Chestii

Medicii irlandezi le distrugeau bazinele femeilor gravide, fără să le spună

Peste 1500 de femei irlandeze au trecut prin simfiziotomie, fără să știe sau să își dea acordul.
24 Aprilie 2016, 12:53pm

Simfiziotomia era o procedură chirurgicală de naștere, violentă și traumatizantă, care a fost efectuată pe multe femei irlandeze fără consimțământul lor. Iar guvernul vrea să șteargă urmele dosarelor medicale a celor care au suferit procedura.

Simfiziotomia este o procedură chirurgicală care trebuia să rămână în Evul Mediu. Operația brutală, care a fost introdusă în sala de chirurgie pentru prima oară în secolul 18, a continuat să fie practicată în Irlanda până în secolul al XX-lea.

O radiografie cu un pelvis normal. Fotografie via Wikimedia Commons

Se estimează că peste 1500 de femei irlandeze au trecut prin simfiziotomie, fără să știe sau să își dea acordul. În 1994, Spitalul Național de Maternitate din Dublin (SNM), a folosit această procedură în anumite cazuri, în care femeile aveau pelvisul prea îngust pentru o naștere normală.

Citește și: Taxa pe fiecare copil născut ar putea salva lumea de suprapopulare?

Operația în sine implică secționarea ligamentelor și cartilajului de îmbinare a pelvisului din timpul nașterii, care lărgește bazinul pentru a permite copilului să se nască. În unele cazuri, unele femei au avut osul pelvic tăiat cu fierăstrăul, chestie care le-a traumatizat pe viață fizic și psihic.

Deși practica a fost eliminată oficial în 1984, în jur de 200 de irlandeze, care au trecut prin procedura chirurgicală, sunt în viață și trăiesc cu repercusiunile negative ale acesteia. Rita O'Leary, o femeie în vârstă de 83 de ani, care a avut primul ei copil la SNM în 1957, ne-a vorbit despre procedură și faptul că nu și-a dat consimțământul.

„Când am intrat în travaliu, nu vedeam nimic pentru că stăteam întinsă pe spate. Nimeni nu m-a pus la curent cu ce urma să se întâmplă. Nu aveam nici o idee despre ce o să-mi facă și deodată am simțit un val intens de durere pe partea stângă. Mă așteptam să aud copilul plângând, dar nu am auzit nimic. Eram în agonie", își amintește O'Leary de atunci.

Pentru următoarele șase luni, ea nu a fost capabilă să meargă sau să își țină copilul în brațe fără să simtă durere. S-a mutat înapoi la părinți, care au ajutat-o să crească fetița.„Am avut dureri de spate pentru următorii 50 de ani. Șchiopătam încontinuu pentru că mă durea pelvisul. Mi-era greu să mă duc la toaletă și să am grijă de copilul meu cum trebuie. A fost foarte umilitor și singura mea consolare a fost în Dumnezeu, care am crezut că îmi testează credința".

Jacqueline Morrissey, un istoric care a început să investigheze practica în jurul anilor '90, dă vina mai mult pe catolicism decât pe logica medicală a lui Alex Spain, directorul SNM-ului până în anul 1948. Până atunci, părerea medicală generală era că: mai mult de trei operații cezariane sunt periculoase, iar următoarele sarcini trebuie evitate prin sterilizare sau contracepție. Spania considera asta inaceptabil, ne-a spus Morissey când ne-a vorbit despre operația de mutilare a sterilizării și dificultățile maritale rezultate.

Supraviețuitoarele simfiziotomiei la un protest. Fotografie via Supraviețuitoarelor Simfiziotomiei

Dar nu toată lumea este de acord cu această analiză. Unii doctori dezbat faptul că cei care critică procedura nu iau în considerare și schimbările din cultura medicală. Doctorul Peter Boylen, directorul Institutului de Obstreticieni și Ginecologiști din Irlanda, spune că: „Simfiziotomia este foarte rar folosită în zilele noastre, dar este o procedură recomandată de Colegiul Roial de Obstetricieni și Ginecologiști din Londra, în cazul nașterilor cu blocări vaginale, când capul copilului se blochează în pereții pelvisului și riscă să moară. Sau, la distocia umerilor, care poate avea un rezultat similar pentru fetus. Tehnicile folosite acum nu sunt cu foarte mult diferite de cele dinainte. Efectele secundare sunt neobișnuite, iar durerile pelvice trec în scurt timp. Efectele pe termen lung sunt aceleași ca pentru femeile care au avut parte de nașteri vaginale fără simfiziotomie."

