Știri

PSD vrea să schimbe o lege dată de Cioloș, ca să poți fura lemn mai ușor

Am vorbit cu vecinii noștri despre cum încearcă ei să-și regenereze pădurile, însă țările din Balcani par să fie condamnate la o viață fără copaci.
30.5.17
Fotografie de kcxd via Flickr

Cred că nu are rost să luăm lecții de economie pentru a ne da seama că, dacă scoți metalul din lacul cu cianură şi îl dai canadianului să vândă cocoşei, ai scos țara din căcat. Ori, dacă razi pădurea ca să vinzi buşteni austriacului, îți dai seama că e un business prost pentru patrie, iar valoarea adăugată e nulă. Deci de ce nu se interzice?

Parlamentul operează ca agent al companiilor interesate de exploatarea resurselor. Scoate-ți din cap că majoritatea parlamentară are ceva de-a face cu circumscripțiile pe care le reprezintă; în mod evident parlamentul pe care l-ai votat (sau pur și simplu nu te-ai prezentat, tot aia) promovează infracțiunea.

În chestiunea pădurilor, asaltul împotriva protecțiilor legale privind tăierile e neîntrerupt. Deși apar dovezi evidente legate de modul cum se comportă industria lemnului, și în ciuda imaginilor dezolante cu munți golași, parlamentarii pesediști (în problema asta aliați cu UDMR întru frăția drujbei) încearcă să taie micile construcții legislative care mai apără pădurile.

O investigație făcută de RISE Project despre defrișările din România:

Parlamentarii majorității au modificat de curând ordonanța care stabilea amenzi mari pentru tăierile ilegale de păduri. Alături de alte măsuri ale Inspectorului Pădurii, ordonanța a contribuit la o scădere relativă a infracțiunilor ori contravențiilor din domeniul forestier. PSD-ALDE-UDMR au votat în plen desființarea acestor măsuri, dar mai ales reducerea cu până la zece ori a amenzilor pentru tăierile ilegale de arbori. Dacă te întrebai ce face opoziția, află că PNL nu se dezice de alianța vremurilor trecute și au votat pentru distrugere, singurii care s-au opus au fost USRiștii.

Legea e acum, în promulgare, la Iohannis pe masă.

Ordonanța lui Cioloș, prea dură pentru PSD și PNL

Fotografie de Vincent Desjardins via Flickr

Cioloș a trecut în ordonanță confiscarea lemnului și a vehiculelor, dar și sancțiuni pentru personalul silvic, de multe ori complice la jaful pădurilor. Acum, însă, nu vor mai fi amendați cei care depășesc cu până la 3% cantitatea de lemn aprobată pentru tăiere, ci vor primi avertisment. Deputații au redus inclusiv amenda minimă de la 20 mii de lei la două mii de lei – adică furi o jumătate de camion în plus și ți-ai acoperit amenda.

Citește și: Cum ajunge lemnul dintr-o pădure virgină din România în biroul tău

Toată exasperarea legată de furtul pădurilor de la noi mă duce cu gândul către soluții radicale. Să se interzică tăierile de păduri sau măcar să se limiteze comercializarea lemnului (un exemplu ar fi interzicerea exporturilor de buşteni). Adică, un moratoriu. Până și ONG-urile verzi de la noi sunt speriate de ideea de moratoriu; argumentul, valid este că sute de mii de români depind de exploatarea lemnului pentru a se încălzi iarna. Dar un moratoriu are excepții pozitive, tăierile demente de păduri din anumite zone nu se fac pentru a-i vinde lemnul lui Ghiță de la Romoșel ca să se încălzească cu soba de teracotă.

Perspectiva de a avea numai pajişti năpădite de ciulini, dealuri chele pe termen lung şi peisaje mexicane în țara dacilor ortodocşi, te face să ignori infima creştere economică generată de industria lemnului.

Țări surori din regiune, şi ele campioane la ras pădurile precum România, au avut sau au ceva moratoriu pe lemn. Am vorbit cu ecologişti locali din Albania și Bulgaria ca să aflu dacă moratoriile (amânările) pe exporturi de lemn sau pe tăierile de păduri funcționează.

Albanezii au tăiat tot și acum își vor pădurile înapoi

Ervin Shehaj. Fotografie din arhiva personală

Dar chiar tot!

Ervin Shehaj, președintele unei organizații ecologiste notorii în Albania, Green Line, îmi spune că anul trecut jena tuturor era atât de mare încât un moratoriu privind tăierile de păduri a venit aproape natural. Nu mai era nimic de furat oricât lucrau statisticile oficiale să mai adauge niște copaci pe hârtiile cu acoperirea forestieră.

