Locale

Profesori care provoacă atacuri de panică și fac glume homofobe la Universitatea din București

Mulți studenți renunță la facultate din cauza abuzurilor profesorilor.
18.2.21
studenti. profesori agresori in romania
Fotografie de Polina Zimmerman via Pexels

„Puteai să vii și cu certificat de deces, că tot nu mă interesează de ce-ai lipsit” e una dintre replicile șocante dintr-o postare pe Facebook care a devenit virală zilele trecute. Replica e a profesoarei de suedeză a Facultății de Limbi și Literaturi Străine, din cadrul Universității din București. Postarea e a Geaninei Maria și povestește despre cum a trecut prin înjosire, jigniri, intimidare și atacuri de panică. Și despre cum, în cele din urmă, a renunțat la facultate. 

Când se întâmplă abuzuri, studentul are anumite pârghii pe care poate să le folosească: chestionare anuale de evaluare a profesorilor și reclamații la conducerea facultății și a universității.

„Am mers împreună cu mama la conducerea facultății de atunci și ni s-a zis: «Ne pare rău, dar așa își desfășoară doamna profesoară cursurile»”, îmi povestește Daniela, fostă studentă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Întrebată ce-ar putea să facă studentul în scenariul ăsta, purtătoarea de cuvânt a Universității din București, Mirabela Amarandei, mi-a spus: „Ce poate face mai departe e să meargă la forul de deasupra facultății, care e rectoratul universității. Nu am cunoștință la o situație asemănătoare sau vreo plângere referitoare la situația doamnei profesoare. E un caz pe care-l considerăm regretabil și impardonabil”.  

Fotografii cu frigiderele studenților din București

Mărturiile au început să curgă în urma postării Geaninei despre profesoara de limbă suedeză, însă am vrut să aflu ce se întâmplă și la alte facultăți, ce povești au studenții despre alți profesori. Mai întâi, însă, câteva care susțin povestea Geaninei, apoi altele, care să tragă un semnal de alarmă printre cei care sunt responsabili să asigure studenților un mediu nu doar plăcut și interactiv, dar, iată, și sigur și lipsit de prejudecăți și abuzuri. Toate numele folosite în acest articol sunt pseudonime, pentru protejarea identității studenților.

Când ai făcut infarct și operație pe cord deschis, iar profesoara cu actele în față nu te crede

Deși majoritatea studenților nu-i contrazic cunoștințele profesoarei Carmen Vioreanu în materie de limbă și literatură suedeză, mulți sunt cei care-i condamnă abuzurile. Multe generații au avut-o profesoară și, implicit, au trecut prin strigăte, anxietate, atacuri de panică, iar unii chiar persecuție. Cazul Danielei e unul dintre acelea care te fac să te întrebi cum se poate ca abuzurile de acest tip să fie mediatizate de-abia acum.

Daniela a absolvit în 2012 Facultatea de Limbi Străine și povestea ei cu profesoara a început când a făcut pneumonie și n-a putut să ajungă la primul curs. „Dar, ce crezi că suntem la grădiniță să vii cu scutiri?”, i-a spus C.V. după ce i-a aruncat pe jos toate actele doveditoare faptului că a lipsit din cauza pneumoniei. 

Publicitate

De atunci, Daniela a fost persecutată constant. A fost dată afară din grupurile pe care profesoara punea teme și materiale și le-a interzis colegilor ei să-i dea vreo informație legată de curs. „Dacă nu-mi făceam temele pentru că nu aveam acces la materiale, firește că mă făcea albie de porci. Dacă reușeam să fac rost de teme, se răzbuna pe colegii mei, că bănuia cu cine mă înțelegeam eu mai bine și cine ar fi putut să-mi dea temele.”

Apogeul a fost când, din cauza stresului, Daniela a făcut un infarct. Acesta a fost urmat de o operație pe cord deschis, toate la 22 de ani. La patru luni de la operație, înainte de examenul scris de licență, mama Danielei a venit la școală cu toate actele doveditoare. „Când le-a văzut, a început să urle la mama, o femeie de 50 și ceva de ani, femeie modestă din provincie. Îi dădea cu mâna peste acte și-i spunea să plece de acolo, că e mincinoasă și că nu există infarct la 22 de ani. Mama îi explica plângând că n-ar putea să mintă cu așa ceva”, îmi povestește Daniela. 

