FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Femeia care vrea să trăiască cu apă, ceai și lumină timp de 100 de zile

Naveena Shine: „Cred că filosofia asta de viață poate salva lumea, dar dacă lumea nu e interesată să fie salvată, e treaba ei.”
18.6.13

Curele cu sucuri naturale sunt pentru blegi. Naveena Shine, o britanică în vârstă de 65 de ani, e în toiul unui maraton de postit de 100 de zile în timpul căruia consumă doar apă, ceai, aer și ceva ce ea numește „lumină”, o substanță spirituală nebuloasă care ea crede că o va ajuta să supraviețuiască. Naveena, care a început acest experiment pe 3 mai, urmează îndeaproape principiile autotrofiei, credința care susține că oamenii pot supraviețui consumând doar lumină. Alți practicanți anteriori au murit de înfometare, dar Naveena pare să fie mai practică decât ei (bea ceai, totuși) și e obișnuită cu experimente de rezistență a corpului – în 1997 a intrat în Cartea Recordurilor  pentru că a mers peste un foc de vreo 900 de grade. Îi puteți urmări proiectul „Trăind cu Lumină” pe Facebook și pe YouTube. Se înregistrează constant cu opt camere pe care și le-a instalat în casa din Seattle, Washington. Am sunat-o vineri să văd cum merge treaba.

VICE: Cum ți-a venit ideea să faci asta?

Publicitate

Naveena Shine: Toată viața mi-am pus întrebări de genul “Care e adevărul?” „Ce e real?” „Cine sunt?” Când am auzit de posibilitatea asta, că am putea trăi doar cu lumină, mi-am dat seama ce descoperire importantă ar fi dacă ar funcționa. Am făcut tot ce voiam în viață. Apoi am întrebat universul dacă are să-mi dea ceva de făcut pentru el. Răspunsul a venit câteva luni mai târziu, în același timp cu uraganul Sandy. Mi-am dat seama că ar fi ceva foarte important pentru lumea în care trăim, așa că am hotărât să încerc.

Unde ai auzit prima dată despre autotrofie?

Am auzit despre asta toată viața. Chiar cunosc o persoană care a trăit cu lumină trei ani de zile. Mi se părea posibil, așa că mi-am zis: „De ce nu?”

Ai rezistat șapte săptămâni fără mâncare. Cum te simți?

Am avut niște greutăți cu bila. În unele zile nu mă simt bine, dar în majoritatea zilelor sunt ok. În ultimele zile m-am simțit foarte energică și înviorată. Cred că e normal să ai probleme când se întâmplă schimbări în corp, dar niciuna n-a fost serioasă.

Mulți oameni vor să știe cum de ești încă în viață în momentul de față.

Nu cred că știu să răspund la asta. Au trecut 36 de zile fără mâncare. Nu trec prin experiențele la care se așteaptă lumea. Uneori nu mă simt bine, dar în ultimele zile m-am simțit plină de energie. Ce să zic? Are mare legătură cu conștiința: nu mă gândesc niciodată că nu pot face asta. Știu că s-ar putea să nu reușesc și accept asta, dar chiar cred că e posibil. Orice am făcut în viața asta, au fost oameni care mi-au spus: „Nu, nu poți s-o faci. O să mori, o să-ți faci rău.” Dar niciodată n-am pățit nimic rău, așa că de ce să mă iau după concepția lor asupra realității și nu după a mea?

Publicitate

În afară de senzația evidentă de foame, cum e să trăiești fără mâncare?

Iubesc mâncarea. Îmi place aspectul ei social, îmi place eleganța ei și gustul. Și asta nu s-a schimbat. Nu vreau să mănânc în momentul de față pentru că așa simt în etapa asta a vieții mele. Nu am intenția de a nu mânca pentru tot restul vieții, e un factor psihologic mult prea important. Dar chestiile astea nu au impact asupra experimentului meu.

Acest experiment necesită o voință puternică. Ai un program zilnic?

Nu, fac ce-mi vine.

Nu te îngrijorează posibilele consecințe fizice ale acestui proces?

În primul rând, nu cred că vor fi prea multe consecințe. Dacă văd că îi fac rău corpului, că nu-mi mai funcționează bine organele, mă voi opri. Și o să-mi dau seama dacă îmi fac rău. Cred că oamenii care au murit de înfometare știau foarte bine că nu sunt într-o stare bună.

Să sperăm. Ai consultat vreun doctor în legătură cu experimentul?

Perspectiva unui doctor asupra vieții nu se potrivește deloc cu traiul prin lumină. Pur și simplu nu vor să încerce să înțeleagă așa ceva, nu intră în paradigma lor. Nu cred că un doctor i-ar sugera cuiva vreodată să încerce să calce peste cel mai fierbinte foc din lume cu picioarele goale.

Ai dreptate. Dar te gândești des la cei care au încercat experimentul ăsta și au murit?

Nu știu care a fost problema cu ei. Nu știu de ce n-au observat că erau pe moarte și nu știu de ce n-au făcut nimic să se salveze. Îmi pare rău că au murit, știam despre ei.

Publicitate

Familia și prietenii tăi ce au zis despre asta?

Nu sunt foarte încântați. Nimeni dintre ei n-a încercat așa ceva și nu li se pare posibil și-și închipuie că o să mor. Și poate greșesc sau poate au dreptate. Vom vedea. Asta înseamnă un experiment.

Care e următorul pas dacă reușești?

Dacă fac asta timp de 100 de zile, depășesc momentul în care alții au murit și cred că voi dovedi că această filosofie de viață merită investigată. Nu vreau decât să deschid ușa spre o dimensiune nouă. Nu știu cine voi fi în ziua 100. Când mănânci mâncare, ai o altă perspectivă asupra vieții. Voi avea gânduri, idei și gusturi diferite dacă trăiesc cu lumină. Și nu știu ce va însemna asta pentru viața mea. Cât despre public, e treaba lor cum interpretează asta. Vreau doar să transmit lumii că așa ceva e posibil. Și apoi lumea va face cum consideră. Cred că filosofia asta de viață poate salva lumea, dar dacă lumea nu e interesată să fie salvată, e treaba ei.

@Amierjeski

Traducere: Oana Maria Zaharia