Am vorbit cu membrii USR care au decis ca partidul să lupte împotriva Coaliției pentru familie

Duminică noapte, când tu probabil o ardeai relaxat prin cluburi, membrii USR numărau voturile de la referendumul intern din partid pe tema inițiativei Coaliției pentru familie pentru modificarea Constituției. Vestea bună e că membrii partidului au decis, în proporție covârșitoare, să se ia la trântă cu cei care vor să interzică pentru totdeauna căsătoriile gay în România.

Vestea proastă e că taberele pierzătoare nu par a accepta rezultatul acestei consultări interne, iar frământările în USR vor continua. Totuși trebuie să reții un lucru important: USR e primul partid care se poziționează ferm împotriva Coaliției pentru familie, iar asta este ceva nemaivăzut într-o țară cu politicieni atât de duplicitari cum este România.

Referendumul intern al USR s-a ținut săptămâna trecută și s-a încheiat aseară, la miezul nopții. Din cei 1 800 de membri ai partidului au participat 1 453, adică aproape 80%. Ei au trebuit să răspundă la două întrebări: „Dacă USR trebuie să aibă o poziție ca partid pe tema referendumului Coaliției pentru Familie" și, a doua, „Cum trebuie să se poziționeze USR pe tema referendumului?".

La prima întrebare rezultatul a fost destul de strâns (766 la 682) pentru adoptatea unei poziții, dar la a doua rezultatul a fost covârșitor împotriva modificării Constituției pe placul CpF (864 de membri au fost „împotrivă" și doar 184 „pentru").

Îți reamintesc faptul că CpF vrea ca articolul 48 din Constituție să sune exact așa: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie". Adică să fie excluse persoanele de același sex.

Rezultatul acestui referendum are mai multe semnificații. Dincolo de ideea de poziționare față de CpF, răspunsurile consființesc îndepărtarea partidului de Nicușor Dan și de Clotilde Armand.

Referendumul userist a conturat în partid patru platforme: USR Popular condus de Clotilde Armand care susține agenda CpF, USR Liberal reprezentat de Cristian Ghinea și care a susținut că partidul trebuie să adopte o poziție, USR Moderat, platforma lui Nicușor Dan care a ținut morțiș ca partidul să nu se pronunțe cu privire la acest referendum pentru modificarea Constituției și USR Viu, platforma integratoare a lui Vlad Alexandrescu, fostul ministru al Culturii din perioada guvernului technocrat.
Fiecare, după cum vezi, a avut propria agendă și, pe undeva, este normal că s-a întâmplat asta într-un partid ce s-a dorit a fi, la început, un fel de „de toate pentru toți".

De asemenea, probabil îți aduci aminte că Nicușor Dan, fostul președinte al partidului, a demisionat pe 1 iunie după ce Biroul Național a votat pentru poziționarea față de CpF.

Dan a lăsat, însă, de înțeles, că va lua în calcul reîntoarcerea în USR numai dacă la referendum se va vota pentru neutralitate. Rezultatul referendumului ar putea să însemne astfel că Nicușor Dan nu se va reînscrie în partid și, în consecință, nu va candida la alegerile pentru șefia USR care vor avea loc în toamnă.

De cealaltă parte, tabăra lui Clotilde Armand a suferit cea mai dură înfrângere. Platforma ei, USR Popular, își dorea ca partidul să o ia pe traseul conservatorismului, drum bătătorit, de altfel, de PSD și PNL. Aici, chiar dacă numărul voturilor a fost mai mic față de cel de la prima întrebare, opțiunea aleasă este foarte clară: USR se va poziționa împotriva modificării articolului 48 din Constituție în sensul dorit de CpF.

Marele câștigător a fost, așadar, tabăra USR Liberal, așa că am stat de vorbă cu Cristian Ghinea, Tudor Pop, Ionuț Moșteanu și cu Radu Mihail, membri ai acestei platforme, ca să îmi dau seama încotro o va apuca partidul de acum încolo.

