Pe 24 mai 2022, în Republica Moldova s-a luptat cu corupția. Fostul președinte Igor Dodon a fost reținut pentru 72 de ore într-un dosar penal sub acuzații de corupție și trădare de patrie. Procurorii au cerut 30 de zile de arest preventiv pentru el și cumnatul său Petru Merineanu. De numele lui Petru se leagă și acest articol pe care l-am documentat în Rep. Moldova în prima jumătate a lui mai 2022.
În Molovata Veche am dat peste o zonă de lux dedicată turismului. Era gândită să devină una dintre cele mai somptuoase zone de agrement, inclusiv cu debarcader și cu catamarane pentru plimbare pe apele Nistrului.
Videos by VICE
Investitor este Petru Merineanu. El este fratele Galinei Dodon și, implicit, cumnatul fostului președinte al Republicii Moldova, pro-rusul Igor Dodon.
Odată cu reținerile și cercetările din 24 mai, au fost percheziționate și trei vile amplasate pe malul râului Nistru. Ele figurează pe numele lui Petru Merineanu, dar beneficiarul real ar fi chiar Igor Dodon, conform publicației Deschide. Valoarea totală a acestora declarată în acte ar fi de 1,7 milioane de lei moldovenești (peste 83 de mii de euro), în timp ce valoarea reală ar fi de peste 14 milioane de lei moldovenești (aprox. 686 de mii de euro).
Momentul în care cumnatul lui Igor Dodon a vrut să mănânce, la propriu, probe
În timpul perchezițiilor din dimineața zilei de 24 mai, Petru Merineau ar fi fost prins în timp ce mânca o recipisă din care reiese că Igor Dodon este beneficiar al bazei de odihnă de la Sadova, conform publicației Jurnal.
„În cadrul efectuării perchezițiilor una din persoane a încercat să distrugă prin înghițire înscrisurile depistate la domiciliu prin care se confirmau tranzacții de vânzare—cumpărare a bunurilor imobile în valoare de circa 700 000 euro. În aceleași circumstanțe, procurorii și ofițerii au depistat circa 37 000 euro care erau păstrați la domiciliul persoanei supuse percheziției”, a spus Elena Cazacov, procuror-șef interimar al Procuraturii Anticorupție.
Igor Dodon a fost președinte al Republicii Moldova între 2016 — 2020. A câștigat alegerile din noiembrie 2016 printr-un scrutin marcat de mari probleme de vot în diaspora. Altfel, el s-a remarcat, în special, printr-un mesaj puternic pro-rus și-a susținut depărtarea de UE, dar aderarea Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În noiembrie 2020, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Cum am descoperit Republica Moldova și complexul turistic al cumnatului lui Igor Dodon, înainte ca procurorii să-i ia la întrebări
Într-un mesaj transmis prin avocații săi, Dodon s-a declarat nevinovat, susținând că este victima unei justiții „dirijate politic” și că guvernarea lovește în opoziție ca să-și acopere eșecurile.
Pe 9 mai, Rusia a scos soldați și tehnică militară pe străzile din țară să sărbătorească înfrângerea germanilor în Al Doilea Război Mondial. Doar că în 2022 această zi a avut o cu totul altă greutate, iar aici nu mă refer la Vladimir Putin înfofolit într-o pătură care să-i protejeze picioarele de eventualul curent care trage fără milă la oase îmbătrânite. Războiul din Ucraina e în plină desfășurare, chiar dacă acum e retras către est, în regiunile separatiste.
A mimat Putin slăbiciunea ca să lase impresia unui dictator ajuns la capătul domniei? E chiar atât de slăbit, încât a simțit nevoia învelirii picioarele care, în trecut, călăreau cai prin frigul rusesc sau înotau prin gheața lacurilor iarna? Habar n-am. În discursul din 9 mai a apărat decizia de-a porni războiul și de a-l întreține acum în Donbas. Și prea puțini oameni știu cu adevărat. Eu, ca multe alte milioane, privesc de la depărtare.
