psihologie

Cum au crescut cazurile de depresie în România în perioada de izolare

Ca să aflu mai multe despre cum s-a văzut și cum s-a simțit depresia în timpul pandemiei, am vorbit cu specialiști de la asociațiile care s-au ocupat, în această perioadă, de persoanele vulnerabile.
depresie, anxietate, coronavirus, izolare, deprehub
Fotografie via Pixabay
Totul despre COVID-19 care ne-a mâncat zilele și lunile în ultima vreme.

Conform unui studiu din 2017, mai mult de două milioane dintre români suferă de depresie. Pentru aceștia, dar și pentru categoriile vulnerabile, pentru cei anxioși și pentru cei predispuși la stări depresive, carantina și autoizolarea au fost o perioadă nefavorabilă.

În lunile martie și mai, cazurile de anxietate și atacurile de panică au crescut cu 38% față de cele înregistrate în perioada octombrie 2019 - februarie 2020, conform calculelor preliminare realizate de depreHUB, un hub care oferă servicii de consiliere și terapie pentru depresie.

Publicitate

De la mijlocul lui martie și până în prezent, peste 2 500 de persoane au sunat la help line-ul depreHUB, de la adolescenți, care au avut de înfruntat lipsa conexiunilor sociale esențiale, până la seniori copleșiți de neputințe. Anxietatea a venit și din situația financiară, evoluția profesională, situația academică a copiilor, investițiile făcute, criza accesului la medic, lipsa medicamentelor și gestionarea bolii - cancer sau diabet.

Ca să aflu mai multe despre cum s-a văzut și cum s-a simțit depresia în timpul pandemiei am vorbit cu o pacientă cu boală cronică, ale cărei stări emoționale au copleșit-o în ultimele luni, dar și cu psihologi și specialiști de la asociațiile care s-au ocupat, în această perioadă, de persoanele vulnerabile.

depresie în romania

Adulții și seniorii, cele mai afectate categorii pe perioada pandemiei.

Când trebuie să alegi între sănătate și bani

Afectate de izolare au fost și persoane care nu s-au confruntat niciodată cu tulburări psihologice, dar printre cele mai vulnerabile au fost cele cu diagnostic psihiatric. „Din cauza prelungirii îndelungate la stres, capacitatea psihicului uman de a se autoechilibra în condiții de criză s-a prăbușit. Asta a dus la reactivarea tulburărilor psihosomatice în rândul persoanelor diagnosticate cu depresie sau anxietate”, spune Yolanda Crețescu, președinte Happy Minds, psiholog și fondatoarea depreHUB.

Alexandra (35) a suferit de depresie toată viața. De fiecare dată când a trecut prin astfel de episoade, a făcut tratament psihiatric și psihoterapie. „Când a început pandemia, eram pe linia de plutire, nu mai luam antidepresive și mergeam la terapie o dată pe lună”, spune ea, dar odată cu instaurarea stării de urgență, „situația mea s-a schimbat rapid și am început să am atacuri de panică. Atunci am realizat că vom trece prin ceva foarte grav, care ne va afecta pe toți, în special pe cei mai vulnerabili”.

Publicitate

Iulia Bardar, psihoterapeut la Asociația On Institute, explică aceste emoții: „Depresia poate fi asemănată cu amorțeala care s-a lăsat pe străzi în perioada carantinei, imagine care poate i-a tulburat pe o parte dintre noi, mai ales pe cei care reacționează puternic la schimbări și la sentimentul de singurătate și pustietate. Termenul de izolare duce la retragerea în sine, lucru care poate fi benefic pentru cei introspecți, dar poate crea un mediu prielnic pentru instalarea depresiei”.

Alexandra (35) este asmatică, „Am crize foarte urâte, care mă pot trimite la urgență și orice boală care afectează plămânii îmi poate fi fatală”, spune ea. La începutul pandemiei, lucra ca secretară la un cabinet notarial și avea zilnic contact cu clienții, lucru care a început să o afecteze emoțional, „mă gândeam că expunerea poate să mă coste viața”, povestește ea. După trei săptămâni de muncă în perioada carantinei, a căzut la pat cu o depresie cruntă. Și-a luat concediu medical pe motiv de stres și apoi și-a dat demisia.

„Devenisem complet disfuncțională. Nu mai puteam să mă ridic din pat, să fac lucrurile de bază, să mă spăl, să mănânc și să vorbesc cu ceilalți. M-a speriat teribil nu doar că a trebuit să renunț la job ca să-mi protejez viața, dar și faptul că, fiind în grupa de risc și fără un loc de muncă, voi ajunge să mă îngrop în datorii și în propria depresie, din care nu voi mai putea ieși în veci”, spune Alexandra. Terapeuta a acceptat să o consilieze pe datorie și a reluat tratamentul cu antidepresive și anxiolitice.

