Ce fel de om ești în funcție de cum călătorești

Există câteva motive perfect întemeiate să pleci într-o aventură epică pe munte. Poate că abia ai terminat facultatea sau poate ai ajuns la criza sfertului de viață sau ai economisit ani de zile, ca să poți să ștergi una de pe lista de chestii de făcut o dată-n viață. Alternativa e că poate ți-ai dat demisia la nervi de la un job care-ți ucidea sufletul și simți că ești pe punctul să-ți pierzi naibii mințile. Evident, îți iei bilet de avion către Asia de sud-est pe loc.

Indiferent ce cale te-a adus în punctul ăsta, e destul de probabil ca în timpul călătoriilor tale să faci toată faza aia cu „regăsitul de sine”. Dar înainte să faci asta, indiferent dac-o faci prin excursii prin lanțuri muntoase celebre sau bând ayahuasca pe drum, poate c-o să vrei să-ți dai seama ce gen de drumeț vrei să fii sau ești deja.

Două perechi de blugi (pentru un climat tropical), mai mult de trei perechi de pantofi și un foehn. N-ai mai făcut din astea până acum, nu? Poate fi identificat după rucsacul uriaș, în pula mea, răsturnat lângă zona de bagaje pentru cală a aeroportului, în timp ce posesorul se chinuie frenetic să-și dea seama ce lucruri trebuie să arunce ca să atingă greutatea regulamentară. Când ajungi unde trebuia să ajungi (indiferent unde), s-ar putea să-ți dai seama că ai omis niște elemente esențiale – o lanternă, o trusă de prim ajutor, o baterie externă. Genul ăsta cel mai probabil își va petrece primele câteva săptămâni din excursie cu o senzație de nestăvilit de regret față de cât de multe și-a luat la el, ajungând, în cele din urmă, să arunce haine în stare perfectă sau să ardă respectivele haine într-un foc cu niște prieteni noi.

Iubești meditația, cristalele vindecătoare, astrologia și bețișoarele parfumate. Locurile tale ideale pentru excursii sunt India și America Centrală. Ești una cu natura și, sincer, vrei să folosești această excursie doar ca să redescoperi cine ești tu ca ființă umană la esență. Ai bagajul plin de haine ușoare, cu imprimeuri psihedelic-tribale, și un set de poiuri. Una dintre intențiile cu care-ai plecat în călătorie e să creezi legături umane neînfricate cu alte spirite libere. În cele din urmă, e posibil să te alături unei comune sau să devii instructor de yoga.

Nu te interesează să te împrietenești cu alți turiști și e posibil să-ți fi petrecut un an învățând portugheza, înainte să te duci în Brazilia. Dai ochii peste cap la magazinele cu suveniruri pentru turiști. Mănânci doar la localuri unde se duc și localnicii. Ar fi o blasfemie pentru tine să stai într-o stațiune. Tu chiar vrei să te educi pe tema locului în care te afli, să interacționezi cu oamenii de-acolo și să afli cum e să trăiești acolo. Ai mai multe șanse să devii expat – deși cuvântul ăsta probabil e deja depășit, mai ales dacă ești din SUA și în ultima vreme ai ajuns din ce în ce mai deziluzionat.

Persoana asta își folosește rucsacul în scopul pentru care a fost inventat și știe exact ce greutate are sacul, cu tot cu echipamentele adiacente. Probabil că ai deja experiență și te-ai documentat cu luni de zile înainte să aterizeze avionul în primul popas al drumeției. Știi despre adaptarea la altitudine. Ți-ai luat la tine un cort impermeabil. Ai bețe de mers. Îți pasă mai puțin să cunoști diverși la hostel și mult mai mult să vezi toate minunile naturale de pe lista ta de bifat. Contul tău de Instagram e un colaj de vârfuri de munte, cascade și peisaje de invidiat de prin toate locurile unde ai fost vreodată.

Aparențele pot să-nșele. Doar pentru că ai un rucsac uriaș pe care te chinui să-l îndeși în compartimentul de deasupra scaunelor, nu înseamnă nimic pentru restul planurilor tale de călătorie. Poate că arăți ca și cum ești pe cale să-ți petreci luni de zile mutându-te dintr-un hostel în altul, campând, făcând drumeții și afundânu-te în cultura locală, dar, de fapt, ți-ai luat rucsac pentru că ți se părea cool să călătorești cu așa ceva și poate că-ți permiți. Odată ce treci de vamă, te sui în microbuzul pentru hotelul all-inclusive. Nu: dacă ai rucsac, nu te face excursionist.

