#ȘiNoi

Grupul de Rugăciune din Parlamentul României influențează legislația despre parteneriatul civil

Membrii au militat pentru Referendumul pentru Familie, dar și pentru lipsa educației sexuale, a celei despre identitatea de gen și a parteneriatului civil.
Răzvan Filip
Bucharest, RO
Ioana Moldoveanu
Bucharest, RO
20.8.20
grup, rugaciune, parlament
Micul dejun cu rugăciune, ediția a 14-a, 2019. Fotografie via pagina de Facebook a Grupului Creștin de Rugăciune al Parlamentului României 

#șinoi este o campanie VICE România de promovare a parteneriatului civil, finanțată de Fundația Friedrich Naumann for Freedom și sprijinită de asociația Accept. Urmărește-ne lunar pe site și pe contul de Instagram.

„Din expunerile prezentate la ediția din acest an a Micului dejun cu rugăciune a reieșit că este necesar ca respectarea valorilor transmise de Dumnezeu să se regăsească în agenda celor care conduc o țară”, transmitea anul trecut o știre a televiziunii creștine Alfa Omega, despre un eveniment care are loc anual, în Parlamentul României, începând din 2005.

Publicitate

Micul dejun cu rugăciune este adaptarea locală a evenimentului de networking politic din Statele Unite, intitulat National Prayer Breakfast. La ei este organizat din 1953, de The Fellowship, o asociație internațională, de lobby-iști spirituali care influențează în sens religios legile țărilor în care activează, conform documentarului Netflix The Family, apărut anul trecut.

Influența asupra Referendumului pentru Familie

În România, spune documentarul, influența lor s-a văzut cel mai clar în 2018, în tentativa Coaliției pentru Familie (CpF) de a modifica Constituția pentru a defini familia drept uniunea dintre un bărbat și o femeie. Politicienii care susțineau atunci CpF încă trăiesc pe banii tăi la adăpostul Palatului Parlamentului, unde constituie Grupul Ecumenic de Rugăciune, care organizează anual Micul dejun, la fel ca omologul său american.

De-a lungul deceniilor, la evenimentul american au participat toți președinții de la Dwight Eisenhower încoace, indiferent de culoarea lor politică. Și la noi, anul trecut, în sală erau prezenți aproape șase sute de invitați din Parlamentul și Guvernul României, din State, Asia și Europa, reprezentanți ai bisericilor și personalități culturale. Inclusiv președintele Iohannis a transmis un mesaj în care își exprima speranța că „evenimentul dedicat valorilor identitare europene va prilejui un fructuos dialog interconfesional”.

Ce este Grupul de Rugăciune

„Noi, ca și creștini, va trebui să ieșim puțin din biserică - nu doar să ne rugăm, ci să și activăm”, spunea atunci deputatul liberal Dumitru Mihălescul, președintele Grupului Ecumenic. În forma actuală, aprobată de birourile permanente ale celor două camere în 2017, Grupul cuprinde 27 de parlamentari (12 de la PNL, șapte de la PSD, trei USR-iști, doi de la Pro Europa, unul de la UDMR, unul de la PPU și unul de la minorități), dar el există de la începutul anilor 90, la inițiativa unor parlamentari ce aparțineau diferitelor culte religioase recunoscute legal în România, se arată într-un răspuns acordat VICE de biroul de presă al Parlamentului. Înscrierea se face prin exprimarea opțiunii personale, dar rolul Grupului în Parlament nu este clar definit.

De la declararea stării de urgență până acum, nu au avut loc întâlniri ale Grupului, dar până în pandemie, se întâlneau aproape săptămânal: „E mai mult un timp de împărtășire. Vine un preot, ne mai zice niște gânduri bune”, zice deputatul USR Vlad Duruș, membru din 2017. Cu toate astea, la nivel legislativ, impactul Grupului pare evident și în plină pandemie.

Influența negativă asupra educației sexuale

În afară de Referendumul pentru Familie, un impact s-a văzut în luna mai, când, după ce a fost promulgată legea care prevedea organizarea de ore de educație sexuală în școli, mai mulți membri ai Grupului Ecumenic au modificat-o, astfel încât materia să se numească educație sanitară, iar predarea să fie făcută doar cu acordul părinților. Iohannis a atacat forma actuală a legii la CCR, iar curtea urmează să dezbată sesizarea președintelui în septembrie.

Deputații Robert Sighiartău și Florica Cherecheş (PNL), Steluţa-Gustica Cătăniciu (PPU) şi senatorul Titus Corlăţean (PSD) sunt autorii amendamentului, apărut la două zile după ce Biserica Ortodoxă Română a transmis că „Încadrarea în mod obligatoriu a elevilor în programe de educație sexuală reprezintă un atentat asupra inocenței copiilor (…), marcându-i pentru întreaga viață".

