FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

​Am încercat să mă îmbăt cu bomboane cu alcool

Copiii vor avea voie să-și cumpere bomboane cu alcool și se pare că asta a panicat o mare parte din populație.
Hannah Ewens
London, United Kingdom
18.12.14

Fotografii de Jack Pasco

Pregătiți-vă pentru o nouă eră a alcoolismului în Marea Britanie: în curând, copiii vor avea voie să cumpere bomboane de ciocolată cu alcool.

Cumpărarea acestor delicatese umplute cu alcool a fost interzisă pentru copiii sub 16 ani timp de zeci de ani, de teamă că puștanii de 12 ani se vor îmbăta din cutii întregi de bomboane și vor vandaliza băncile din parcuri în timp ce sugrumă lebedele de pe lac. Dar guvernul se pregătește să înlăture acest inconvenient.

Organizațiile care fac campanie împotriva alcoolismului au început să bage groaza în populație și să ne avertizeze că toate companiile producătoare de alcool vor profita de această schimbare pentru a le deschide copiilor de mici gustul pentru alcool. După care, odată ajunși la pubertate, nenorociții ăștia mici o să le fure părinților alcoolul de prin casă, așa cum au făcut dintotdeauna adolescenții din toată lumea.

Din câte văd eu, campaniile astea ratează trei elemente cheie. În primul rând, bomboanele de ciocolată cu lichior sunt scârboase ca dracu', ceea ce înseamnă că nimeni cu papile gustative nu are chef să mănânce atâtea. În al doilea rând, copiii nu sunt proști să dea șapte lire pe o cutie de bomboane; preferă să-i dea unui străin un bacșiș să le cumpere o bere din magazin. În al treilea rând – și poate cel mai important – conținutul de alcool dintr-o bomboană cu ciocolată e minuscul.

Acest ultim argument mi-a dat de gândit. Oare de câte bomboane din astea e nevoie ca să te îmbeți? Există niște dovezi neplauzibile că oamenii s-au mai îmbătat cu bomboane de ciocolată în trecut. Dar sunt slabe șanse să fii în stare să mănânci atâtea cât să simți alcoolul fără să-ți vină să borăști.

Am hotărât să-mi răspund singură la întrebare și mi-am cumpărat câte cutii de ciocolată mi-am permis. Se pare că mi-am putut permite doar patru cutii (80 de bomboane în total). Am vizitat vreo cinci supermarketuri din Londra ca să găsesc unele cu un conținut cât de cât mare de alcool, deci adolescenții ar trebui să fie foarte hotărâți ca să fie dispuși să facă efortul ăsta. Apoi mi-am cumpărat o fiolă pentru măsurarea conținutului de alcool din respirație și am mers spre casă.

Conform unei surse dubioase de pe internet, 450 de grame de bomboane cu lichior fac cât o sticlă de vin. Asta înseamnă că patru cutii fac cât o sticlă jumate. Oare mă voi îmbăta sau voi face diabet? Cu această întrebare în minte, m-am pus pe treabă.

Când am pus cele patru cutii pe masă, misiunea mi s-a părut cumplită. Erau prea multe bomboane cât să încapă în mine, mai ales că sunt și micuță de statură. În fine, mi-am verificat respirația cu fiola. Era la 0.

Am luat o primă bomboană și mi-am amintit exact ce mi-am spus prima oară când am încercat o ciocolată cu alcool: „Nu voi mai face asta niciodată. "

După alte zece bomboane, deja mi-era rău. Am lăsat să treacă douăzeci de minute și mi-am măsurat iar cantitatea de alcool cu fiola. Arăta 0,03. Între 0,03 și 5 înseamnă două treimi din limita legală de alcool pe care ai voie s-o ai la volan. Deci deja eram bine.

Toate bomboanele pe care le-am mâncat erau oribile, dar cele cu whiskey chiar îmi provocau voma instant, așa că am încercat pe cât posibil să rămân la cele cu Irish Cream și Cointreau.