Privitul și observatul ne-a rămas nouă ăstora surprinși de ce-a făcut Rusia sub comanda lui Putin în ultimele trei luni – sau, de ce nu? – chiar ultimii 20 de ani. Cu motivația observatului am ajuns și în Republica Moldova, dar și aproape de Transnistria, ca să văd cum se simte acolo războiul pe care rușii l-au pornit în Ucraina.
În Moldova se simte un oarecare fior de război. Totul pleacă de la tensiunile din regiunea separatistă transnistreană, acolo unde se crede că ar putea fi poarta de intrare a Rusiei către această țară deja separată de un alt război în urmă cu 30 de ani. Am fost atât la Chișinău, cât și în apropierea Nistrului, ca să-ți arăt fragmente din viața oamenilor și cum percep ei momentul ăsta istoric.
Satul din Republica Moldova care servește și drept ultima oprire înainte de Transnistria
Molovata Veche este ultimul bastion înainte de Transnistria. Este un sat mic situat în partea dreaptă a Nistrului, dar care mai poartă urmele confruntărilor din războiul de acum trei decenii. Aceste urme sunt prezente, în special, în amintirea locuitorilor care nu-și mai doresc să treacă printr-o astfel de experiență – cine și-ar mai dori?
Andrei are 62 de ani și este pălimar la biserica din Molovata Veche. Este convins că situația se va repeta, deși nu își dorește să audă din nou împușcături și nu mai vrea să vadă oameni morți sau răniți. „Noi suntem aici, la hotar, și ne amenință și pe noi tare, pe malul drept al Nistrului. Cum vor evolua lucrurile numai bunul Dumnezeu știe”, îmi spune el. „Avem frați, surori și neamuri pe partea cealaltă a Nistrului, inclusiv la Dubăsari, și lor le e la fel de frică de această agresiune a Rusiei. Unde să-ți lepezi casa și să fugi? Ne amenință tare cu prostiile astea și sunt vremuri tulburi.”
O bună bucată de vreme, ani la rândul, oamenii au trăit cu credința că războaiele mari au trecut. Acum, sentimentul e că – nu se știe când – vor fi încercați din nou de așa ceva. „Eu am impresia că mâine-poimâine va ajunge și la noi, la Molovata.” El amintește și de uriașul depozit de armament de la Cobasna, cel mai mare din Europa de Est. Acolo ar fi circa 20 000 de tone de muniție, iar localitatea e sub jurisdicția conducerii de la Tiraspol. Dacă ar fi aruncat în aer ar fi un fel de bombă atomică de circa zece tone (o putere apropiată de a celor lansate la Hiroshima și Nagasaki).
Experiența nefastă a războiului de acum 30 de ani este încă prezentă în mintea celor din zonă. Niciunul nu o vrea repetată.
Veronica, o femeie care a lucrat și în Israel, spune că are rude în partea stângă a Nistrului și toată lumea vrea unitate și, mai ales, pace, dar nu depinde de ei. „Când a fost războiul cu Transnistria acum 30 de ani am fost refugiați la Orhei și am fugit, pentru că aici la noi, la Molovata, au fost și morți și răniți. Totul e pe margine de cuțit și orice se poate întâmpla acum”, expune ea situația. A muncit în străinătate timp de șase ani și-mi zice că nu mai vrea să plece de acasă.
Și Elena a fugit de ororile războiului din 1992. „Noi am fugit o dată din Molovata, la Chișinău, și știm ce înseamnă asta. Am dormit prin beciuri și nimeni nu ne-a dat niciun ajutor, dar ai noștri le dau ajutor ucrainenilor. Atunci veneau rachetele și cădeau acolo unde noi locuiam, știu femeie care lucra la Primărie și care a rămas beteagă de o mână de la război”, își amintește ea momentele de-atunci. Se împacă însă cu ideea că ei, locuitorii acestei zone, au trăit bine și cu rușii, și cu toată lumea, iar neamurile sunt împrăștiate prin Transnistria, Rusia și chiar România.
Cumnatul fostului președinte Igor Dodon investește în turism într-o zonă în care nu-i clar cine ar vrea să fie turist
În Molovata Veche, un fel de zonă de lux pentru petrecerea timpului liber, nu există însă doar temeri legate de un posibil război. O pensiune mai veche se renovează și se extinde la standarde moderne. Va fi una dintre cele mai somptuoase zone de agrement, inclusiv cu debarcader și cu catamarane pentru plimbare pe apele Nistrului.
Investitor este Petru Merineanu. El este fratele Galinei Dodon și, implicit, cumnatul fostului președinte al Republicii Moldova, pro-rusul Igor Dodon. Contrar temerilor altor locuitori din Molovata Veche, el crede că nu va fi niciun război. Totul depinde doar de modul prin care autoritățile de la Chișinău vor gestiona situația. „Este o frică, dar sperăm că totul va fi bine și conducerea va avea atâta minte și nu ne va duce până la război. Sper că pacea va veni curând”, se arată el încrezător.
Optimismul lui poate este motivat și de proiectul turistic în localitatea de baștină. „Am început investiția de mai puțin de un an, iar sumele cheltuite până acum sunt mari. Vor veni turiștii, pentru că nu văd niciun fel de confruntare. Când am început era pace, dar și acum e pace. Sper ca totul să fie în continuare tot așa”, completează Petru. Despre construcțiile de pe Nistru, Ziarul de gardă a scris în iulie 2020.
În Chișinău atmosfera e relaxată, dar temerile se văd altfel – chiar și la florărie
Dacă la granița cu Transnistria există temeri, în special legate de conflictul de acum trei decenii în care oamenii au avut efectiv de suferit, la Chișinău situația e mult mai relaxată.
Ion este din Ungheni, dar lucrează în capitală de un an. Îmi zice că războiul e doar un zvon nejustificat. „Nu cred că va fi atacată, pentru că Rusia ajută Moldova. Lumea nu se gândește la așa ceva. Și Transnistria nu cred că e o problemă pentru Moldova.”
În zona centrală din Chișinău sunt și foarte multe florării. Dar ca bani, în ultimii doi ani, e mai mult un declin serios. Prima dată a fost pandemia și teama oamenilor legată de bani și de viitor. Acum, războiul e și nu e pe această listă neagră. Renat are doar 22 de ani, dar lucrează în branșă de cinci ani. A văzut și a învățat multe. „Nu doar florile, dar toate domeniile stau cam rău. Prețurile au crescut, iar oamenii se limitează la ce e necesar, cum ar fi îmbrăcăminte sau mâncare. Florile sunt pe ultimul plan”, îmi zice el. „Cel mai bine se vând trandafirii, care costă în funcție de proveniență. Cei locali, cei mai ieftini, de la 30 de lei moldovenești în sus, iar dacă sunt de import costă 60–70 de lei. Zvonurile că va fi război e un alt factor pentru care nu merge afacerea.”
În Chișinău, oamenii se gândesc mai mult la modul în care pandemia le-a ruinat afacerile decât la un posibil război. Dar teama de un conflict în care să fie trasă Republica Moldova cu siguranță n-ajută deloc la revenirea de după cea mai dură perioadă a pandemiei.
Pe Sergiu, artist plastic, l-am găsit în parcul central din Chișinău. Cere pentru un portret în creion circa 500 de lei moldovenești, adică vreo 25 de euro. Iar prețul la culoare depinde de mărimea lucrării. Avea expuse operele și își aștepta clienții pentru portrete. „În cei doi ani a fost greu, cam slăbuț, cu materiale mai scumpe și clienți mai puțini. Iar 2022 este tot anevoios, comparativ cu ce a fost înainte. Este posibil ca oamenii să facă economii, dar, pe de altă parte, și toate serviciile s-au scumpit și toate astea îi fac pe oameni să fie mai chivernisiți”, îmi explică el. Rezumă problema vieții din Republica Moldova și din lume într-o frază: „Lumea e îngrijorată și exact ceva anume nu se știe”.