FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Am vorbit cu un tip condamnat pentru că deține sclavi în 2016

Orice stăpân de sclavi are impresia că face o faptă bună pentru sclavii lui.
20.10.16

Unele nume au fost schimbate pentru a proteja identități.

Comisarul independent specializat în sclavie Kevin Hyland a publicat recent un raport în care anunță că numărul actual al victimelor sclaviei moderne din Marea Britanie e de aproximativ 13 mii. În anii în care am predat prin închisori, am avut contact cu bărbați condamnați pentru crimă, abuz domestic sau jaf armat. Dar n-am dat niciodată peste un stăpân de sclavi. Prima oară când l-am cunoscut pe Stan, un bărbat între două vârste plimbat prin lume, lucram cu deținuți analfabeți. Învăța foarte repede, dar în scurt timp mi-am dat seama că citea mai bine decât voia să ne facă să credem și că probabil se folosea de curs ca să-și demonstreze statutul de cetățean model. În a treia noastră zi împreună, mi-a zis că a fost acuzat pe nedrept de cruzime față de animale. În ziua următoare a schimbat tactica și mi-a vorbit despre un conflict cu un fermier local răzbunător. N-am pus botul la niciuna dintre povești.

Publicitate

Câteva săptămâni mai târziu, am aflat că Stan fusese condamnat în urma unor acuzații că ar fi practicat sclavia modernă. Am fost șocat – nici măcar nu-mi trecuse prin minte posibilitatea asta. După ce am citit raportul lui Kevin Hyland și am fost șocat de informațiile găsite acolo, am hotărât să-l contactez pe Stan și să văd dacă are chef să stea de vorbă cu mine.

Ne-am întâlnit în fața celulei lui și Stan mi-a oferit un biscuit și o cafea. Cum știam că e împotriva regulilor închisorii să accepți orice din partea unui deținut, am refuzat politicos. N-am pierdut prea mult timpul și l-am întrebat direct ce fac oamenii ăia care trăiesc în niște anexe pe proprietatea lui. „Luam oameni care mureau de foame pe străzi și le dădeam mâncare și un acoperiș deasupra capului, a zis Stan. Să-ți zic despre un tip, Jonesy. Era slab ca o scândură când a venit la noi. O lună mai târziu, a venit la mine să-mi spună că nu s-a mai simțit așa de bine de ani de zile. Nu e chiar Hulk Hogan, dar nici nu e departe. Mi-a mulțumit cu lacrimi în ochi. Mi-a zis că și-ar fi dorit ca familia lui să fie la fel de bună cu el cum am fost noi. Nenorociții îl dăduseră afară în stradă pentru că trăgea pe nas. Noi nu judecăm oamenii și avem grijă de ei."

Da, dar poliția și tribunalul au altă părere, i-am zis. „Întreabă-l dacă i se părea că îl tratăm prost sau dacă îl țineam împotriva voinței lui. Era la noi de șase luni când a venit poliția", a zis Stan. „Nici nu vreau să mă gândesc pe unde o fi acum – fără casă, în frig, murdar. Aia nu e viață. N-ai deloc demnitate când trăiești așa."

Publicitate

Mi-era foarte clar că Stan era un tip carismatic. Am sânge romani în familie și recunosc tradiția de povestitor care îi vine ca o mănușă. Dar cum citisem detaliile sinistre despre cazul lui (bărbați care dormeau în hambare neizolate și infestate cu șobolani, fără acces la telefon și electricitate și fără salarii), știam că trebuie să-l presez ca să obțin niște răspunsuri mai sincere. L-am întrebat despre un individ de treizeci și ceva de ani, despre care procurorii au zis că avea dificultăți severe de învățare și care declarase că n-a fost plătit niciodată și că muncea câte 24 de ore fără să primească de mâncare.

„Vrăjeală. Așa i-au zis părinții să spună. Era cam greu de cap săracu, nu știa ce face. Muncea în fiecare zi munci mărunte. Nu toată lumea poate fi profesor sau om de știință", a zis Stan, cu un rânjet pe față. „Primea de lucru și avea un acoperiș deasupra capului. Viața nu e atât de complicată pe cât o fac oamenii să pară. Era un mod de viață simplu și fericit."

Citește și: Am vorbit cu o fostă sclavă sexuală a Statului Islamic

Și ce îmi poate spune despre acuzațiile că oamenii nu primeau de mâncare și sufereau de tot felul de boli?„Dacă voiau să meargă la cârciumă, nu-i ținea nimeni. Nu-i împiedicam să aibă o viață socială. Dar nici nevastă-mea n-avea de gând să stea să le gătească de mâncare dacă știa că o să facă mofturi și o să rămână nemâncată. Aici în închisoare e sclavie, toți le suntem sclavi nenorociților ăstora. E incredibil că au tupeul să mă numească stăpân de sclavi când ei se poartă aici cu noi în halul ăsta."

Publicitate

Poate că Stan avea dreptate în privința condițiilor din închisoare, dar era o încercare evidentă de a schimba subiectul. Știa cum să divagheze și să iasă din orice discuție neplăcută. Ca să îngreuneze și mai mult situația, un grup de colegi din aripa lui Stan s-au adunat în jurul nostru. Unul dintre ei e fiul lui Stan, Robbie. Era pentru prima oară în închisoare, a fost condamnat la câteva săptămâni pentru infracțiuni mărunte și bineînțeles că voia să vorbească în numele tatălui lui. Stan se uita la el și aproba din cap.

Citește și: Copiii care locuiesc și lucrează în cimitirele Indoneziei

„Toți băieții puteau pleca dacă voiau, dar n-au vrut. Nu stai undeva dacă nu-ți place", a zis Robbie. L-am întrebat pe Robbie cum reușeau oamenii să ajungă la cârciuma de la câțiva kilometri depărtare, pentru că Stan sugera că mergeau uneori acolo să mănânce și să bea o bere. „Treaba lor. Pe jos, bănuiesc." Dacă vreunul dintre ei ar fi anunțat că vrea să plece, l-ar fi dus cu mașina în oraș ca să poată lua un autobuz spre casă? „Nimeni nu ne-a cerut asta", a răspuns Robbie pe un ton brusc foarte serios, fără să zâmbească. Sigur.

Stan a râs și l-a îmbrățișat pe Robbie. „Știe băiatu' care-i treaba", a zis zâmbitor. Se vedea că îi plăcea atenția de care avea parte, dar și-a dat seama că îmi pierdeam răbdarea. A început să-i spună lui Robbie cum a învățat să citească de când era la închisoare și i-a vorbit la modul exagerat despre dedicația mea ca profesor. În acest timp, se uita la mine și-mi făcea cu ochiul. L-am întrebat dacă i se pare că a făcut ceva imoral sau de o etică îndoielnică. „Le-am zis băieților direct ce îi așteaptă și au fost de acord să se implice." Dar nu e adevărat, îi zic. „Nu crede tot ce citești", îmi răspunde el. „Numai minciuni scrise de nenorociți care au și ei o grămadă de lucruri de ascuns", mi-a zis și s-a întors în celulă, trântind ușa în urma lui.

Urmărește VICE pe Facebook .

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre sclavia modernă pe VICE:
Imigranții sunt ținuți sclavi pe culturile de canabis din Marea Britanie și Irlanda
Am fost într-unul din restaurantele secrete de sclave, din Coreea de Nord
Sclavii nord-coreeni construiesc staţiunile din Qatar de la Cupa Mondială