După vreo cincisprezece din astea, am început să simt și frustrare, și satisfacție: Nu mă îmbătasem, mi-era rău, dar măcar asta dovedea că inițiatorii campaniilor anti-alcool care-și făceau griji în legătură cu bomboanele alcoolizate sunt niște idioți moralizatori.

În fine, după a douăzecea bomboană, am început să simt ca și cum băusem un păhărel. M-am testat cu fiola. Rezultatul a fost devastator: arăta în continuare 0,03.

Am căutat sfaturi pe net și am aflat că zahărul și grăsimea din bomboane scădeau efectul alcoolului, așa că am hotărât că era momentul să le consum altfel.

Le-am mușcat și le-am băut conținutul. Mi le-am turnat în gură. Am băut din ele cu paiul.

La treizeci de bomboane, m-am oprit și m-am verificat iar. Fiola arăta 0,05 – încă mă încadram în limita legală.

Totuși, nu mă puteam opri aici. Trebuia să merg până la capăt, deși aveam deja gura lipicioasă și o greață sinistră. Cumva am reușit să ajung la 45 fără să vomit. Am încercat fiola și sărea între 0,00 și 0,07. Dar de simțit, mă simțeam ca și cum băusem alcool.

Dar cum puteam fi sigură fără o dovadă științifică? Cum fiola se stricase, am hotărât să văd cât de capabilă sunt să îndeplinesc anumite activități.

Să vedem dacă mă puteam descurca în trafic. Dar nu cu mașina, pentru că ar fi fost iresponsabil și pentru că nu știu să conduc. Așa că am împrumutat o bicicletă de la prietena mea Alice.

M-am chinuit să urc pe ea, dar asta pentru că sunt mult mai scundă decât ea. Dar odată urcată, n-am avut probleme, am mers bine mersi. N-am simțit că sunt în vreun pericol.

După testarea capacităților fizice, am trecut la cele mintale. M-am așezat la calculator să fac un test de mate. Deși conținea doar șase întrebări, mi-a luat 15 minute ca să obțin un scor de 50%. Fie sunt mai puțin inteligentă decât un copil de 11 ani, fie eram un pic luată. Înclin spre a doua variantă.

Apoi a venit momentul să verific dacă bomboanele îmi creaseră o stare de excitație. Așa că am căutat pe YouTube noul videoclip de la McBusted. Nu mi-a plăcut niciodată Matt Willis, dar auzisem că se transformase într-un superstar rock destul de sexi, iar mie îmi plac rockerii răi.

Dar în ciuda tricoului negru și a tatuajelor, n-a avut niciun efect. Până la urmă, am hotărât că nu voiam să mi-o trag cu niciunul din trupă. Poate era vina cântecelor proaste sau poate pur și simplu nu eram deloc amețită.

După tot entuziasmul de până atunci, m-am întristat dintr-o dată. Poate că e o senzație de plictiseală alimentată de alcool. Dar mai degrabă avusesem o creștere a energiei datorită zahărului și acum dispăruse efectul.

Care e concluzia? Nu are rost să ne facem griji că puștanii o să-și poată cumpăra bomboane cu alcool. Important nu e dacă au acces la bomboane sau nu, ci dacă au acces la educație. Dacă un copil o să vrea să încerce alcool, o să fure o bere de la părinți, n-o să alerge în niciun caz prin magazine în căutare de bomboane de ciocolată cu alcool.

În plus, chiar dacă reușesc să bage în ei zece cutii cât să simtă că s-au amețit, credeți-mă, o să le fie atât de rău încât n-o să le vină să mai bea un strop de alcool până la majorat.

Urmărește-o pe Hannah pe Twitter.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe experimente ale echipei VICE:
Alcoolulpraf m-a îmbătat în cel mai nasol mod posibil Săfumezi alcool nu e atât de cool precum pare Ela modă să fumezi cafea, dar o să te simți oribil Mi-am băgat cocaină în fund ca să nu fii tentat s-o faci tu