Call of Ctulhu e un joc de groază care-ți va spulbera somnul

Chiar şi într-o prezentare timpurie, pre-alfa, care-i făcută doar din artwork de umplutură și-n care trebuie să umpli golurile din imaginație, jocul Call of Cthulhu, realizat de cei de la Cyanide Studio pare tentant.

Jocul, care se petrece în universul straniu al lui H.P. Lovecraft și e programat să apară în 2017, este o reinventare a jocului pe hârtie cu același nume apărut prin 1981. El va avea în prim plan creaturi înspăimântătoare, groteşti şi va testa nervii jucătorilor în timp ce aceştia vor aluneca înspre nebunie, speriaţi ireversibil de către supranaturalul extraterestru ce se stabileşte peste o lume pe care au crezut că o cunosc. Dar, există un cuvânt care a fost exclus special de lead designer-ul Jean-Marc-Gueney şi de designerul narativ Maximilian Lutz: „horror".

„Multă lume ne-a întrebat dacă acest joc va fi ca Amnesia sau Outlast, jocuri de genul ăsta", spune Lutz, după ce mi-au făcut turul biroului lor din Paris. „Acele jocuri sunt cu adevărat jocuri horror. Cât despre noi, vrem să reproducem atmosfera unui joc horror, dar nu întotdeauna. Vei putea să îţi mai tragi răsuflarea în acest joc, nu va fi stresant. Desigur, în unele părţi, nu vei fi deloc încântat că te afli acolo. Dar acest joc nu se bazează pe chestii înspăimântătoare care-ți sar în cap, ci tindem mai mult înspre atmosferă."

„Exact" adaugă Gueney. „Este un joc de investigaţii ce se petrece în universul lui Lovercraft. Asta înseamnă că vei întâlni creaturi oribile şi va trebui să îţi dai seama cum să le învingi. Dar nu este un joc horro, este unul de investigaţii ce are loc într-un univers specific."

Cyanide deţine licenţa oficială Call of Ctulhu, cea ce înseamnă că acest joc este mult mai apropiat de jocul de roleplay lansat în 1980 de către Chaosium decât de romanele sau nuvelele scrise de Lovercraft. Scrise între 1917 şi 1935, mai multe dintre operele scriitorului sunt combinate ca să creeze „Mitologia Ctulhu",un univers ficţional populat de entităţi cosmice şi deitati antice, pe care mai mulţi autori continuă să le exploateze pentru inspiraţie.

Multe jocuri video se bazează pe mitologia Ctulhu. Bloodborne, lansat în 2015, are şi el partea lui de coşmaruri inspirate din Lovercraft care afectează jucătorul. Jocul survival-horror memorabil Alone in the dark, din 1992, a fost influenţat mult de universul Ctulhu. Și jocul de Gamecube, Eternal Darkness: Sanity's Requiem, lansat la un deceniu după aia, îți sugera faptul că avatarul controlat de tine înnebunea din cauza viziunilor din jurul său.

Call of Cthulhu: Dark Corners of the Earth, dezvoltat de către fostul studio Headfirst Productions şi lansat de Bethseda în anul 2005, se baza pe povestea lui Lovecraft, The Shadow Over Innsmouth, dar reducea povestea Celor din adâncuri şi puterea lor asupra micului oraş din Massachusettes la un shooter first-person al dracului de greu şi plin de probleme. Nu zic că jocul nu reproducea bine anumite aspecte ale universului, dar faptul că era prea dificil a fost cel mai mare defect. Mulți fani Lovecraft n-au putut să ajungă la punctul culminant al jocului.

Jocul celor de la Cyanide este diferit. Nu doreşte ca jucătorul să dea greş. Centrul acestei experienţe o reprezintă povestea jocului, ancheta, care îl atrage prima pe personajul principal al jocului, Edward Pierce, un veteran din primul război mondial, crescut în Boston şi devenit detectiv particular, în comunitatea mică de pe insula Darkwater. El se afla acolo ca să descopere adevărul din spatele morţii artistei Miriam Hallows, mutată recent pe insulă. Anul este 1924, prohibitia era în floare, iar acele lucruri bizare pe care le observă Pierce cu coada ochiului nu pot fi puse în seama consumului de alcool. E clar că nu este în regulă ceva cu acest loc, cu această realitate.

„În romanele clasice, universul lui Lovecraft se bazează mereu pe o persoană obişnuită care începe să descopere ceva mai mult, ceva dincolo de această lume" explica Gueney. „Iar dincolo de această lume, există monstruozități. Vrem să prezentăm jucătorilor viziunea lui Lovercraft. Deci, începi jocul ca unul clasic de investigație, dar imediat ce ajungi pe insulă, îţi dai seama că există mai mult de atât. Există multe lucruri care depășesc realitatea pe care o vezi."

„Adevărata problemă a universului lovercraftian este că, în momentul în care începi să percepi această realitate, acest adevăr real, începi să înnebunești," continua Lutz. „Pentru că nu eşti pregătit să vezi asta ca om. Până şi sunetul ce îl produc aceste creaturi, până şi limba pe care o vorbesc, nu sunt făcute să fie auzite de oameni. Deci, toate personajele lui Lovercraft înnebunesc de-a binelea."