Când a intrat în examen, deși se vedea cicatricea de la operație, profesoara a continuat s-o umilească. A numit-o „infractoare”, iar, pentru asta, a pus-o la o bancă în colț și-a anunțat că o să stea non-stop cu ochii pe ea. „«De ce bei apă?», «Bagă capul în foaie», îmi tot spunea. Imaginează-ți după doar patru luni de la operație, o profesoară să-ți facă așa. Îmi era cald și frică. Am plecat de-acolo crezând că o să mai fac un infarct pe drum. Am mers împreună cu mama la conducerea facultății de atunci și ni s-a zis: «Ne pare rău, dar așa își desfășoară doamna profesoară cursurile»”.

Deși Daniela a absolvit în 2012, lucrurile nu s-au schimbat prea tare de atunci. Studenții din fiecare an vorbesc despre cum la cursul ei ți-era frică și să te miști. N-aveai voie să bei apă, să caști, să mergi la toaletă - dacă ieșeai, închidea ușa. Loredana (generația 2015-2018) povestește cum doar pentru că mai făcea o facultate în paralel, își primea diferite insulte și cum doar pentru că a îndrăznit să o întrebe de ce a primit nota 4, profesoara a spus că Loredana o hărțuiește. Aceasta a încercat să facă plângeri prin evaluările semestriale și prin intermediul asociației reprezentative, dar niciuna dintre modalități n-a avut efect. 

Publicitate

„Tot ea i-a concediat pe cei doi profesori nativi (cuplu, aflați de mai bine de zece ani în România), deși nu făcea parte din atribuțiile sale. Universitatea nu a spus nimic. Susținuți de Institutul Suedez, cei doi se aflau la polul opus. Cursurile erau interactive, discutam liber despre subiectele zilei, atmosfera era destinsă, dar productivă”, îmi povestește și Ana, absolventă care a avut ghinionul să o aibă pe C. V. ca profesoară. Pentru că avea cursul lunea, duminica obișnuia să ia un Diazepam, să nu o țină trează anxietatea. 

Din spusele purtătorului de cuvânt al Universității din București, decanul actual a declarat că de când e el la conducerea acestei facultăți, mai exact de vreun an, nu a primit sesizări și reclamații referitoare la cazul profesoarei de suedeză. „Din acest motiv, nu s-au creat mecanismele instituționale pentru ca situația să fie analizată așa cum se întâmplă acum”, adaugă Mirabela Amarandei. 

În momentul în care Geanina a publicat povestea ei cu profesoara de suedeză, comentariile pe grupul facultății au început să curgă: „Să le spunem și noi ce pățeam cu italiana?”, „Nici spaniola nu e mai prejos”, „Nici cu neogreacă nu mi-e rușine” sau „Dacă vreți să vorbim și despre hindi, sunt aici”. Aparent, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine n-are probleme doar la suedeză  

Profesoare de limba japoneză de la FLLS 

„Când unei colege i-a murit prietenul, o profesoară de la secția de japoneză a râs și i-a răspuns: «Cum ar fi să lipsesc și eu când îmi moare prietenul?»”, îmi povestește Maria, care s-a lăsat de facultate în semestrul de grație, din cauza unor profesoare. Acestea au intrat în posesia unor capturi de ecran dintr-un grup privat în care erau meme-uri referitoare la ele. Pentru acele glume, profesoarele s-au asigurat că acei studenți nu vor intra la licență.

„Au făcut reclamație și la Comisia de Etică a universității. Comisia ne-a trimis declarație să spunem și partea noastră din poveste și, după ce-am făcut asta, n-am mai primit niciun răspuns”, îmi explică Maria.

Publicitate

Mărturiile legate de profesoarele de japoneză sunt multe și toate vizează același tip de comportament abuziv. Țipete, insulte și modalități prin care să se asigure că studenții o să-și ia un semestru de grație. 

Deși universitatea spune că evaluările anuale pe care trebuie să le completeze studenții sunt o modalitate prin care aceste derapaje ar putea fi rezolvate, mulți studenți nu sunt de aceeași părere. „Eu și mulți colegi am completat mereu chestionarele și-am semnalat problemele, dar nu s-a rezolvat nimic. Am auzit chiar de la o prietenă că o profesoară îi punea să se ridice în picioare pe cei care au scris de rău despre ea”, îmi spune Maria. 