Publicitate

„Confruntarea cu un stil de viață nou, anxietatea crescută în legătură cu propria existență, pierderea contactului social și nesiguranța financiară pot fi factori generali de risc pentru cei care suferă de depresie”, explică psihoterapeutul Iulia Bardar.

Când a văzut că nu reușește să găsească un job remorte care să-i permită să nu se expună, Alexandra s-a „gândit obsesiv la sinucidere”. Pe fondul stărilor de anxietate și de panică i s-au intensificat și crizele de astm și a avut nevoie de un alt tratament pe care îl urmează concomitent cu cel psihiatric. „Sunt dezamăgită că trăiesc într-o societate în care trebuie să aleg între a avea ce pune pe masă și propria sănătate fizică și mintală”, spune ea.

Se simte mai bine de când a reluat tratamentul psihiatric și terapia, dar încă stă în izolare, pentru a-și proteja plămânii, iar asta o afectează financiar. „Dacă nu ar fi fost familia și prietenii care să mă ajute și să mă susțină în perioada asta, nu știu dacă acum aș mai fi fost aici”, mărturisește Alexandra.

depresie in romania

Cu ce probleme au sunat românii la depreHUB

Help line-ul depreHUB a fost apelat, în perioada carantinei, preponderent de oameni care suferă de boli cronice. „A fost o urgență să intermediem accesul la specialiști, să putem distribui medicația în parteneriat cu alte asociații sau să asigurăm suport financiar”, spune liderul centrului, Yolanda.

Stresul a fost mai ridicat pentru aceste persoane, pentru care sentimentul de siguranță medicală face parte din stresul cotidian. „Blocarea sistemului medical, lipsa accesului la tratamente oncologice, psihiatrice, la specialiști (atât cei curanți, cât și cei pentru second opinion) sau amânarea intervențiilor chirurgicale au suplimentat stresul legat de starea de sănătate”, spune fondatoarea depreHUB.

Publicitate

Analiză de nevoi pe timp de pandemie

În cadrul campaniei #CuEa - Viața trăită în jurul depresiei, asociația On Institute a realizat un chestionar de analiză a nevoilor românilor în această perioadă, la care au răspuns cei cu vârste între 20 și 35 de ani. Din el a reieșit că principalele lor probleme au fost în jurul oboselii, stresului, lipsei capacității de concentrare, stărilor de neputință și de apatie.

„O parte dintre ei au vorbit despre incapacitatea de a mai gestiona avalanșa de informații în legătură cu virusul, astfel încât au dezvoltat comportamente obsesiv-compulsive în legătură cu igienizarea”, spune Iulia, unul dintre psihoterapeuții care s-au ocupat de acest chestionar.

Participanții la chestionar și-au exprimat nevoia de consiliere psihologică și au căutat soluții și metode prin care să-și tempereze stările de anxietate și gândurile negative în legătură cu posibilele pierderi pe care le pot avea în urma pandemiei.

O altă parte a chestionarului a analizat și modul cum românii fac față stărilor cu care se confruntă când sunt izolați. „În ciuda faptului că mulți au acuzat stări de depresie, de anxietate, de sufocare și creșterea gândurilor suicidare, aceștia au găsit forța necesară să facă față situației în care ne aflăm, apelând la resursele lor interioare, cât și la ajutor din exterior”, spune psihoterapeutul de la On Institute.

Din păcate, în rândul adulților, carantina a ajutat la accentuarea sentimentelor de neputință, neajutorare și nesiguranță, prin amenințarea pierderii locului de muncă, șomajul, lipsa activității, absența sau schimbarea rutinei, incapacitatea de gestionare a programului copiiilor care au rămas acasă, privarea libertății de mișcare în aer liber și îngreunarea anumitor activități care păreau simple înainte. Viața de cuplu a fost pusă și ea la încercare, o dată pentru cei care încă nu se aflau în concubinaj și au fost nevoiți să se separe, dar și pentru aceia care s-au simțit sufocați în spațiul personal de către celălalt, mi-a explicat Iulia.

Publicitate

Depresia nu are vârstă

Pentru adolescenți, aflați în perioada vieții în care contactul social, conexiunea și crearea de relații noi sunt cele mai importante, carantina a însemnat o privare de la lucrurile de bază: relaționarea constantă cu colegii, închiderea cluburilor unde se distrau, a grupurilor de arte, teatru și sport. În timp, au început să dezvolte simptome de depresie.

„Alternativele socializării au fost jocurile online și rețelele de socializare. Sunt suficiente cazuri în care părinților le-a fost greu să gestioneze absențele la clasele online și notele copiilor la școala digitală, astfel încât au apelat la pedepsirea lor și privarea de accesul la device-uri. Deși pare o idee bună la început, aceasta nu este o opțiune sănătoasă pentru adolescentul care deja e privat de nevoile lui de cunoaștere și creștere socială”, spune Iulia despre cum carantina a reprezentat un declanșator al depresiei în rândul adolescenților români.

