Daca ajungi în sevraj la Poliția Română, singura ta șansă să nu mori în celulă sunt oamenii ăștia

Până acum jumătate de an, singura opțiune a foștilor consumatori de droguri care ajungeau în arestul poliției era sevrajul.

|
nov. 8 2016, 11:16am

Metadona este substitutul opiaceului, care atenuează și determină dispariția simptomelor de sevraj. Fotografie via Flickr

Până acum șase luni, dacă erai un fost toxicoman în recuperare pe tratament cu metadonă și ajungeai, dintr-un motiv sau altul, arestat preventiv în custodia Poliției Române, cimentul rece al celulei ți-era singura alinare în lupta cu sevrajul. Asta pentru că polițiștii noștri considerau metadona un drog - nu ți-o mai administrau și erau de părere că abstinența e cea mai bună cale de dezintoxicare. Primeai niște medicamente pentru simptomele care te făceau să te urci pe pereți, dar nu aveau niciun efect.

Uite cum sună un fragment dintr-un raport din 2013 al organizației non-guvernamentale pentru apărarea drepturilor omului APADOR-CH, care face vizite în aresturi și penitenciare din anii 90:

„Starea fizică şi psihică a deţinutului în ziua vizitei reprezentantelor asociaţiei era foarte proastă din cauza întreruperii tratamentului cu metadonă. În momentul în care s-a deschis uşa camerei de deţinere nr. 4 din arest, era întins pe jos, picioarele şi capul i se mişcau spasmodic. (...) A avut unele momente în care părea lucid, altele în care îşi pierdea şirul şi confunda persoane şi altele care erau adevărate crize de nervi. În plus, transpira abundent, a vomat în două rânduri, a acuzat dureri în tot corpul şi a repetat că «nu mai poate suporta»."

Scena de mai sus nu s-a petrecut în vreun orășel de provincie, ci în București, în arestul central. Descrierea îl privește pe un fost deținut care a murit între timp și ai cărui părinți au depus plângere penală împotriva Poliției Capitalei pentru ucidere din culpă. Lanțul de evenimente care au dus la moartea sa a fost declanșat de acea întrerupere cu metadonă, acuză ei, care încă se judecă cu cei pe care-i consideră vinovați pentru pierderea fiului lor.

A fost nevoie să mai treacă încă trei ani de la acel episod până ca mai-marii Poliției Române să schimbe procedurile. Astfel, abia în aprilie 2016 a intrat în vigoare un protocol între Agenția Națională Antidrog (ANA) și Inspectoratul General al Poliției Române prin care metadona le este administrată arestaților preventiv. Dar nu te gândi că asta rezolvă toate problemele. Programul are multe hibe: tratamentul se dă doar în București, nicăieri în restul țării, și numai celor care au deja prescripție de metadonă. Ceilalți continuă să se zvârcolească pe podeaua celulelor. Ăsta este probabil și motivul pentru care Poliția Capitalei a refuzat să mă lase să asist la administrarea metadonei arestaților preventiv din custodia lor.

Despre toate astea și despre altele am vorbit cu una dintre echipele Agenției Naționale Antidrog care duc metadona zilnic toxicomanilor norocoși din arestul poliției: Nicoleta Roșu, medic de familie, și Mihaela Bebu, sociolog.

Citește și: Cum m-am tripat și am scăpat de depedența de metadonă

VICE: O să încep prin a vă citi un fragment dintr-un raport al APADOR-CH: „Poliția consideră că cea mai bună cale de dezintoxicare este abstinența, pretextând că metadona este tot un drog." Dumneavoastră, ca medic, mai întâlniți la nivelul agenților de poliție acum astfel de concepții?
Nicoleta Roșu: Nu. Dar eu nici nu relaționez direct cu agentul de poliție. Administrarea metadonei se face în cabinetul medical al arestului central, în prezența asistentului medical. Nu interacționăm decât până la ușa cabinetului medical cu agenții de poliție.