Influența negativă asupra identității de gen

În iunie, senatorul PMP Vasile Cristian Lungu iniția proiectul de lege care interzice predarea „ideologiei de gen”, în toate unitățile de învățământ, deși ea este studiată în toate universitățile europene. „Dacă toaletele fetelor sunt invadate de băieți care se cred fete?”, se arăta senatorul îngrijorat. El nu se află pe lista membrilor Grupului Ecumenic din Parlamentul României, dar a locuit pentru 15 ani în America, unde a urmat cursuri de afaceri la o universitate catolică și a frecventat cercurile republicane conservatoare. Așa a ajuns la evenimentele National Prayer Breakfast.

„Nu am nimic cu orientarea religioasă a inițiatorului acestui proiect”, spune Diana Elena Neaga, lector universitar doctor, care predă în cadrul Masteratului de Politici, Gen şi Minorităţi de la SNSPA. „Statul trebuie să garanteze libertatea de gândire, conștiință și religie și exercitarea acestui drept pe teritoriul țării. Dar de la asta până la impunerea propriei viziuni ideologice și religioase e o distanță foarte mare și e o formă clară de fascism”, adaugă ea.

CEDO și Curtea Constituțională cer recunoașterea cuplurilor gay

Primul politician român care a îndrăznit să viseze la o lege a parteneriatului civil a fost UDMR-istul Péter Eckstein Kovács, care a venit cu o propunere legislativă în acest sens, în 2008, dar a fost ucisă din fașă și retrasă din Senat. Apoi s-a remarcat deputatul Remus Cernea, care între 2013 și 2016, a depus trei inițiative, care au fost respinse sau au rămas blocate într-un purgatoriu legislativ.

Dar, în 2015, o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) obliga Italia să legifereze parteneriatul civil și crea un cadru legal prin care comunitățile LGBT din țările membre ale Consiliului Europei să-și poată da statul în judecată pentru a le fi recunoscut dreptul la viața de familie. La ora actuală, CEDO a deschis deja un caz în care 21 de familii de același sex, din România, reprezentate de asociația Accept, cer statului român reglementarea parteneriatului civil, astfel încât să le fie recunoscut și protejat dreptul la viața de familie.

Publicitate

În 2018, Curtea pentru Justiție a UE decidea că România trebuie să recunoască dreptul de ședere pentru persoanele gay căsătorite într-un stat european, iar Curtea Constituțională a României judeca cauza Coman - Hamilton și constata că un cuplu format din persoane de același sex intră în sfera noțiunii de „viață de familie”.

Practic, cadrul legal pentru a reglementa parteneriatele civile există de mulți ani. Totuși, după ce politicienii afiliați Grupului de Rugăciune și CpF au eșuat în misiunea de a transforma Constituția într-un instrument homofob de represiune, energiile lor s-au reorientat către boicotarea oricărui demers de a reglementa parteneriatele civile.

În ultimii ani, mantia progresismului a fost purtată de câțiva politicieni din USR, PNL, UDMR, ALDE și PSD, prin trei proiecte legislative care își propuneau reglementarea uniunilor între persoane de același sex. Dar, până la ora actuală, toate au fost respinse sau blocate cu sprijinul unor politicieni apropiați Grupului de Rugăciune.

Influența negativă asupra parteneriatului civil

Titus.jpg

Senatorul PSD Titus Corlățean, unul dintre cei mai vocali contestatari ai parteneriatului civil. Fotografie de Octav Ganea, Inquam photos

În martie 2019, senatorii din Comisia Juridică au dat raport de respingere pe două proiecte care vizau parteneriatul civil. O săptămână mai târziu, proiectele au fost respinse prin vot de Senat. Unul dintre cei mai vocali contestatari a fost senatorul PSD Titus Corlățean, membru al Grupului de Rugăciune, care în ciuda deciziei CEDO și a Curții Constituționale, a spus că România este un stat independent, care are dreptul „de a legifera așa cum dorește în ceea ce privește parteneriatul civil”.

Argumentul că, în România, peste opt sute de mii de persoane trăiesc într-o formă de uniune care nu este căsătoria nu a contat. „Întotdeauna s-a folosit ca pretext situaţia legalizării unui parteneriat în viaţa de zi cu zi pentru persoanele heterosexuale, pentru a ascunde de fapt adevăratul obiectiv: o formă de legalizare a cuplurilor LGBT”, a spus atunci Titus Corlățean.