Deși un studiu din 2002 conclude faptul că durerile tind să se amelioreze în trei până la șase luni, sunt raportate și efecte pe termen lung: dificultăți în mobilitate, durere pelvică și incontinență urinară. O'Leary spune:„Am suferit o simfiziotomie la 23 de ani și m-a afectat pentru următorii 60. Acum, am 83 de ani și doar în ultimii zece ani s-a mai ameliorat situația. Încă fac exerciții pentru picioare de două ori pe zi și am dureri intense la baza coloanei în fiecare zi. Acum, fiica mea născută prin simfiziotomie trebuie să aibă grijă de mine."

În iulie 2014, Comitetul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a declarat practica drept o încălcare a drepturilor femeilor și a încadrat-o la tratamente inumane și degradante. A fost solicitată o evaluare a practicii din partea guvernului irlandez, care a rezultat în Ancheta Walsh. Statul a stabilit ulterior Schema de Plată a Simfiziotomiei, care oferă supraviețuitoarelor compensații monetare între 40.000 și 120.000 de lire, în funcție de severitatea daunelor.

Simfiziotomia poate cauza dificultăți pe termen lung în mobilitate, dureri pelvice și incontinență urinară. Fotografie via Supraviețuitoarelor Simfiziotomiei

Deși schema a fost criticată la momentul respectiv, acum câștigă teren, aproape de sfârșitul acțiunii din anul acesta. Una din sarcini a fost revizuirea a 700 de dosare medicale de la femei care au aplicat pentru compensație. Totuși, o notă de subsol de pe pagina lor a cauzat multă zarvă. Potrivit guvernului, orice dosar medical despre simfiziotomie, care nu a fost cerut de pacientă, trebuie distrus. Departamentul de Sănătate afirmă faptul că mișcarea este validă sub Legea din 1988 pentru Protecția Datelor și că sunt distruse doar cazurile medicale furnizate schemei de plată.

Marie O'Connor, directorul Supraviețuitorilor Simfiziotomiei și autoarea Raportului de Vătămare Corporală, a lansat o petiție pentru a contracara inițiativa. Ea ne spune că: „Nu este adevărat că nici un dosar medical nu va fi distrus fără permisiune. Deoarece multe dintre femeile implicate sunt bătrâne sau infirme, ca să impui revendicarea dosarelor înseamnă să inventezi consimțământ. Harding Clark ignoră termenii de referință stabiliți de guvern pentru ea. Am pus sub semnul întrebării legalitatea planului ei de a distruge toate dosarele nerevendicate".

Pe de altă parte, doctorul Boylan apără inițiativa: „Sunt probleme serioase în ceea ce privește protecția datelor și confidențialitatea și consimțământul pacientului, când vorbim de o cercetare individuală a dosarelor pacienților. Schema de Plată a Simfiziotomiei, sub direcția judecătorului Harding Clark, nu deține dosarele originale ale pacienților. Tot ce avem sunt copii ale dosarelor, furnizate de paciente sau consilierul juridic. Nici un document nu va fi distrus fără permisiunea femeilor. Asta scrie foarte clar pe pagina schemei de plată. Deci, problema distrugerii dosarelor este irelevantă".

Citește și: Cum afectează drogurile ilegale fertilitatea femeilor și sarcina?

Potrivit Oganizației Mondiale de Sănătate, unele țări încă mai folosesc simfiziotomia ca procedură de urgență pentru a salva viața mamei sau a copilului, în cazul nașterilor în care cezariana nu este posibilă. Dar pentru supraviețuitoarele ca O'Leary, dosarele medicale conțin suficiente informații importante pentru a stopa practica oriunde în lume. „Dacă dosarele sunt distruse, toată experiența noastră este ștearsă din istorie. Am rămas puține care pot spune ce s-a întâmplat. Cererea mea de a primi dosarul a fost înregistrată și acum aștept să mi-l trimită".

„Să spui că Harding-Clark nu are ‚nici un dosar original' înseamnă să ignorăm faptul că aceste copii ar putea fi singurele existente. Spitalele păstrează în arhivă dosarele de la nașteri timp de 25 de ani, dar cum acestea sunt mai vechi de jumate de secol, există riscul să fie distruse", spune O'Connor, ca răspuns la afirmațiile lui Boylan.

Indiferent de orice intervenție a statului, O'Leary nu poate schimba trecutul. „Nu mi s-a explicat ce urma să se întâmple, iar durerea a rămas cu mine".

„Tinerele femei au dreptul să fie sănătoase și să se bucure de viață. Dar simfiziotomia m–a privat de asta pentru restul vieții mele. Nu aș dori nimănui să treacă prin ce am trecut eu. Nu trebuie să se mai întâmple niciodată."

Traducere: Diana Pintilie

Urmărește VICE pe Facebook:

Citește mai multe despre nașteri:
Cum e să trăiești cu teama de a da naștere unui copil
De ce e bine să te masturbezi în timpul nașterii
O femeie din Somalia a născut un șarpe viu