Tratamentul cu metadonă este și o măsură de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri și este recomandat pentru persoanele cu istoric îndelungat de consum injectabil de heroină. Fotografie via Flickr

Dumneavoastră ce specializare aveți? Sunteți psihiatru?
N.R.: Nu, sunt medic de familie și am și specializare pe dermato-venerologie, dar prima specializare, cea de medicină de familie, îmi permite să administrez metadona. Lucrez la Spitalul Obregia.

Când ați avut făcut prima vizită la arestul central, pentru a administra metadonă? Cum a decurs?
N.R.: Pe la începutul lunii iunie. Chiar de la prima vizită am stat până la ora nouă jumate seara. Era vineri, după program. Am primit solicitarea, am vrut să răspundem prompt și am decis să îl aștept pe respectivul pacient să revină de la anchetă, fără să știu cât de mult se va prelungi.

Care este intervalul la care i se administrează unui pacient metadona?
N.R.: Administrarea este zilnică, așa că în fiecare zi mergem la arestul central. Tratamentul este strict supravegheat, se înghite în prezența mea. Discut cu pacientul, i se ia tensiunea, îl întreb ce acuze are, îl evaluez în fiecare zi ca să văd evoluția. Pacientul verifică doza administrată, o înghite și este condus în cameră.

Citește și Cum m-am tripat și am scăpat de dependența de metadonă

Cine acoperă costurile?
M.B.: Metadona este achiziționată din fonduri de la bugetul de stat.

Explicați întreg procedeul prin care metadona ajunge la arestații preventiv din arestul IGPR.
N.R.: Persoanelor consumatoare de droguri care se aflau într-un program de asistență în comunitate anterior reținerii sau arestării preventive le asigurăm continuitatea tratamentului substitutiv. În mod concret, în momentul în care noi primim solicitarea de la IGPR, se stabilește echipa care merge să administreze metadona. Echipa este formată din medic și un reprezentant al Agenției Naționale Antidrog (ANA). Luăm doza recomandată de la cabinetul medical de la Spitalul Obregia. Această doză o administrăm pe baza scrisorii medicale pe care o primim de la medicul curant al pacientului. Deci, în prealabil, împreună cu această solicitare trebuie să avem și scrisoarea medicală care să confirme doza pe care pacientul o va primi. Scrisoarea trebuie să fie actualizată și ștampilată.

Fost toxicoman, tratat acum cu metadonă Fotografie de Mircea Topoleanu via Am fost în centrele unde bucureștenii se luptă cu heroina

În momentul de față, câți consumatori de droguri tratați cu metadonă în arest?
Mihaela Bebu: Două persoane sunt acum în tratament. Au fost 28 de solicitări de asigurare a tratamentului substitutiv în arestul Poliției Capitalei, din aprilie 2016, de când am început implementarea acestui program. Au fost 27 de solicitări confirmate, dar doar pentru 17 persoane am asigurat tratamentul substitutiv. Șase s-au întors în comunitate și și-au continuat tratamentul de la furnizorii din comunitate de la care au venit inițial și nouă își continuă tratamentul în penitenciar.

Cele mai multe situații dintre cele în care nu s-a putut asigura tratamentul au fost legate de faptul că persoanele respective aveau eliberată o rețetă pentru auto-adminstrare acasă, o cantitate de metadonă. Până la sfârșitul perioadei respective, nu se poate elibera o altă rețetă sau nu se poate administra peste, că este infracțiune. Dacă persoanele respective aveau cantitatea de metadonă, o puteau returna, și atunci intrau în program. Dar, având în vedere că erau arestați pentru infracțiuni legate de trafic, ei nu mai aveau această cantitate de metadonă. Și atunci, pentru perioada respectivă pentru care el ar fi trebuit să aibă în posesie metadona, ca să o ia doză cu doză, noi nu avem cadru legal ca să-i prescriem alta.

Prin metadonă nu se urmărește decât în faze ulterioare și în anumite situații obținerea abstinenței, deci drog zero.

