Motivul mai puțin cunoscut pentru care iei decizii proaste în funcție de ce miros simți în jur

mirosul influenteaza relatiie, mirosul si amintirile

Familiarul exotic este o emisiune despre oameni și faze produsă de VICE România în colaborare cu Iscoada, o platformă editorială dedicată cercetărilor antropologice și științelor sociale conexe. Cu fiecare nou capitol trecem prin subiecte care au impact direct în viața ta și încercăm să înțelegem de ce ni se întâmplă ceea ce ni se întâmplă. Pentru episodul de acum ne-a ajutat Ruxandra Păduraru.

Mirosul e primul simț pe care-l folosești la naștere. Ca adult, distingi cam zece mii de mirosuri, iar creierul tău are 40 de milioane de neuroni olfactivi receptori diferiţi. Practic, habar n-ai câte poți mirosi. Când inspiri, miroși moleculele din aerul care ți-a intrat în nări, iar de aici până la creier ruta e directă. Mirosul e procesat diferit față de văz sau auz, iar asta-i oferă o super putere. El nu trece prin mijlocul emisferei cerebrale înainte să ajungă în amigdala cerebrală, talamus sau neocortex, locurile care ne declanșează reacții emoționale și uneori amintiri super vii. 

Videos by VICE

E un simț al naibii de intim. Unul fără de care mâncarea ta ar avea altă aromă fiindcă circa 80 la sută din gust e, de fapt, tot miros. Acuratețea lui scade cu vârsta, la fel cum se întâmplă și cu celelalte simțuri. În timp o să percepi tot mai puțin cum miroase lumea din jurul tău sau cum miros oamenii pe care-i iubești. 

M-am minunat întotdeauna de subtilitățile pe care mirosul poate să mi le transmită, însă n-am fost prea conștientă de importanța lui până a început pandemia. Zilele astea mă bucur mai mult ca niciodată că mirosul meu nu a fost afectat de COVID.

Am vrut să aflu mai multe despre modul în care mirosul ne influențează comportamentul și relațiile cu ceilalți, așa că am stat de vorbă cu Ruxandra Păduraru, antropoloagă doctorandă la Universitatea București și degustătoare de vinuri, care a scris despre „mirosul rudeniei” pe Iscoada.

Ție ce-ți aduce aminte de cei dragi? 

Ruxandra își începe textul cu descrierea unei lipse pe care a resimțit-o după plecarea bunicii după o vizită mai îndelungată. Jumătatea de dulap în care aceasta își ținuse hainele era goală așa că, pentru a-și domoli emoțiile, Ruxandra a început să deschidă din când în când ușa dulapului și să inspire adânc până avea impresia că bunica ei încă îi e alături.

Ochii îi trădau imaginarul de fiecare dată. Amintirea asta a prins iar viață în vâltoarea pandemiei, când urări precum „la mulți ani, să fii sănătos, să ai gust și miros!” au devenit comune. Ruxandra și-a dat seama rapid e momentul ideal să studieze simțul de care uităm.

„M-am gândit multă vreme la semnificațiile pe care le atribuiam acestui gest. Nu puteam fi singura pentru care mirosul persoanelor dragi să joace un rol atât de important”, subliniază ea. „Atenția acordată mirosului a devenit centrală – mirosul a devenit un barometru al bolii, iar testarea lui periodică, un obicei.” 

Într-o perioadă de criză, în care probabil fiecare dintre noi a pierdut cel puțin o relație, fie ea de prietenie, familie, amoroasă sau profesională, Ruxandra a ales să privească rudenia și legăturile prin particularitatea invizibilă a mirosului. Când citești cuvântul „rudenie” gândește-te mai departe de legăturile de sânge și observă-le și pe cele performative.

Asta pentru că Ruxandra e de părere că rudenia are mult mai multe implicații – sociologii și antropologii spun că este o relație care se face, pe care o construiești prin diferite comportamente. O relație care se derulează constant, în care contează la cine te raportezi tu ca rudă. A plecat de la ideea că rudenia este o relația creată, construită și menținută social, și nu i-a luat mult până a ajuns la întrebarea care a ghidat-o în studiu: care sunt lucrurile care o investesc cu valoare?

Emoțiile tale sunt potențate de miros, chiar și fără să-ți dai seama

Aici intervine mirosul, simțul care ne ajută să distingem familiarul de nefamiliar, oamenii și animalele pe care le iubim de exemplu. Știi la ce mă refer dacă la un moment dat în viața ai mirosit hainele unei persoane iubite fiindcă te rodea dorul. „Mirosul rudeniei” vorbește tocmai despre modul în care percepi olfactiv persoanele pe care le consideri apropiate și cum acest simț modifică tipul de relație și reacție pe care o performezi. „El poate să influențeze ce facem și cu cine facem și când facem și de ce facem. Mirosul ne modelează relațiile mai mult decât ne dăm seama. Iar de multe ori fără să ne dăm seama”, explică Ruxandra. 

