Ce poți să faci din România ca să nu ajungi să plătești când dai un link pe Facebook

Mai ții minte ACTA? Propunerea legislativă din 2012 care a scos internauții europeni în stradă. Atunci a fost și momentul în care cetățenii au realizat cât de important e să lupți pentru drepturile tale digitale - la fel de mult ca pentru cele din viața offline. De atunci, atât noi, cât și americanii, suntem bombardați cu tot felul de propuneri dubioase, precum SOPA, PIPA, CETA sau TTIP care vor să-ți îngrădească libertatea online. Împotriva lor au protestat sute de mii de oameni și o grămadă de website-uri, ca Google, Wikipedia, Reddit sau Wordpress.

TechCrunch atenționa încă de acum un an că Reforma drepturilor de autor propusă de Comisia Europeană are un caracter regresiv și contrar intereselor utilizatorilor de rând. Privacy News puneau în lumină publică articolele legate de taxa pe snippet sau filtrarea tuturor upload-urilor, pentru combaterea pirateriei. Săptămâna trecută, un oficial Mozilla pe probleme de politică numea aceste propuneri „disfuncționale și la limita absurdului".

Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) a lansat recent o campanie împotriva acestor schimbări. Pentru a înțelege mai bine de ce există posibilitatea ca Autobaza și Utopia să rămână fără meme cu Vadim, cum este afectat jurnalismul românesc sau cum ai fi tu afectat când intri pe contul tău de Facebook, am vorbit cu Valentina Pavel, unul dintre membrii asociației.

VICE: Ce este dreptul de autor auxiliar și cum va afecta conținutul care ajunge la utilizatori?
Valentina: Textul propunerii introduce un nou drept pentru editorii de presă (ancillary copyright) prin care ei vor putea percepe taxe agregatorilor de conținut pentru preluarea snippet-urilor. Asta înseamnă că ei ar putea decide ce intră în motorul de căutare și ce nu, iar asta afecteaza libertatea de exprimare prin faptul ca limitează accesul la informație. Avem un text foarte vag, care nu explică foarte clar cum va fi implementat acest drept de autor auxiliar.

Ca utilizator Facebook, de ce nu voi mai putea da share fără să plătesc?
Facebook se va confrunta cu aceeași problemă, în sensul că publisherii vor trebui să aibă o înțelegere cu platforma socială, prin care să fie recompensați de fiecare dată când tu distribui ceva de la ei. Iar Facebook are două opțiuni. Ori îți va cere ție bani, „A, vrei să dai share la articolul ăsta? Te costă un cent". Există, dar e un model puțin probabil să-l implementeze. Ori, o altă variantă ar fi ca toate costurile pe care le va da publisherilor să ajungă utilizatorilor sub forma unui cost indirect. Având în vedere metodele Facebook de a exploata datele personale, probabil că va găsi modalități prin care să nu sufere financiar.

Deci utilizatorii vor fi bombardați cu mai multe reclame sau paginile vor fi taxate mai mult pentru conținut cu vizibilitate sporită?
Da, orice soluție de genul ăsta este foarte probabilă, la pachet cu exploatarea mai mare a datelor personale.

Tot din cauza drepturilor de autor auxiliare nu voi mai putea face meme, gif-uri și parodii audio-video?
Asta ține de partea de remixare. E o altă problemă din reforma copyright, articolul 13 din propunere. Aceasta zice că orice fișier încărcat de utilizatori pe platformele online va fi scanat automat de filtre inteligente. În momentul în care ele detectează orice bucățică dintr-un material protejat prin drepturi de autor, fișierul tău va fi blocat și nu-l vei mai putea urca. De exemplu, dacă faci un screenshot din Game of Thrones și pui un text peste, ca să-l faci meme, algoritmul va detecta asta și nu-l vei mai putea uploada. Aceste filtre nu pot recunoaște faptul că tu vrei să faci o parodie sau o caricatură, lucruri care sunt permise de legea copyright.

Sau poți avea consimțământul autorului pentru a folosi materialul, însă filtrul nu va ști ce e legal și ce nu. Va cenzura automat tot conținutul. Platformele online vor deveni responsabile pentru conținutul încărcat de utilizatori, fapt ce încalcă jurisprudența curților europene și transformă găzduitorii într-un fel de poliție a Internetului.

Sună destul de înspăimântător pentru libera exprimare.
Da, dar este ceea ce se discută intens la nivel european acum. Următorul vot al Comisiei LIBE din Parlamentul European e pe 5 octombrie. Votul comisiei reprezentative, care e Comisia JURI, a fost amânat până la începutul lui decembrie. Practic, noi avem timp până atunci să contactăm direct europarlamentarii și să le explicăm de ce reforma propusă nu e o idee bună pentru sănătatea internetului.