Ce droguri consumau cei 17 pe care i-ați tratat până acum?
M.B.: Heroină injectabil. Obiectivul principal este creșterea calității vieții acestor persoane și reintegrarea lor socială. Și atunci, acest tratament funcționează, peste tot în lume, pe perioade îndelungate.

N.R.: Pot să fie și șapte, opt ani.

M.B.: Noi, în momentul în care primim informarea de la arest, contactăm imediat furnizorul din comunitate pentru confirmare.

Adică medicul lui curant?
M.B.: Da, să aflăm în ce program se află, dintre cele disponibile în București. Și solicităm scrisoarea medicală care e trimisă direct echipei medicale.

Care sunt programele în care pot ei fi? Orice medic psihiatru poate să-i prescrie metadonă unui consumator de droguri?
M.B.: Orice medic psihiatru poate, dar sunt doar câțiva furnizori de tratament cu metadonă în București: trei centre ale Agenției Naționale Antidrog, două structuri ale Ministerului Sănătății, respectiv staționarul de zi Obregia și Sf. Stelian, asociațiile non-guvernamentale Asociația Română Anti-SIDA (ARAS) și Centrul de asistență și tratament în adicții (ANIT), și clinica privată Color Mind.

Numai ei pot furniza metadonă?
M.B.: Da. Numai aceste structuri furnizează servicii substitutiv cu metadonă.

N.R.: Medicul psihiatru nici nu prescrie, pentru că în sistemul farmaciilor nu se găsește metadonă, ca să poată fi cumpărată, nici măcar pe baza prescripției speciale a medicului psihiatru.

De ce nu?
M.B.: Nici nu este un interes... Avantajele vânzării metadonei de către lanțurile farmaceutice sunt mai puține decât dezavantajele și în inferioare condițiilor speciale care trebuie îndeplinite.

Și pentru că e necesar un control, tocmai că se poate folosi ca drog.
M.B.: Și asta. E dificil să gestionezi o persoană care se află în consum și care poate vine în sevraj...

N.R.: Și poate exista presiune pe farmacist să elibereze o anumită doză și e bine să fie controlată.

Citește și Am locuit nouă luni cu un dependent de heroină

Ce faceți cu acei consumatori aflați în arest preventiv care nu au o recomandare și scrisoare de la medic, dar ei consumă droguri și intră în arest. Cu ei ce se întâmplă?
M.B.: Până în acest moment, nu am dezvoltat acest program așa încât să putem și iniția tratamentul substitutiv. Gestionăm și mobilizăm toate resursele de care dispunem sau nu dispunem și încercăm să găsim variante pentru a soluționa toate aspectele cu care ne confruntăm. Avem în vedere consolidarea programului și includerea activității de inițiere a tratamentului.

Și, în momentul de față, cum sunt tratați consumatorii de droguri din arestul IGPR care nu au prescripție de la medic?
M.B.: Sunt evaluați și cazul este preluat de medicul arestului central. Care, din câte știu eu, îi duc la Spitalul Obregia, și de acolo primesc o prescripție pentru medicație simptomatică.

Adică să trateze simptomele sevrajului și atât.
M.B.: Da. Nu primesc metadonă, acest lucru este clar, noi nu avem baza să le-o putem administra.

În afară de arestul din București, nicăieri nu mai este disponibil tratament substitutiv cu metadon. Fotografie de Mugur Vărzariu via Războiul anti-drog din România este un pretext pentru rasism

Câți medici aveți în echipă?
N.R.: Trei medici, ei merg prin rotație.

Care sunt specializările lor?
N.R.: Medicina de familie.

Nu aveți niciun medic psihiatru în echipă?
M.B.: Nu.

De ce?
M.B.: Este un singur medic psihiatru încadrat în toată Agenția Națională Antidrog și el asigură evaluările psihiatrice pentru persoanele consumatoare de droguri care sunt incluse în programele de tratament substitutiv din comunitate. A fost cred că, în situații punctuale, și el în arest. Nu știu să vă spun când se va întâmpla asta cu exactitate, dar avem în plan să cooptăm un medic psihiatru, avem nevoie.