Practic, mirosul te poate face să-ți placă de cineva sau nu, să te simți confortabil mai ușor într-un spațiu decât în altul și să-ți influențeze starea. Însă, pe lângă aspectul chimic și biologic al mirosului, cultura din care facem parte dictează niște norme sociale, pe care dacă le respecți ești acceptat social sau nu, norme pe care poate nu le percepi conștient. 

Uite un exemplu ușor de urmărit de milioane de români: naftalina. Până prin anii 2000, părinți și bunici foloseau destul de des naftalina în dulapuri pentru a ține moliile la distanță și pentru conservarea hainelor. Deși pentru o anumită clasă socială putea fi asociată cu igiena, pentru alta putea să fie un indiciu al sărăciei.

Ruxandra consideră că toate asonanțele olfactive se învață, iar ulterior devin simboluri ale grupurilor cu care ne identificăm sau în care ne dorim să aparținem. „Mirosul este un construct pur social și cultural; este o percepție, nu un lucru în sine.”

Ruxandra mai spune și că de-a lungul timpului mirosul a fost folosit și ca instrument politic tocmai pentru a ține la distanță comunitățile marginalizate, cele asociate cu haosul și mizeria. „Igiena ca salvare socială este un proiect vestic, iar ceea ce nu se încadra în aceste tipare de civilizare era dat la o parte. Văzut ca murdar sau insalubru, nepotrivit societății.” Ca să-ți dai seama și mai bine de cât de politic poate fi mirosul și ce impact concret poate avea în comportamentul tău, e suficient să cauți experimente senzoriale pe internet. 

Un cercetător a observat că dacă a dat cu un anumit parfum într-o încăpere în care niște oamenii completau un chestionar, fără ca respondenții să știe, aceștia au avut tendința de a arăta atitudini negative față de oameni gay comparativ cu persoanele care n-au inhalat același miros. Ceea ce poate sugera că cel mai mic iz de miros neplăcut poate să influențeze valori sau credințe politice. Pe lângă asta, simțurile noastre sunt exploatate enorm de către societatea de consum. Schema se numește scent marketing sau aroma marketing. Sunt oamenii care zi de zi asta fac, studiază comportamentul ca să-și dea seama cum te pot convinge să petreci mai mult timp în magazine și, eventual, să cumperi cât mai mult.

Conștientizarea față de puterea mirosului e infimă, lucru care se observă și în puținele cuvinte pe care le folosim uzual pentru a descrie mirosurile. 

Imaginează-ți că e 2020 și lucrezi într-un spital. Îți pierzi mirosul, la fel pățesc și colegii tăi și ai prea puține date ca să știi ce-ți încurcă nasul și să-nțelegi ce trăiești. Tot ce știi e că nu mai ai un simț esențial care până atunci te ajuta mai mult decât ți-ai dat seama vreodată.

În același timp, în Marea Britanie, o persoană al cărei job este să studieze cum influențează genetica mirosul și gustul primește peste 150 de e-mail-uri într-o singură după amiază. Thread-ul discuției se ramifică zilele următoare, iar discuției se alătură  de la geneticieni, neurobiologi, virologi, chimiști, cercetători în științe cognitive, nutriționiști, psihologi până și filozofi. Toți sunt adunați acolo pentru a înțelege ce afectează mirosul.

Acel simț pe care-l iei de-a gata, dar care-ți poate salva viața și fără de care mâncarea nu mai are niciun haz. Ei sunt oamenii care au numit această perioadă o renaștere a simțului olfactiv, singurul care are o legătură aproape directă cu creierul și te face să simți lumea din jur într-un mod mult mai intim. Mirosul e simțul care poate ajuta la identificarea semnelor unor boli ca Alzheimer, Parkinson, schizofrenie sau depresie. 

Pandemia și-a băgat nasul în viețile noastre și a arătat cât de important e să te bucuri de moleculele care-ți traduc lumea din jur în nări. Uite și un sfat: fii pe fază dacă miroase prea bine a scorțișoară, a lămâie sau a lavandă în magazine, cică astea-s mirosurile care îți pot fura atenția. Cred că aici e safe să zic: dacă miroase prea bine să fie adevărat, mai citește o dată eticheta de preț și vezi câte produse ai în coș. După cum spune și Ruxandra, ar fi cazul să-i oferi mai multă atenție și încredere mirosului tău, dar nu-ți lua nasul la purtare.