În aceste luni, Iulia a avut cazuri de adolescenți care au reușit să aibă rezultate școlare mai bune decât de obicei. De exemplu, un elev a simțit că are mai mult control asupra propriei vieți, pentru că nu a mai fost nevoie să piardă timpul pe drumuri, de la școală la meditații, la after school și la alte cursuri: „Pe plan personal, acest lucru i-a redus stresul și anxietatea redate de presiunea că mama mă duce la școală, mă aduce acasă, o încurc, eu de ce nu mă pot descurca singur? Astfel, și rezultatele școlare și starea de bine au crescut”, explică Iulia.

Publicitate

La polul opus, a avut și cazuri în care tinerii au vrut să evadeze cu orice preț din mediul de acasă și să se refugieze în activități care dau dependență, cum ar fi jocurile pe calculator, fumatul și folosirea în exces a telefonului: „Aici e vorba mai degrabă de accentuarea unor conflicte familiale existente dinaintea pandemiei, care au dus în cazul acestui adolescent la mai multă violență verbală, amenințări cu dispariția, precum și la o mare scădere a toleranței la frustrare”, spune psihoterapeuta.

Mulți vârstnici au apelat, pentru prima oară, la consiliere psihologică pe seama neliniștilor, îngrijorărilor și neputințelor de a-și îndeplini singuri nevoile de bază. „Se poate vorbi de instalarea stării de depresie din cauza interdicțiilor, a neputințelor de a-și vedea copiii. În plus, a existat și amenințarea permanentă asupra sănătății lor, fiind cele mai vulnerabile ținte în fața virusului”, spune psihoterapeutul.

depresie in romania

Seniorii bucureșteni au reprezentat 74% din totalul celor care au apelat la hotline, restul fiind din afara capitalei

Pe perioada stării de urgență, la help line-ul Telefonul Vârstnicului au apelat peste trei mii de persoane, dintre care 43% au fost oameni care locuiau singuri. Motivele pentru care au sunat cei mai mulți au fost obținerea unui ajutor material pentru alimente, medicamente și produse igienico-sanitare, cererea de informații despre servicile publice pe timp de pandemie, cumpărături livrate acasă, îngrijire și sprijin practic la domiciliu, cât și informații medicale.

„În contextul pandemiei, am observat că s-au accentuat sentimentele de izolare, de neputință sau de inutilitate. Stările predominante au fost cele de disconfort, anxietate sau deprimare, dar și acutizarea simptomelor specifice tulburărilor pre-existente”, spune Ioana Bejan, psiholog la Telefonul Vârstnicului.

Publicitate

Depresia și anxietatea după ridicarea restricțiilor

Deși carantina s-a încheiat și au fost ridicate o mare parte dintre restricții, pericolul nu a trecut, nici pentru sănătatea fizică, nici pentru cea mintală, deși o parte dintre români au fost prinși de valul conspirațiilor și nu mai acordă importanță măsurilor de prevenție și de igienă.

Pentru psihoterapeuți, ridicarea restricțiilor reprezintă o preocuparea destul de importantă, tocmai pentru că măsura vine după o perioadă intensă emoțional, în care toată lumea a devenit mai vulnerabilă: „Îmi dau seama că pentru mulți dintre noi, provocarea vine odată cu ieșirea din starea de hiper-protecție. Sunt psihologi care consideră perioada carantinei ca fiind una pre-traumatică. Cu alte cuvinte, faptul că ne-am ferit și ne-am protejat foarte strict timp de două luni, expunerea de acum la ceva ce a fost un mediu aversiv e posibil să crească gradul de anxietate, de neliniște și de nesiguranță”, spune Iulia Bardar.

Ca recomandare pentru adaptarea la ridicarea restricțiilor, psihologii pe care i-am consultat sugerează pași mici în orice planificare și expunere treptată la noile schimbări. De notat e că totul trebuie făcut cu multă blândețe și cu înțelegere față de ritmul propriu.

De asemenea, autoreflectarea te poate ajuta să faci față mai bine provocărilor, să devii mult mai conștient și să privești experiențele traumatizante din mai multe perspective. „Aș pleca de la un set de întrebări, cum ar fi: Ce a fost bine pentru mine în această perioadă de izolare? Ce am învățat despre mine și cum aș putea să folosesc asta mai departe? Care sunt adevăratele mele resurse și nevoi? De cine m-am simțit cel mai apropiat în perioada asta?”, recomandă Iulia.

Pe Irina Gache o poți urmări pe Facebook și Instagram.

Pe Iulia Bardar o poți găsi la cabinetul personal și la Asociația On Institute. On Institute va anunța în curând, pe pagina Conferinței #CuEa, reluarea evenimentelor despre depresie, care au fost puse pe pauză în perioada carantinei.

În caz de episoade depresive, anxietate și atacuri de panică, poți apela gratuit 24/7 helpline-ul depreHub la numărul de telefon 0374 456 420.

Editor: Ioana Pîrvu, Ioana Moldoveanu