Iar nebunia reprezintă cel mai mare risc în Call of Ctulhu, pentru jucător. „Există un sistem de sănătate mintală, iar misiunea începe cu el plin," spune Gueney. „Trebuie să te descurci cu el pe parcursul jocului. Dacă scade la zero, ai pierdut. Între misiuni, îţi poţi recupera o parte din sănătatea mintală, ai un adăpost unde poţi lua o pauză. Așa funcționează sistemul de sănătate mintală. Dar, când îl refaci, nu se va recupera complet, la valoarea iniţială cu care ai început, deci vei avea din ce în ce mai puţină pe măsură ce înaintezi în joc, ceea ce-l face mai dificil."

Din păcate pentru Pierce, faptul c-o iei uşor razna este esenţial pentru a progresa în jocul celor de la Cyanide. Va fi nevoit să vadă anumite lucruri pentru a înţelege cu adevărat ce se petrece pe insula Darkwater, aşadar va trebui să sacrifice puţin din el pentru a avansa investigaţia. „Este un proces negociabil," susţine Gueney. „Eşti pus fata în faţă cu o situaţie: ştiu că există ceva mai mult decât pot vedea, decât pot percepe. Deci, vreau să ştiu mai mult, trebuie să ştiu mai mult, dar asta mă va costa. Mă va costa propria sănătate mintală."

Pierce poate vizita secţia de poliţie pentru a examina indiciile găsite pe insulă, unele le obţine din prieteniile cu locuitorii, pe care-i poate trimite în misiuni (nu că întoarcerea lor este garantată). Aici este în siguranță. „Nu vor fi monştri ce ies din dulap," spune Lutz. „Este o secţie normală, plină de agenţi de poliţie obişnuiţi cu care poţi vorbi." Apoi explică faptul că sistemul jocului de procesare a dovezilor şi de a ajunge la o concluzie nu a fost setat să pună jucătorul în impas.

„Nu prea poţi da greș cu părțile de invetigație. Povestea te va împinge mereu înainte. Dar noi chiar ne dorim ca jucătorul să se simtă inteligent în timpul anchetei. Vei avea o grămadă de documente de citit, multe întâmplări de descoperit, indicii de găsit. Iar, dacă jucătorii obțin toate documentele, au cam tot ce le trebuie pentru elaborarea anchetei. Jucătorii au multe răspunsuri de unde pot alege, dar dacă eşti atenţi la locuitorii insulei, vei pune mereu întrebările bune. Pune întrebările greşite, iar asta poate afecta relaţia ta cu celalalte personaje. Singurul lucru pe care vrem să-l știi e că s-ar putea să pierzi informații suplimentare despre caz."

Cea ce înseamnă că decizile tale din ancheta cazului lui Miriam Hallows nu vor avea vreun impact asupra deznodământului poveștii. Call of Ctulhu va începe la fel pentru toată lumea şi va avea acelaşi sfârşit.

Dar, cum ajungi din punctul A în punctul B o să varieze puternic de la un mod de joc la altul." Decizile pe care le faci sunt importante, şi va scoate la iveală cine te ajută," explica Gueney.

„Fiecare jucător va experimenta acelaşi final, dar cum ajung acolo depinde de deciziile lor personale."

Faptul că jocul e atât de accesibil ar trebui să le permită celor de la Cyanide să atragă jucătorii ce nu sunt încă familiarizaţi cu mitologia Ctulhu. „Vrem ca jocul să fie distractiv pentru toată lumea," declară Gueney, apoi Lutz adăugă: „Mulţi oameni ştiu doar cine este Ctulhu, monstrul face parte din cultura geek. Dar, bineînţeles, nu ne adresăm doar faniilor Lovercraft. Chiar şi cei ce nu au citit romanele se pot juca. Vom avea chiar şi un codex ce îi va ajuta pe începători să înveţe câteva lucruri, chiar şi lucruri ce nu vor apărea în joc, dar care vor fi folositoare în cadrul povestirii."

Personal, prefer mai mult jocurile horro ce prezintă o atmosferă continua de spaimă şi disconfort față de alea cu „sperieturi șoc" de doi bani. Iar, dacă mai şi învăţ despre lumea bizară a lui Lovercraft în timpul jocului, este un bonus. Cyanide nu produc Call of Ctulhu pentru a atrage jucătorii de seria din care s-au inspirat, dar Gueney recunoaște că, dacă jocul ajută la vânzarea câtorva cărţi în plus sau va crea mai mulţi fani lore-ului lui Lovercraft, „ar fi o recompensă pentru noi."

Este prea devreme să speculăm dacă munca studioului Cyanide va mări baza de fani ai lui Ctulhu (după cum se poate observa, nu prea există multe ilustraţii lansate public de care să ne putem bucura) dar, până acum, acest proiect horror unic face cele mai mișto lucruri nepotrivite.

Call of Ctulhu va fi lansat în 2017. Urmăreşte dezvoltarea jocului pe website-ul studioului Cyanide. VICE Gaming a dirijat acest interviu în Paris la „Le What's Next de Focus?" în pre-eveniment, cu transportul şi cazarea acoperite de Focus Home Interactive.

Traducere: Bogdan Cozmescu

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre gaming:
Lumea tragică și obsesivă a celor dependenți de jocuri video
16 jocuri video din 2016 pe care merită să le încerci
Ghidul VICE pentru jocuri video la facultate