Prin jigniri și anxietate trec și studenții care învață limba italiană la aceeași facultate. O profesoară le dă nota 1 la examen doar dacă greșesc o virgulă sau un accent, fără să conteze dacă restul lucrării e perfect. „Ni s-a spus cum foarte puțini dintre noi vor ajunge până la linia de finish și că dacă avem alte preocupări, precum munca sau familia, ar fi mai bine să ne lăsăm din start. Notele erau acordate în funcție de activitatea la curs. Dar când punea o întrebare, ea nominaliza și cine să-i răspundă. În așa fel încât erau mereu doar câteva persoane care vorbeau”, îmi explică Andrada

Când Miruna a observat că, la câteva zile după examinarea orală, calificativul „bine” primit inițial s-a schimbat în „suficient”, a întrebat-o pe profesoară care e motivul. „Mi-a răspuns că din cauza absenței la seminar. Asta era absurd, de frica ei, am avut prezență perfectă, am stat chiar și-n prima bancă. Eram gată să merg la decan să fac reclamație în momentul în care, confruntată, profesoara a început să ține că merit nota asta din cauza numelui meu. «4, ce mai vrei? 4 pentru că te cheamă așa!»”, îmi povestește Miruna despre o profesoară de germană de la aceeași facultate. Speriată, a completat doar un chestionar, dar nici asta n-a rezolvat nimic. Aceeași profesoară i-a zis după un examen, înainte să iasă din sală, că nu va ajunge niciodată traducător pentru că se înroșește la față. 

„În fiecare an, ar fi un total de 60-70 de studenți. La ultima verificare, erau 88 de restanțieri la ea” 

Alexandru e la Facultatea de Chimie din cadrul Universității din București și are un profesor care reușește să te umilească vreme de 15 minute, doar pentru că ai întârziat trei. Îmi povestește cum îi acuză de copiat și de fraudă doar pentru că nu i se deschideau fișiere trimise de studenți, deși cauza era PC-ul și versiunea lui de Office. O colegă de-ale lui Alexandru l-a rugat să-i amâne puțin predarea unei lucrări, pentru că a avut coronavirus și i-a fost rău. Răspunsul a fost că n-o să se întâmple, că oricum e consemnată la domiciliu și că e în aceeași poziție ca și în momentul efectuării lucrării, doar că acum are un rezultat pozitiv.  

„La începutul facultății, la specializarea mea erau 43 de persoane. Până în al treilea an, numărul s-a înjumătățit și acum sper să intrăm măcar zece să dăm licența. În fiecare an, ar fi un total de 60-70 de studenți. La ultima verificare, erau 88 de restanțieri la ea”, îmi povestește și Magda despre o altă profesoară la aceeași facultate. 

Publicitate

Cazuri de genul sunt des întâlnite și la Facultatea de Drept, unde în februarie, anul ăsta, 49 de studenți au promovat licența și 107 au picat. În iulie 2020 au picat aproape 300 de studenți și-au făcut contestații pentru că subiectele erau peste materia de licență. „Orice mișcare greșită atrăgea asupra studentului o scurtă mustrare destul de tăioasă din partea acestuia. Poate nu ar fi prea strigător la cer dacă nu era vorba și despre studenți care îndrăznesc să bea apă în timpul cursului său”, îmi povestește Alexandra despre un profesor din cadrul facultății. 

„Am renunțat la facultate din cauza profesorilor. O să mă înscriu la fără frecvență, dar nu la Universitatea din București”

Când vine vorba despre Facultatea de Litere din cadrul Universității din București, din mărturiile studenților, tronează replicile sexiste. „Cele mai interesante momente sunt cu lumina aprinsă”, „În cinci minute îți răspund! Ai răbdare, te rog! (imposibil pentru o femeie, dar încearcă)”, „Că sunt frumos și modest și să nu mai puneți voi femeile o mie de întrebări” sunt doar câteva dintre ele, din ce-mi povestește Gabriela

Vlad vorbește despre un alt profesor tot de la această facultate, pe care a absolvit-o în 2017, la care nici nu reușeai să-ți ții prezentarea proiectului, pentru că acesta găsea vreun motiv să-și bată joc de tine. Unui coleg de-ai lui i-a spus că un bărbat nu poartă teniși albi decât dacă e gay. Pe-o colegă a întrebat-o de ce poartă ceas, iar în momentul în care ea i-a răspuns că se cronometrează când face sport, el i-a spus: „Dar tu nu arăţi ca o fată care face sport.” 