Și, dacă aveți nevoie, care sunt motivele, piedicile, pentru care nu îl aveți?
M.B.: Nu este încadrată o astfel de persoană. Din câte știu eu, e un singur post pe București și unul pe Iași. Dar în actul normativ ce guvernează activitatea ANA se prevede faptul că structurile teritoriale au încadrat minim un medic de medicină generală sau familie, un asistent social, un psiholog. Acest program nu are personal de sine stătător. Colegii noștri își rup din activitatea pe care o desfășoară în centrele din comunitate și, prin rotație, asigură tratamentul celor din arest preventiv.

Ne dorim câți mai mulți medici psihiatri, dar asta este o nevoie pe întreaga piață medicală din România. (M.B.)

Dar din momentul în care sunt condamnați? În penitenciar există posibilitatea de inițiere a tratamentului cu metadonă?
M.B.: Există această posibilitate pentru că programul de tratament substitutiv din penitenciar este inclus în programul de sănătate mintală. Sunt mai multe unități penitenciare incluse, dar doar Rahova și Jilava oferă tratament substitutiv. Din câte știu eu, este un medic psihiatru de la Spitalul de Psihiatrire Obregia care merge și în penitenciar. Teoretic, și practic, au și posibilitatea de inițiere a tratamentului substitutiv. Oricum, cu siguranță numărul celor care vor fi în penitenciar pe tratament substitutiv va crește pentru că, automat, vin cei din arest cărora li se asigură continuitatea.

Citește și Gardienii din penitenciare văd o groază de rahaturi

Cât durează un tratament cu metadonă?
N.R.: Durează ani pentru că pacientul se obișnuiește cu siguranța, cu acest confort pe care i-l conferă administrarea metadonei. Chiar dacă o mare parte dintre ei sunt integrați social, au un serviciu, au o familie, sunt persoane responsabile, la testarea anti-drog sunt negative, s-au obișnuit cu acest confort psihic. Metadona îmi dă siguranța că nu-mi va fi rău.

Cât de periculoasă este o întrerupere a tratamentului cu metadonă?
N.R.: Întreruperea bruscă este foarte periculoasă, pentru că pacientul intră în sevraj.

Echipa a ajutat până acum 17 foști dependenți de heroină injectabilă. Fotografie via Flickr

Din ce medii sociale provin cei pe care i-ați tratat?
N.R.: Majoritatea erau persoane care au mai avut în antecedente infracțiuni și episoade de delincvență. Bărbați, în jur de 30 de ani, cu un istoric lung de consum. Nicio femeie.

Ce se întâmplă cu consumatorii de droguri din alte orașe din țară care ajung în aresturile IGPR?
M.B.: În prezent, tratamentul substitutiv cu metadonă este disponibil doar în București. Atunci, în celelalte orașe ale țării, nu există persoane care să se afle sub tratament în comunitate și care să necesite continuitate în arest. Nu sunt servicii disponibile. Agenția și-a propus să diversifice serviciile și să putem reînființa programe de tratament substitutiv, dar am fost restricționați de absența personalului medical și a resurselor logistice. Sunt structurile Ministerului Sănătății, spitale de psihiatrie, dar metadona se folosește, din câte știu, doar pe parte de dezintoxicare, nu se face menținere cu metadonă.

Deci nicăieri în afară de București...
M.B.: ...nu este disponibil tratament substitutiv cu metadonă, nu. Nu li se prescrie pentru că personalul medical știe că pacienții nu au de unde să-și procure metadona, nu există furnizori. Și, în București, doar în centre specializate, nu este disponibil în farmacii. Dar consumul de heroină este focalizat peste 90 la sută, pe București și județele limitrofe, și mă refer în primul rând la Ilfov, care vin la arestul din București.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe chestii despre metadonă:
Războiul anti-drog din România este un pretext pentru rasism
Am fost în centrele unde bucureștenii se luptă cu heroina
Cât de greu le este heroinomanilor care nu-şi pot injecta droguri

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE