Fotograful ăsta vânează copaci pe care sunt cele mai ciudate sau stupide mesaje
Fotografie de Eirik Johnson 

FYI.

This story is over 5 years old.

Călătorii

Fotograful ăsta vânează copaci pe care sunt cele mai ciudate sau stupide mesaje

Fotograful Eirik Johnson capturează amintiri brute scrijelite pe trunchiurile de copaci.

Articolul a apărut inițial pe VICE US.

Seria lui Eirik Johnson, intitulată Pine, s-ar potrivi cel mai bine cu discografia de la The Smiths. Fotografiile lui cu mesaje scrijelite pe trunchiurile copacilor prezintă texte precum „Timothy X”, „Alex este NEBUN”, „Adio”, „Noi am fost aici”. Fotografiile luminate de artificii și alte surse neconvenționale de lumină, conservă dorința atemporală de a lăsa ceva în urma ta. Seria combină elemente despre angoasa adolescenței, dragoste, dezamăgire și incertitudine, pe post de monumente ale existenței fragile.

Publicitate

Editura Minor Matters va publica albumul în această toamnă. În armonie cu legătura profundă a fotografului cu muzica, seria va fi acompaniată cu un disc de 12 inci, care include melodii de Tenderfoot, Sassyblack, Whiting Tennis și alți artiști. Pentru Johnson, muzica complementează lucrările și ajută la conturarea contextului cu o nuanță sonică.

VICE a discutat recent cu fotograful din Seattle, pentru a descoperi magia fragilă din spatele imaginilor.

We Were Here

VICE: Cum a început acest proiect și care este primul copac pe care l-ai fotografiat?
Eirik Johnson: Eram într-o drumeție cu fiul meu, printr-o pădure aproape de oraș, într-o după amiază târzie de iarnă. Lumina zilei se dispersa, iar eu aveam o lanternă cu mine. Eram la o cotitură de drumuri când am dat peste o scrijelitură de pe un copac anin. Scria I Love Lianne, iar în lumina dramatică a lanternei părea o ruină acvatică. Am simțit un impuls emoțional de a afla cine era Lianne și cine a iubit-o atât de mult, încât a simțit nevoia să graveze cuvintele astea.

„Magic” e un cuvânt atât de saturat în titlurile de fotografii, dar lucrările tale chiar sunt magice, prin mesajele scrijelite și cum ai utilizat focul ca sursă de lumină.
Majoritatea mesajelor le-am găsit pe copacii de pe albia râurilor, de prin parcuri sau alte locuri în care mi-am imaginat că s-ar refugia un adolescent pentru a imortaliza o declarație de iubire, alienare sau altceva. Iluminarea mesajelor în amurg, cu ajutorul artificiilor, focului și a luminii prismatice sau a lunii e o metodă de conectare cu sentimentele expuse. Eu îmi imaginez că aceste mesaje scrijelite aduc aminte de o sală de evenimente plină de graffiti sau desene preistorice din peșteri.

Publicitate

Alex Is Nuts

De ce ți se pare asta important pentru fotografiile tale?
Experiența inițială, când am descoperit prima scrijelitură cu lanterna, în lumina crepusculului, s-a simțit magică și cred că felul în care lumina singulară albăstrui/verzuie a înlăturat contextul pădurii, a creat pentru mine, o legătură emoțională profundă. Expunerea variază de la 30 de secunde, la 40 de minute, iar tot procesul e ca un spectacol.

Îmi permite mai multă creativitate în reacția cu ceea ce descopăr. Într-una dintre imagini, cineva a gravat „ALEX ESTE NEBUN” pe un copac care fusese ars, probabil de un fulger. Am folosit foc ca să iluminez mesajul și suprafața carbonizată a copacului, care părea în ton cu textul sobru și țipător.

Ai inclus și un vinil de 12 inci cu albumul? Cum s-a legat asta?
Există o conexiune profundă cu muzica, care vibrează în lucrările mele. Unele mesaje comemorează muzicieni preferați, cum ar fi The Smiths, sau mesaje de genul „I Miss Kurt” sau versuri „The Wild Wolves Around You” de la Bon Iver. Alte imagini cu mesaje precum „SAVE„ sau „We Were Here” fac aluzie la potențiale melodii sau versuri. Cât am lucrat la acest proiect, am tot revenit la amintirile mele cu mixtape-uri din tinerețe și legăturile emoționale care încă există. În acest spirit, am rugat șapte muzicieni diferiți să compună melodii originale inspirate de anumite fotografii sau din atmosfera proiectului. Mi s-a părut potrivit să facem un vinil, deoarece melodiile sunt gravate pe suprafață.

Publicitate

The Smiths

Titlul original a fost We Were Here pe care l-ai schimbat în Pine. Ce a determinat schimbarea asta?
Primul titlu era unul dintre mesajele descoperite. Pine a rezultat din conversații cu editorul de la Minor Matters Books, Michelle Dunn Marsh. Am vrut să ne îndepărtăm de ideea de a folosi unul dintre mesaje pe post de titlu, pentru ceva care să denotă sentimentele lucrării, dar să rămână enigmatic în același timp. Evident, Pine se leagă de copaci, iar într-un mod subtil, conjugă tânjirea și nostalgia din fotografii.

Asta a durat ani de zile. Ți-ai mai schimbat ideile pe parcurs?
Sincer, ideile au rămas aceleași. Ba din contră, contribuțiile diferiților muzicieni și propria mea înregistrare de pe album au întărit noțiunea romantică care m-a inspirat de la bun început. Am dat de prima mea scrijelitură fotografiată pe când îl căram în ghiozdan pe primul meu fiu. Acum are nouă ani, explorează pe cont propriu și descopere pentru mine mesaje scrijelite pe copaci.

Spune-mi un detaliu neprevăzut, absurd, hipnotizant sau delirant despre proiect și procesul prin care a trecut de-a lungul anilor.
Dacă te duci să te plimbi noapte prin pădure, iluminând mesajele de pe copaci, nu ai cum să nu ai câteva experiențe incitante. Tot ce pot spune e faptul că mulți coioți sunt atrași de artificiile roșii.

I miss Kurt

Goodbye Etc.

Green Valentine

Her

It's Only Me

Save

Star

Te Amo

Timothy