„Deşi ne aşteptam cu toţii să discutăm despre literatură şi arte vizuale, ei bine, fiecare curs era dominat de detalii despre ejaculare, mereu pe burta soţiei, și bancuri misogine, toate despre femei care fie vor prea mult sex, fie nu vor deloc şi atunci sunt violate”, îmi detaliază Vlad.

Publicitate

Andreea s-a lovit de atâtea experiențe similare, încât în semestrul de grație, a renunțat la Facultatea de Litere. Își dorea mult să absolve, dar abuzurile îi afectau sănătatea. O profesoară i-a spus că nu e capabilă să înțeleagă ce i se spune și că are un coeficient de inteligență scăzut, doar pentru că nu a reușit să acceseze link-ul trimis de ea la examen. După ce s-a rugat să i se trimită subiectul de examen, l-a primit în ultimele 30 de minute. Deși examenul era de o oră și jumătate. 

„Bineînțeles că m-a picat. Și să fie sigură că-mi iau semestrul de grație, mi-a trimis rezultatul examenului de-abia la 12 noaptea, în ultima zi în care mai puteai face contestații. La cursuri tot susținea că nu merităm să terminăm facultatea și că noi suntem acolo doar pentru că facultatea are nevoie de banii noștri”, adaugă Andreea. 

La alt curs, avea de dat examenul în februarie. Când a sunat profesoara, aceasta îi tot spunea că o s-o sune ea când o să stabilească data examenului. Cum nu a făcut asta, Andreea a mai sunat o dată. „Am sunat-o seara, pentru că profesorii au un anumit interval în care poți să-i contactezi, iar ea avea între 18:30 și 20:00. Mi-a spus că dăm examenul mâine. I-am spus că n-am cum, că aș avea nevoie de o zi măcar să-mi repet materia. A zis că dacă nu vreau să-l dau mâine, nu-l dau deloc”, îmi povestește ea. La altă profesoară, la examenul online trebuia să-i răspunzi în secunda a doua la întrebare. Când Andreea a rugat-o să o lase să se gândească puțin, profesoara a zis: „Pa” și-a închis call-ul. 

Publicitate

„Când am fost să reclam la conducerea facultății, mi s-a zis că ei sunt prea ocupați să se ocupe de problemele noastre, să ni le rezolvăm singuri”, îmi spune Andreea despre încercările ei de a rezolva problemele. 

La aceeași facultate, Ruxandra îmi povestește că ea a reușit să câștige în bătaia cu morile de vânt și că susține toți studenții să-și apere drepturile. O profesoară nu voia să-i treacă nota de la examen, iar aici riscul era să piardă toată facultatea în anul suplimentar, fiind ultimul curs la care nu avea încheiată situația.

„Am luptat până la capăt, am mers la ambii decani, am vorbit cu nenumărate persoane din cadrul facultăților, am ajuns până la rector, cu memorii, audiențe și prezențe săptămânale, și am promis, în final, pentru că nu voiau să treacă peste autoritatea doamnei, că îi dau în judecată, voi vorbi în presă și voi câștiga fără discuție. Am reușit să obțin decizia de a mi se înscrie nota și a finaliza astfel facultatea, după trei luni de chin și atacuri de panică în care slăbisem enorm, nu mai eram om”, îmi descrie Ruxandra. 

„A hotărât să mă întrebe dacă o mai am în pantaloni” 

Abuzurile și jignirile nu se opresc odată ce ieși din Universitatea din București. Dragoș era în anul al doilea la ASE când a decis să se vopsească în cap și, deși voia un gri platinat, i-a ieșit un blond pui. Din momentul în care un profesor l-a văzut vopsit așa și cu piercing în sprânceană, la fiecare oră avea grijă să-i aducă la cunoștință faptul că nu are ce căuta în așa hal în facultate. 

„A considerat la un moment dat că merit să fiu ridicat în picioare și să fiu luat la puricat de ce am venit la ASE. După câteva minute de întrebări despre asta, a hotărât să mă întrebe dacă o mai am în pantaloni și cât m-a costat operația pentru schimbarea organului reproducător. Am tăcut și-am crezut că se oprește aici și că-n următoarea săptămâna va fi OK. Bineînțeles că n-a fost. A început fix cu aceleași întrebări. N-am mai putut și-am ieșit afară. Decanul mi-a zis că nu are ce să facă în legătură cu acest profesor”, îmi detaliază Dragoș.


Alexa Bejinariu a fost implicată în organizații studențești, iar din 2018 scrie la VICE despre educație și cultură. O găsești pe Facebook, Instagram sau blog.