Publicitate

Acțiunile sale se potrivesc declarațiilor făcute în 2013, la Conferința Alianței Familiilor din România, când a vorbit despre standardele europene privind minoritățile sexuale: „E destul de greu să mergi împotriva unui val care s-a creat. Dar trebuie să o facem, pentru că fundamentul nostru, existența noastră, prin voința Domnului și prin voința Domnului nostru Isus Cristos, este un fundament creștin. Și voința divină ne-a creat într-un anumit fel și asta este, cu cât lupta este mai grea, cu atât merită să o duci mai bine”.

„Dacă vorbești despre valori precum iubirea aproapelui și tu faci totul pentru a-l priva de drepturi pe aproapele tău homosexual, ele devin o armă menită să lovească în cineva”, spune Florin Buhuceanu.

El este director de advocacy la Asociației Accept, urmărește de mult timp activitatea dreptei religioase și a Grupului Ecumenic și a urmat trei ani de studiu la Teologie.

Unii politicieni vin la ședințe cu Biblia

Romanita.jpg

Copreședinta Accept, Romanița Iordache (stânga) și avocata Accept, Iustina Ionescu (dreapta), premiate de ambasadorul SUA, Hans Klemm, pentru curaj deosebit în susţinerea drepturilor omului, în 2019. Fotografie de George Calin, Inquam Photos

Titus Corlățean nu a răspuns la telefon până la ora publicării acestui material. Am sunat-o, în schimb, pe Romanița Iordache, jurist și copreședinte al asociației Accept, ONG care luptă pentru drepturile LGBT încă din 1996. Ca cercetătoare pe drepturile omului, de 15 ani contribuie la diferite proiecte de lege care țin de drepturi și libertăți, printre care și parteneriatul civil. Anul trecut, când Titus Corlățean promova de la tribuna Parlamentului homofobia, ea a fost acolo să-i contracareze argumentele.

Astfel de politicieni ajung să folosească raționamente din zona drepturilor omului pentru a limita drepturile altora, de obicei minorități. „Prezintă jumătăți de adevăruri, manipulează jurisprudența CEDO sau standardele internaționale, astfel încât să le pună în acord cu agenda sa. Dacă ceilalți parlamentari ar avea curiozitatea de a verifica norma legală, ar vedea că au de-a face cu manipulări”, spune copreședinta Accept.

Publicitate

Nu a fost prima dată când a avut experiențe cu politicieni care folosesc argumente dogmatice pe subiecte ce țin de cârmuirea țării. „De când merg în Parlament, am avut parte de Doamne ajută, Doamne ferește, de Biblie băgată sub nas de parcă n-aș fi fost familiarizată cu ea. Mi s-a întâmplat chiar anul trecut, când un domn de la PSD, al cărui nume îmi scapă, a venit la dezbaterile din comisie cu cartea sfântă. Atunci am scos Constituția. Mi-a părut rău că n-aveam și eu Biblia, că aș fi deschis-o să văd de unde se inspiră pentru a urî, în timp ce eu mă inspir pentru a spune că fiecare dintre noi ne merităm demnitatea”, spune Romanița Iordache.

Din punctul ei de vedere, este perfect normal să fii religios și să ai poziție pe orice subiect.

„Problema apare când convingerile intime ale unui politician sunt folosite pentru a restrânge drepturile altora sau pentru a le impune ceva prin legi sau politici publice”, explică copreședinta Accept.

De trei-patru ani, a observat o radicalizare a discursului public. De pildă, anul trecut, într-o ședință despre parteneriatul civil a Comisiei pentru drepturi și libertăți din Senat, a fost pentru prima dată, în experiența sa, când societății civile, indiferent că erau oameni din zona progresistă sau cea dogmatică, i s-a refuzat dreptul de a-și prezenta punctul de vedere. Dacă până în 2014, era ușor de identificat cine este „agentul religios” sau reacționarul din Parlament, acum poți găsi lejer câțiva hiperactivi în fiecare partid.

„Poate acolo este rolul Grupului”, zice Romanița Iordache.

Membrii Grupului sunt de negăsit sau evită să vorbească

Sighiartau.png

Liberalul Robert Sighiartău crede că adevărata politică se învață din Biblie, „singura lege care nu are nevoie de corecție”. Captură Youtube

Sun mai mulți politicieni din Grupul Ecumenic de Rugăciune din Parlament, ca să aflu poziția oficială față de parteneriatul civil. Majoritatea nu răspund la telefon. Liderul, deputatul PNL Dumitru Mihalescul, spune că are treabă, ca în următoarele zile să sune mereu ocupat. Restul evită să-și exprime o poziție, ba că Grupul nu a discutat pe această temă, ba că nu au semnal la telefon.

„S-a umflat prea tare importanța Grupului Ecumenic. Nu-i o teorie a conspirației că se strâng ăia acolo și decid ce să fie în Parlament. Se discută și inițiative legislative, dar te supui deciziilor partidului. Eu, de exemplu, când mi-a venit în comisie, am votat pentru parteneriatul civil”, spune Vlad Duruș, deputat USR și vicepreședinte al Grupului.