Moratoriul privind tăierile de păduri a intrat în vigoare pe 11 februarie 2016 și va fi obligatoriu pe timp de zece ani. Proiectul de lege a intrat în parlament și a fost imediat adoptat; parlamentarii nu mai aveau la ce să se opună.

În doar câțiva ani, spune Shehaj, suprafața acoperită de păduri a Albaniei s-a micșorat cu 14%. În zece ani, din 2004 până în 2015, tăierile ilegale s-au ridicat la 2 500 000 metri cubi pe an, ceea ce pentru o țară mică precum Albania e o catastrofă veritabilă. Până în 2015 au fost acordate de guvernul albanez 2 500 de premise de tăiere la nivel central.

Nivelul de regenerare a pădurilor a fost atât de mic, încât toate reîmpăduririle păreau irelevante.

Deși pare incredibil, politrucii de la Tirana nu au mai găsit nicio ieșire, nicio scuză. Situația a împins ministerul mediului din Albania să propună parlamentului un moratoriu, adică interzicerea tăierii copacilor din păduri.

Marea problemă a rămas utilizarea lemnului pentru încălzire în comunitățile rurale. S-au acceptat, consecutiv, o serie de excepții de la lege prin care cetățenii din localitățile mici să poată folosi biomasa din pădure în scop gospodăresc. Autorizațiile se dau de către autoritățile locale din cadrul municipalităților. Așadar, tăierile de arbori în scopuri comerciale sau pentru producerea cherestelei sunt strict interzise.

Dar, precum în țările prietene din Balcani, problema nu e lipsa legilor, ci aplicarea lor și monitorizarea. Chiar și după ce legea a trecut de parlament și a fost promulgată, activitățile ilegale au continuat nestingherite. Câteodată însă există și răspunsuri instituționale care funcționează, spune Shehaj. Guvernul albanez a creat acest „task force", numită Gărzile Verzi, care funcționează sub autoritatea Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Mediului și a altor agenții guvernamentale legate de mediu și de combaterea corupției.

„În ultimul timp mulți subiecți au fost trimiși în judecată și cercetați penal. Siuația se schimbă încet, încet, deși monitorizarea pădurilor rămâne o mare problemă din cauza resurselor limitate și a corupției imense din toate instituțiile statului", spune Shehaj.

Nivelul de regenerare a pădurilor e încă destul de jos, dar asta pentru că nu a trecut suficient timp pentru a-l putea observa. „Ceea ce putem observa, însă, este faptul că importul de lemn pentru industrie a crescut, businessurile nu vor să riște operațiuni cu lemn ilegal. Asta arată că moratoriul își produce efectele", încheie Shehaj.

Bulgarii au blocat exportul de buşteni, dar mai e mult până la regenerare

Andrey Ralev. Fotografie din arhiva personală

Andrey Ralev, membru în boardul Balkani Wildlife Society din Bulgaria, îmi spune că protestele cetățenilor de-a lungul timpului și o grămadă de articole din media bulgărești legate de tăierile ilegale de păduri au dus către o încercare palidă a guvernului de a opri defrișările. Acolo s-a numit moratoriu pe exportul de cherestea și de lemn rotund, dat în 2015. Dar nu a inclus și alte produse.

Actul a fost abrogat patru luni mai târziu atunci când s-au făcut amendamente la codul lor forestier. Efectele moratoriului au fost cel mult palide, însă, spune Ralev, „în opinia mea, moratoriul a fost mai mult o tentativă de a face sistemul forestier mai deschis și mai transparent pentru public. Acum, fiecare cetățean poate să vadă locurile unde tăierile de arbori sunt legale, ori dacă un camion care transportă cherestea o face în mod legal" – aplicații cunoscute și la noi.

Citește și: Prima pădure verticală din lume creşte înalt

Adevăratul motiv pentru care moratoriul a fost posibil stă în lobbyul intens făcut de experții membri din Coaliția pentru Natură, o inițiativă asociativă a ONG-urilor de mediu (forthenature.org, prozrachniplanini.org, wwf.bg). Tăierile ilegale, însă, au continuat nederanjate, spune Radev.

Tăierile ilegale continuă în cantități masive în ziua de azi, dar asta se datorează umbrelei politice pe care o au companiile, explică el.

„În multe sate de munte voturile sunt cumpărate cu a da lemne localnicilor. Chiar dacă sistemul forestier este deschis oamenilor, puțini sunt informați și chiar mai puțini pot contribui la controlul tăierilor. Lipsa informației, inaplicabilitatea legii și o stare perpetuă de confuzie alimentată de guvern fac ca pădurile să dispară din Bulgaria."

România e pe același drum, fără copaci.