarbă.

Iarba locală în timp ce e procesată.

Ce efect ar avea legalizarea asupra Humboldtului?
Cât timp e ilegală la nivel federal, întotdeauna va exista o piață neagră. De când a devenit legal să crești plante pentru marijuana medicinală, piața a început să dea pe afară, iar prețul ierbii a scăzut. Dar o legalizare completă a ierbii ar însemna că prețul ei ar scădea și mai mult. Un prieten de-al meu a câștigat 6 mii de dolari pe aproape 500 de grame la începutul anilor 90, iar acum ia în jur de 1200 de dolari pe aceeași cantitate. Dacă piața neagră pe care Humboldt se bazează va dispărea, există o ipoteză conform căruia iarba ar putea ajunge la 500 de dolari pentru aproximativ 500 de grame.

Toată lumea e împotriva legalizării?
Nu, comunitatea e divizată. În jur de 60% au votat împotrivă, în timp ce 40% pentru. O femeie, care s-a mutat în Humboldt în urma mișcării înapoi la origini din anii '70 și s-a apucat de crescutul marijuanei, a votat pentru legalizare pentru că, deși din asta își câștigă traiul, vrea ca planta să fie permisă de lege. Dar fiul ei a votat împotriva legalizării, pentru că depinde în întregime de ea ca să supraviețuiască și nu știe ce altceva ar putea să facă. Nu a avut niciodată un cont bancar, nu a plătit taxe şi nu a învățat ceva. Tot ce știe e cum să crească iarbă.

Ce vor face oamenii dacă e legalizată?
Mulți oameni sunt speriați că economia și piața vor da faliment, iar ei nu știu ce vor face ca să câștige bani. Oamenilor le e teamă că această industrie, pe care au construit-o cu mâinile goale, chiar din pământ, le va fi luată, exact cum producția de alcool a fost confiscată de la cetățenii din State și Canada, care se ocupau cu traficul de spirt distilat, după interzicerea alcoolului în America. Ei își fac griji că nu vor mai avea vreun loc în lumea nouă, legală, care va urma să apară. Le e teamă că vor fi nevoiți să se întoarcă în oraș și să-și abandoneze casele și pământurile. Unii vor continua să crească iarbă, pentru că asta e tot ce știu să facă și de aceea vor fi nevoiți să crească mai mult și le va fi greu să-și câștige traiul.

Alții sunt foarte entuziasmați de oportunitățile pentru reclamă și turism care vor apărea odată cu legalizarea. Unii oameni abia așteaptă să atârne un semn mic în fața casei lor pe care să scrie „Marijuanarie.” Ei urmăresc să finanțeze istoria Humboldt-ului și numele său. Cred de asemenea că unii dintre marii crescători vor găsi o cale ca să scoată beneficii de pe urma sistemului legal și să aibă și succes.

Dar de dragul majorității crescătorilor din Humboldt, sper să existe o piață undeva pentru marijuana organică, crescută în curte, care le-a adus de altfel și faima, pentru că e dificil în ziua de azi să îți câștigi existența în America rurală. Ei sunt cei mai bogați fermieri din istorie, dar doar pentru că ce cresc ei e ilegal.

Mulțumesc, Emily.

Max Daly este co-autorul romanului Narcomania: How Britain Got Hooked on Drugs. Urmărește-l pe Twitter: @Narcomania

Traducere: Dana Alecu