Primul subiect abordat cu membrii USR Liberal a fost referitor la întoarcerea lui Nicușor Dan în partid. Cristian Ghinea mi-a spus că acesta are în continuare loc în formațiunea pe care a construit-o.

Nicușor Dan a ridicat miza acestui referendum, aruncând în joc demisia sa din partidul pe care l-a creat și, condiționând rezultatul referendumului intern de întoarcerea sa. Deocamdată nu s-a anunțat vreo plecare din partid, chiar dacă referendumul a născut foarte multe patimi și nu se așteaptă nimeni ca, în viitor, să se întâmple lucrul ăsta.

„Deși referendumul s-a jucat cu demisia lui Nicușor pe masă, sper ca membrii care au votat nepoziționarea, fie din motive ce țin de Nicușor, fie din alte motive, să aibă maturitatea de a accepta rezultatele acestui referendum și dorința de a continua munca începută alături de colegi. USR trebuie să devină un partid asumat, un partid de lideri", mi-a spus Tudor Pop.

Ionuț Moșteanu a fost mai tranșant. „Cine pleacă după acest referendum înseamnă că nu a înțeles care e menirea noastră în politică, deci nu va fi o pierdere."

Interesant va fi cum vor colabora toate aceste tabere create înainte de referendum (useriștii le numesc platforme), deoarece fiecare are propria agendă, multe dintre idei fiind chiar antagonice.

„În USR nu există membrii de categoria 1 și categoria 2. În ciuda părerilor divergente, a dezbaterii uneori contondente, nu au existat niciodată. Din nefericire, Nicușor a încercat să lipească eticheta asta de creștetul partidului, la fel cum a încercat să ne împartă între progresiști și conservatori", a declarat Tudor Pop.

„Respectăm credințele intime ale tuturor membrilor și credem că acestea nu trebuie să fie amestecate în lupta politică. Un lucru este clar - USR-ul este partidul celor care susțin că drepturile și libertățile oamenilor sunt nenegociabile", susține și Ionuț Moșteanu.

S-a vorbit mult despre subiectul acesta. Acum, odată cu crearea acestor platforme, părea mult mai greu ca partidul să își asume acest lucru. Totuși, am primit câteva indicii despre cum va aborda pe viitor acest partid o serie de teme.

Eram curios să știu dacă USR va mai avea motive să treacă prin acest filtru al consultării tuturor membrilor. Întrucât partidul nu are o ideologie clar definită, nu e greu să îți imaginezi că vor mai apărea situații în care va fi nevoie consultarea tuturor membrilor pentru a fi luată o decizie.

Pentru a nu provoca o rupere a partidului, Clotilde Armand propusese, la un moment dat, să se creeze o listă de subiecte tabu asupra cărora partidul să nu se poziționeze niciodată. Toată lumea respinge această idee, inclusiv Nicușor Dan.

Interesant este, însă, că va mai exista un referendum, în care useriștii vor avea de ales dacă vor colabora sau fuziona cu Platforma 100. M-a lămurit de treaba asta Ionuț Moșteanu, vicepreședintele partidului.

O colaborare între cele două entități se pare că există. Tudor Pop mi-a spus că „în ceea ce privește Platforma România 100, lucrăm deja împreună pe diferite teme. Actualul președinte interimar, Elek Levente, a deschis oficial porțile colaborării instituționale, gest care a generat mult entuziasm în interiorul partidului."

L-au completat Ionuț Moșteanu și Radu Mihail.

„În USR și în România 100 sunt oameni cu profil asemănător, mânați în luptă de același obiectiv - o reformă administrativă profundă a României, o guvernare transparentă și în interesul cetățeanului, care să elibereze statul român din brațele caracatiței politice care ne blochează dezvoltarea.

În calitate de vicepreședinte USR și membru asociat al Platformei România 100, o să fac tot ce depinde de mine pentru a-i aduce pe colegii din platformă în USR", spune Ionuț Moșteanu.

„USR și România 100 au obiective similare și sunt complementare în ceea ce privește multe capabilități. Vom continua să ne apropiem fără îndoială, într-un mod pragmatic și calm", susține și Radu Mihail.