Așa, deci tu și câțiva prieteni ați rezervat o excursie în Europa împreună, o chestie din aia de-o faci odată-n viață, doar la 20 de ani etc. În genul ăsta de situație, e de obicei necesar ca cel puțin o persoană să preia controlul. Tu ești ăla. Simți că te-ai născut pentru asta. Dar te transformi într-un ghem de nervi, când lucrurile nu merg conform planului. S-ar putea să ai un atac de panică, în cele din urmă, când ratezi autocarul către celălalt capăt al țării, pentru că ți s-a blocat taxiul în traficul de dimineața devreme. Prietenii tăi se tot uită la tine ca și cum își fac griji pentru sănătatea ta și-și tot aruncă priviri. Când unul dintre ei îți spune s-o iei chill, ajungeți să urlați unul la altul, iar grupul amenință să se destrame. Toată lumea ar trebui să se calmeze după ce ajungeți la destinație, dar asigură-te că-ți ceri scuze din suflet față de partnerii de drum și-ncearcă să nu mai faci încă o criză. Altfel, s-ar putea să te trezești că pleci la drum singur.

Ai slujba de vis, poate la o companie de tehnologie, și ești în vacanță. Alternativa e că ai o cantitate sănătoasă de venituri dispozabile, datorită unei misterioase înțelegeri legale. În orice caz, ești aici ca să te faci praf pe shoturi de tequila, să-nveți să faci surf și să faci sex în trei în combinații dubioase. Alegi să stai într-o cameră cu multe paturi, deși ți-ai putea permite una single. Îți faci ușor prieteni, ca un cățeluș drăgălaș și prietenos, și îți place să te-arunci ghiulea în piscina hostelului. Dacă trebuie să te întorci la corvoada orașului după această excursie, aici faci tot ce poți ca să acumulezi cât mai multă umanitate autentică, înainte să te întorci la domesticitate. Te bagi la orice invitație la o petrecere pe care-o primești, indiferent că e vorba de un dans pe plajă, o noapte într-un club soios sau doar niște nemțoaice care dau tărie pe gât în camera lor cu mai multe paturi. Probabil o să pleci într-o excursie de câteva zile pe o insulă cu cineva pe care abia l-ai cunoscut, o să rogi pe toată lumea să-ți dea follow la contul de Instagram plin de dor de ducă și în mod cert o să ai o poveste fulgerătoare de iubire de 24 de ore cu o persoană care zboară înapoi spre casă a doua zi.

Ai mâncat în oraș în fiecare zi, preț de două săptămâni, ți-ai luat o folie de acid și te-ai decis să închiriezi o mașină, chiar dacă nu era alegerea practică. Acum trăiești pe pâine feliată și mixuri de alune, iar singurul hostel din oraș pe care ți-l permiți are ploșnițe. Există doar două căi de ieșire: găsești o modalitate de a face bani rapid pe drum (să sperăm că nu din cântat pe stradă), trăiești frugal până îți pleacă avionul sau suni să ceri un serviciu (sau îți contactezi rudele bogate, dacă ai așa ceva).

Cunoscut și sub numele de „drumețul de bani gata”. Poate că ai o moștenire sau te-ai îmbogățit prin forțe proprii. În orice caz, bravo ție! Ai cel mai bun rucsac, cort și plită pe care le-ai fi putut cumpăra, dar e posibil nici să nu știi cum se folosesc căcaturile astea. E clar că-ți permiți un hotel scump, dar ai ales să stai la hostel că-i caterincă.

Ai o tabletă cu tastatură externă, folosești căști bluetooth și nu poți să stai decât la hosteluri cu Wi-Fi foarte bun. Lucrezi pentru un start-up, iar pentru stilul de viață pe care ești în stare să-l întreții te invidiază toți cei pe care-i cunoști (cu excepția celorlalți digitali nomazi). Te simți mai creativ în afara biroului, iar când vezi noi părți ale lumii ești un pic mai motivat să dezvolți aplicații sau ce-oi face tu acolo.

Faci duș o dată la câteva zile, circuli cu autostopul și faci învârteli ca să călătorești. Dormi pe plajă, în parcuri – sincer, oriunde. Să sari peste avionul spre casă? De ce nu? Să călătorești în extra-sezon? Nicio problemă. Ai rămas fără bani? Și ce dacă, mă descurc eu cumva. Niciuna din astea nu-s griji adevărate pentru tine, deși ar putea fi coșmaruri, în pula mea, pentru un om obișnuit. Probabil vânezi sau pescuiești și probabil deții o macetă pe care-ai cumpărat-o dintr-o piață locală.

Articolul a apărut inițial VICE CA.