Publicitate

Situația nu este însă aceeași în cazul celorlalți membri. Deputatul liberal Robert Sighiartău dă de înțeles că nici măcar nu știe că în Parlament se discută astfel de proiecte: „Am destulă înțelepciune să nu răspund prin telefon unor provocări, până nu văd proiectele de lege. Mai ales că sunteți o publicație care susține o agendă progresistă”.

Dar, în 2016, când în Senat era respins proiectul lui Remus Cernea, Sighiartău saluta decizia și susținea că parteneriatul e o modalitate „de promovare a agendei LGBT”. Un an mai târziu, în cadrul Micului dejun cu Rugăciune, spunea despre Biblie: „(…) așa cum a spus părintele Tofană, este singura lege care nu are nevoie de corecție. Această carte, dacă am citi-o, am învăța cum se face adevărata politică.”

Deputata Steluța Cătăniciu (Partidul Puterii Umaniste), unul dintre cei cinci vicepreședinți, nici nu știe ce funcție deține în cadrul Grupului. Este singura care confirmă că, de-a lungul timpului, în Grup, au existat mai multe discuții despre parteneriat, la care „majoritatea colegilor s-au declarat împotrivă”, la fel ca ea. Dar motivele „o privesc personal”. Deși CEDO cere României să recunoască dreptul cuplurilor gay la familie, nu pare foarte îngrijorată: „Se va găsi o soluție în urma dezbaterilor din Parlament.”

Deputata PNL Florica Cherecheș spune că nu are semnal la telefon. Dar a fost o susținătoare înfocată a referendumului pentru familie în 2018 și alături de vicepreședinta Steluța Cătăniciu, deputat PSD, se află printre cei 15 parlamentari care au solicitat Protecției Copilului să ancheteze clipul anti CpF, Copiii Referendumului, pentru că niște minori apăreau în scene de „film horror”.

Cum combați o agendă politică făcută cu Biblia în mână

„Problema Grupului pare să fie maniera dogmatică în care instrumentalizează religia,  încercă să-l confiște pe Dumnezeu în sens ideologic și să pună monopol asupra valorilor”, spune Florin Buhuceanu, director de advocacy la asociația Accept.

Din acest motiv, crede că activitățile Grupului trebuie ținute constant în lumina reflectoarelor, lucru ușor de realizat, pentru că membrii nu și-au ascuns niciodată intențiile. De pildă, în documentarul The Family, pastorul și liberalul Ben-Oni Ardelean, care nu a răspuns apelurilor VICE, e transparent în privința agendei conservatoare și a legăturilor sale cu dreapta religioasă din SUA.

Totuși, cum poți combate o astfel de agendă odată ce o expui? Buhuceanu crede că este nevoie de o platformă civică de drepturi și libertăți, care să se opună inițiativelor Grupului și să construiască constant alianțe cu diferite segmente ale societății. Un exemplu este platforma Respect, care s-a născut pentru a bloca inițiativa cetățenească de modificare a Constituției, dar funcționează și în prezent, „pentru că cei din zona dreptei religioase nu se lasă niciodată bătuți”, spune Buhuceanu.

„O societate nu poate fi câștigată doar prin procese la CEDO sau cu sloganuri de tipul «Iubirea nu se votează». Sunt demersuri importante, necesare, dar nici pe departe suficiente”, zice directorul de advocacy.

„La noi nu a existat un astfel de exercițiu, pentru că, la 30 de ani de la căderea comunismului, biserica ortodoxă sau catolică nu sunt încă obișnuite să discute pe bune cu societatea”, adaugă el. Totuși, în rândul comunității care formează Biserica, mai ales în spațiul protestant, au existat nu puține voci care au întrebat de ce sunt induse tensiuni artificiale care divizează societatea și nu contribuie la progresul ei.

„În rândul credincioșilor există moduri diferite de înțelegere, interpretare și aplicare a Bibliei”, explică Victor Ciobotaru, unul dintre fondatorii comunității de creștini LGBT din România și absolvent de Teologie. Cu toate astea, mulți membri ai Grupului de Rugăciune insistă, prin discursul lor public, asupra unei interpretări unitare și fundamentaliste. „Într-un stat democratic, e loc pentru toate diferențele, pentru o multitudine de viziuni și înțelegeri a religiei”, spune Ciobotaru.

Conform Constituției României, „nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”, iar „cetățenii sunt egali în fața legii și în fața autorităților publice”. Cu toate astea, senatorul Titus Corlățean spunea încă din 2013 că nu poate tolera la cei din jur „lipsa de credință în Dumnezeu”.