Am citit că-n Spania și-n Germania au fost aplicate astfel de reforme. Care a fost efectul?
Germania a fost prima care a introdus o astfel de lege. Publisherii au putut cere taxe pe preview-ul la conținutul lor, adică o taxă de snippet, nu pe link. „Taxa pe link" a fost supranumit acest dreptul auxiliar sau ancillary copyright. Acolo, publisherii și-au dat seama că fără servicii de agregare de conținut, care să-i trimită către paginile lor, le scădea traficul. În final, s-a ajuns la încheierea de înțelegeri gratuite între ei și motoare de căutare sau agregatoare de conținut. În schimb, în 2014, în Spania, legea spunea că plata publisherilor este obligatorie. Efectele au fost devastatoare. Publicațiile mici s-au închis, iar Google News, cel mai mare jucător de pe piață, s-a retras.

Și acum există în Spania numai publicațiile mari?
Sunt câteva care au supraviețuit.

Asta-i foarte nasol pentru presă în general.
Da, pluralitatea media s-a dus. La fel și diversitatea conținutului. Iar libertatea de a primi o informație face parte din dreptul fundamental al libertății de exprimare, care are dublă componentă: să te exprimi liber, dar și să primești liber felul în care se exprimă alții.

De ce am ajuns în punctul ăsta?
Într-un mod foarte neintuitiv, chiar publisherii au împins de la spate această nouă categorie de drept de autor. Și e absurd, fiindcă tot ei au avut foarte mult de suferit. Se diminuează traficul către site-urile lor, iar ei nu mai câștigă atât de mulți bani. Un alt argument era că schimbările astea vor aduce la suprafață jurnalismul de calitate. O afirmație clar falsă, fiindcă remunerația jurnalistului depinde de contractul pe care îl are cu trustul de presă. Dacă utilizatorii nu mai accesează site-ul, el fie nu mai primește bani în plus, fie va depinde doar de o sumă standard, stabilită inițial în contract.

Toate astea au însă legătură cu goana după trafic, audiență, vizite pe site, bani.
Au făcut asta pentru că și-au dat seama că modelul lor tradițional de afacere nu mai are succes. Au văzut că motoarele de căutare fac bani din clickuri și vizualizări. În felul ăsta, sperau să devină niște jucători importanți la aceeași masă digitală. Dar greșesc, pentru că nu pot răzbate fără a-și adapta ei modelul la felul în care se fac bani în lumea virtuală. Ei voiau piggybacking pe spinarea agregatoarelor, fără să realizeze că problema e-n altă parte.

De exemplu, ar putea să-i recompenseze pe jurnaliști direct pentru articolele pe care le scriu. Ar putea să-și facă modele de abonare pentru conținut premium. Sau pot introduce sistemul de plată pay what you want. Sunt multe variante.

Pe de altă parte, jurnaliștii mai pot aplica pentru diverse burse, când fac investigații sau lucruri care ajută societatea. Asta ca să scăpăm de clickbait și toată goana după cifre.
Da, și sunt de părere că dreptul de autor auxiliar va potența fenomenul știrilor false. Va fi foarte ușor pentru orice publicație online să facă un SEO foarte bun și să publice în masă conținut de doi lei, care va intra în motoarele de căutare mai mult decât conținutul publisherilor mai mari, mai atent selectat. Cu siguranță promotorii fake news nu vor cere bani agregatorilor de conținut ca să le afișeze conținutul în rezultatele motoarelor de căutare.

Ce pot face cetățenii împotriva acestei reforme?
Noi am lansat o campanie video, în care am întrebat persoane din diverse domenii cum văd ei propunerea de reformă copyright. Concluzia la care am ajuns cu toții e că cel mai bine e să-ți suni europarlamentarul. În scopul ăsta, există cel puțin două unelte online pe care le promovăm: SaveTheLink și SaveTheMeme. Ele oferă posibilitatea de a-i suna gratis pe decidenți.

Ce alte organizații românești mai sunt implicate în combaterea acestor idei?
Campania noastră se desfășoară în parteneriat cu Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR). Și APADOR-CH a semnat împreună cu noi o scrisoare deschisă a celor de la Liberties.eu - Uniunea pentru Libertățile Civile din Europa, o organizație neguvernamentală care promovează libertățile civile ale persoanelor din Uniunea Europeană.

În rest, ne coordonăm eforturile cu organizații europene de drept digital, ca EDRi, Open Media, EBLIDA sau COMMUNIA. Cea mai fermă poziție pe care o avem e pentru ștergerea articolelor 11 și 13 din reforma propusă, adică taxa pe link și filtrul de conținut. În rest, la cum e redactat draftul actual, nu ajută în sensul unei reforme reale pentru drepturi digitale.

Pe 6 și pe 13 octombrie la TechHub București Asociația pentru Tehnologie și Internet organizează două evenimente de informare despre reforma copyright. Pe 6 octombrie de la ora 14.00 se discută care vor fi efectele Upload Filter pentru mediul de business românesc și start-up-urile de tehnologie, iar pe 13 octombrie de la ora 19.00 vor avea o discuție introductivă despre reforma copyright și vor prezenta în avanpremieră clipuri din cadrul campaniei.