Articolele despre probleme existențiale creează dependență

Am mai mulți prieteni pe Facebook decât îmi trebuie. Mulți dintre ei sunt niște persoane aproape necunoscute, cu care nu aș vorbi pe stradă. Iar cu câțiva dintre ei probabil aș face din nou cunoștință, dar, cu toate astea, citesc articolele pe care le distribuie.

Astea nu sunt articole la întâmplare, ci „self-help", cele care te bagă într-un vortex de auto-evaluare. Chiar dacă nu am mare lucru în comun cu persoana care a distribuit Cum să-ți distrugi viața (Fără să-ți dai seama), dacă are poze cu tipe care se uită melancolic pe geam, atunci o să-l citesc.

Îl citesc chiar dacă are multe aprecieri sau nu. O să citesc articolul chiar dacă nu recunosc numele persoanei care l-a postat. Fac asta pentru că mi-e frică să ratez ceva care mă va aduce mai aproape de fericire. Dacă Matilda, bloggerița din Wisconsin, care are o pasiune pentru cai, știe mai multe decât mine? Dacă întrebările retorice ale Matildei o să-mi inducă o epifanie?

Genul ăsta de articole, care analizează și evaluează propria noastră existență pentru a răspunde la întrebări de genul: „De ce ești prea anxios?" și „De ce relația ta devine o fantomă?", sau „De ce ți-e frică de propria inimă?", sunt motivul pentru care site-urile ca Thought Catalog, promovate pe social mediat, au devenit atât de populare, într-un timp atât de scurt.

Explorarea articolelor de „cum să" și „cum e prima oară când" există deoarece „chiar și cele mai cinice persoane simt lucrurile intens", cum a explicat pentru Time, Chris Lavergne, fondatorul site-ului Thought Catalog. Deci, cum a ajuns noua generație atât de sentimentală?

Psihologul Munira Haidermota atribuie nevoia noastră constantă de auto-dezvoltare pe seama faptului că suntem hiper-conștienți de propria imagine.

„Asta pare să fie la un anumit nivel, un fel de fenomen. Generația nouă a fost crescută într-o atmosferă de co-decizii și egalitate în relații, așa că evaluările de la alții sunt foarte importante pentru evaluarea sinelui." De asemenea, Haidermota spune că există o „încredere colectivă" care face noua generație să se simtă mai cu moț.

Life coach pentru noua generație, Caitlin du Preez, spune că principalul motiv pentru care tinerii îi cer ajutorul e lipsa satisfacției profesionale. Ea a observat că tinerii rămân în locuri de muncă dezagreabile pentru ei, deoarece simt presiunea externă de la prieteni și familie.

Proliferarea articolelor de genul „Mi-am dat demisia ca să călătoresc prin lume" pare să inducă sentimentul ăsta, dar du Preez nu sprijină astfel de conținut.

„Eu cred că e important să-ți urmezi visele, dar la fel de important e să ai o metodă realistă ca să le îndeplinești. Sunt ok articolele de genul «Mi-am dat demisia ca să locuiesc în Barbados și sunt cea mai fericită», dacă asta îți dorești cu adevărat, dar ai nevoie de un plan concret."

Du Preez consideră că noua generație e „trigger happy" atunci când vine vorba de distribuirea informației, care în general nu se transpune în acțiuni în viața reală. „În era internetului, când suntem bombardați cu atât de multă informație, trebuie să avem un discernământ mai mare a ceea ce este adevărat și ce induce o imagine falsă asupra realității."

Haidermota afirmă că supra-analizarea poate fi stagnantă. „Supra-analizarea ne poate opri din a acționa, în timp ce căutăm soluția perfectă. Poate avea un efect paralizant asupra dezvoltării."

Cu toate acestea, ambii experți confirmă faptul că prioritizarea vieții personale, în locul carierei profesionale, are un efect pozitiv asupra sănătății mintale, spre deosebire de generațiile anterioare. „Observ că atunci când tinerii știu că sunt nefericiți de situația curentă, conștientizează că nu trebuie să facă ce-au făcut și părinții lor. Nu trebuie să lucreze în același loc pentru 30 sau 40 de ani", spune Haidermota.

Afinitatea noastră pentru evaluarea sinelui și auto-dezvoltare ne face să fim persoane mai bune, potrivit lui Haidermota și lui du Preez.

„Noua generație a fost deseori descrisă ca «generația eu eu eu», adică una de egocentriști și narcisiști", spune Hairdermota. „Dar, în același timp, asta-i face mai progresivi în principiile și diversitatea lor de valori. Ei sunt foarte pasionați de egalitate și conștienți de auto-dezvoltare, ca să nu jignească un grup anume sau anumite valori."

Du Preez spune că explorarea sinelui prin comparații e o modalitate de a confrunta presiunea socială extremă, impusă de predecesorii noștri. „Eu consider că sistemul a fost creat pentru câștigul personal și putere individuală, fără a se concentra sau a ține cont de sustenabilitatea mediului și a sănătății noastre mintale."

„Vedem deseori cum generația nouă este atacată în media pentru că nu respectă regulile generațiilor anterioare, dar bravo nouă că ne-am redirecționat atenția și că am reușit să ne explorăm propriile sentimente, ca să fim altfel."

Urmărește-o pe Beatrice pe Twitter.

Traducere: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre generația nouă:
De ce generația noastră e lipsită de viață
De ce noua generație nu ar trebui să urmeze cariera visată în copilărie
Cum se vede noua generație de studenți români la medicină prin ochii profesorului lor